Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_101
P. 11

Ziaruf-HUNEDOREANULUl                    11
                                                                                                                                      Vineri, 27 noiembrie 2009





          D ES T IN A Ţ IE ÎN  R Ă SĂ R IT U L E U R O P E I

          SANKT PETERSBURG,





          FEREASTRA CĂTRE EUROPA




          Oraşul Sankt Petersburg este unul al contrastelor, care nu încetează să im presioneze prin arhitectura sa

          Olivia Dragnea, Diana State   bucurau în  trecut.  Ajungând în
          •••   el mai  nordic oraş eu­  Piaţa  Senatului,  veţi  putea  ad­
          C     ropean,  Sankt  Peters­  ecvestră a lui Petru cel Mare, cu­
                                     mira  simbolul  oraşului,  statuia
                                     noscută şi sub numele de Călă­
                burg,  a  fost  fondat  de
                ţarul Petru cel Mare, în
                                     mai  importantă  operă  a  sculp­
          1703, ca o „fereastră către Eu­  reţul de Aramă. Statuia este cea
          ropa",  fiind  capitală  a  Impe­  torului francez Etienne Maurice
          riului Rus de la acea dată până   Falconet.  Monumentul  Ţarului
          în 1918.                   Nicolae 1 este singura statuie ec­
            Un  oraş  plin  de  contraste,   vestră cu dpuă puncte de sprijin,
          Sankt Petersburg impresionează   picioarele din spate ale calului.
          atât prin detaliile arhitecturale   Cei  care  vor  să  facă  shopping
          variate, cât şi prin stilul de viaţă   trebuie să ştie că până şi clădirile
          al localnicilor. Sankt Petersburg,   care  sunt  ocupate  de  comer­
          cel de-al doilea oraş ca mărime al   cianţi  sunt  locuri  încărcate  de
          Rusiei, este considerat astăzi un   istorie. Palatul Comercianţilor de
          important centru cultural euro-   pe Nevsky Prospekt, proiectat de
             1. Centrul său este unul din­  Jean-Baptiste Vallin de la Mothe
          ţi c siturile protejate de UNESCO,   între  anii  1761-1785,  deţine  un
          parte a patrimoniului universal.   mare  centru  comercial  şi  mai
          Oraşul,  care  a  fost  pentru  mai   multe cafenele, în care puteţi de­
          bine de trei secole centrul politic   gusta una dintre celebrele cafele
          şi cultural al Rusiei, este şi în zi­  „stropite" cu vodcă. Alt edificiu
          lele noastre extrem de important   ce trebuie vizitat este Catedrala
          şi,  pentru a-l  onora,  oamenii  îl   „Sfinţii  Petru şi Pavel",  locul ce
          numesc, deseori, „Capitala Nor­  adăposteşte cavoul împăraţilor
          dului".  Una dintre cele mai  im­  ruşi. Cunoscută în zilele noastre
          pozante clădiri ale oraşului este   ca Fortăreaţa Sfinţii Petru şi Pa­
          Palatul de Iarnă, astăzi sediul fai­  vel, a avut şi ea, la început, nu­
          mosului Muzeu Ermitaj, ce deţine   mele de Sankt Piterburh. Fortă­
          una  dintre cele mai  bogate co­  reaţa a fost ridicată pe Insula Ie­
          lecţii de artă.            purelui şi o vreme a  fost închi­  C A P O D O P E R A . Palatul de la Peterhof este un obiectiv turistic care trebuie vizitat la Sankt Petersburg
                                     soare destinată deţinuţilor poli­
          Oraşul palatelor           tici, pasarela construită de-a lun­  stituie cele nouă poduri bascu­  viaţă contrastant. Situaţia multo­  troduce  în  atmosfera  oraşului   alte cuvinte,  viaţa  de  noapte  a
            Sankt  Petersburg este renu­  gul unei porţiuni a zidului oferind   lante care se deschid, la ore fixe,   ra dintre locuitori s-a înrăutăţit   imediat  şi  vă  vor  prezenta  cu   oraşului  este  foarte  activă.  Şi,
          mit  pentru  numărul  impresio­  vizitatorilor o privelişte amplă a-   deasupra Nevei pentru a permite   după „perestroika". Aproximativ   mândrie  toate  tradiţiile  lor  cu   pentru că tot suntem la capitolul
          nant de reşedinţe imperiale afla­  supra râului. Altă atracţie o con-  navelor  să  traverseze  oraşul.   15%  din  populaţia  oraşului  tră­  mândrie. Obiceiul lor de a ciocni   „viaţă  de  noapte",  nu  trebuie
          te în lista patrimoniului univer-                     Acesta a devenit mai degrabă un   ieşte  în  apartamente  comune,   cu  toată  lumea  din  jur  atunci   omis faptul că amplasarea Sankt
          s?1  Dacă aţi ajuns în „oraşul pa-   •  EXTRA         „ritual" pentru turiştii care vor să   numite şi kommunalka. Cu toate   când vă aflaţi într-un local este   Petersburgului lângă Cercul Po­
             or“, trebuie să vizitaţi marele                    imortalizeze momentul.      acestea, plimbându-vă pe bule­  foarte cunoscut. Aşa că, dacă vă   lar de Nord, la aceeaşi latitudine
          Palat de la Peterhof şi fântânile                                                 vardele  largi  ale  oraşului,  veţi   aflaţi  într-un  bar,  va  trebui  să   cu oraşele Helsinki, Stockholm şi
                                                                Oraşul contrastelor
          în cascadă pe care le deţine, dar   1703!                                         observa oameni la volanul unor   ciocniţi cu toată lumea din jur şi   Oslo, face ca amurgul să dureze
          şi Ţarskoe Selo, cu Palatele Eca-                     sociale                     maşini de lux sau femei îmbră­  să  închinaţi  în  cinstea  tovară­  toată noaptea în perioada mai-
          terina,  Alexandru  şi  Pavlovsk.                        „Cel  mai  pragmatic oraş  din   cate în hainele din ultimele co­  şilor, însă cu mare atenţie, bând   iulie. Acest fenomen este cunos­
          Cea mai mare parte a Peterhof-   este anul în care a fost  5   lume",  aşa  cum  îl  descria  Dos-   lecţii ale designerilor internaţio­  paharul până la fund. în cazul în   cut ca  „nopţile albe".  în  aceste
          ului şi a Ţarskoe Selo-ului a fost                    toievski, fascinează anual mii de   nali. Cu toate acestea, localnicii   care nu o veţi  face, gestul va  fi   trei luni au loc numeroase festi­
          restaurată după bombardamen­  fondat oraşul Sankt   j   turişti  „vecini"  din  ţări  precum   se  dovedesc  foarte  ospitalieri,   considerat o  mare jignire  la  a-   valuri, aşa că atmosfera de con­
          tul  trupelor germane, astfel re­  Petersburg       J Norvegia sau Finlanda, care nu   aşa că, dacă v-au reperat ca pe   dresa lor sau a persoanei în cin­  tinuă petrecere va fi întâlnită zi
          câştigând strălucirea de care se                      au cunoscut un astfel de stil de  un turist „nedumerit", vă vor in­  stea căreia se închină paharul. Cu  şi noapte pe străzile oraşului.


          EX O T ISM                                                                        «EXTRA
                                                                                             O  istorie cu substanţă                 a declarat independenţa, în 1945. Dezvoltarea  I
          INDONEZIA, SALBA DE                                                                Indonezia are o istorie lungă, începând cu   economică a fost în creştere până în anii ’80-   ,

                                                                                            perioada preistorică, în urmă cu un milion de   ’90, datorită exploatării resurselor naturale şi
          SMARALDE A ECUATORULUI                                                            ani. Cultura Dongson, venită din China şi   îmbunătăţirii serviciilor. Deşi clasa de mijloc a
                                                                                                                                     început să se dezvolte considerabil, populaţia
                                                                                            Vietnam acum 4000 de ani, şi-a pus amprenta
                                                                                            puternic asupra culturii şi civilizaţiei   săracă este încă numeroasă. Indonezia a trecut  f
                                     Cultura asiatică determină   de  grupuri  mai  mici  de  insule.   indoneziene. Mai târziu şi alte popoare din   şi printr-o criză economică în 1997, în acelaşi   *
                                     turiştii europeni să se    Arhipelagul este împărţit în trei   Asia au migrat în scopul comerţului. Europenii   timp existând şi schimbări politice majore, ce
                                                                grupuri. Insulele Java, Sumatra şi   au ajuns înlndonezia pe la 1600, coloniştii   au dus la demisia preşedintelui Suharto, după  .
                                     îndrepte către acest tărâm
                                                                Kalimantan şi insulele mici din­  olandezi fiind cei care au controlat economia   ce condusese ţara timp de 30 de ani într-un
                                     de vis - Indonezia
                                                                tre acestea se afla pe Pragul Sun-   ţării timp de trei secole, până la sfârşitul celui   regim dictatorial. Alegeri democratice au
                                     Diana State___________________  da, care se întinde de la ţărmul   de-al doilea război mondial, când Indonezia şi-  început să aibă loc din anul 1999.   •
                                     • A *                      Malaieziei  şi  lndochinei,  unde
                                        n ciuda  faptului  că este o   adâncimea apei nu depăşeşte 23
                                     I  ţară săracă, Indonezia ră­  m.  lrian Jaya,  care  aparţine de   Hardleyj.Clima se schimbă la fie­  vechi olandez, arhitectura oferă   dintre cele mai frumoase din Asia
                                                                insula Noua Guinee,  şi  Insulele
                                                                                                                                                  de  Sud-Est.  Aici  există  o  gamă
                                                                                                                       peisaje interesante. în fiecare an,
                                                                                            care şase luni. Anotimpul secetos
                                        mâne  în  topul  celor  mai
                                        vizitate destinaţii, datori­
                                                                                                                                                  largă de colecţii de artă preisto­
                                                                                            este influenţat de masele de aer
                                                                se  întinde  înspre  nord,  cfe  la
                                     tă monumentelor pline de în­  Aru se află pe Pragul Şahul, care   (din  iunie  până  în  septembrie)   la Jakarta se construieşte mereu,   rice, etnografice şi arheologice.
                                                                                                                       începând  de  la  locuri  de  agre­
                                     cărcătură culturală,  a  gastro­  coasta  Australiei.  Aici,  adânci­  continentale australiene, în timp   ment, clădiri, restaurante. Oraşul   Puteţi  vedea  o  colecţie  impre­
                                     nomiei care te cucereşte ime­  mea apei este similară cu cea de   ce anotimpul ploios (din decem­  este împărţit în cinci zone: Jakar­  sionantă de ceramică din Asia de
                                     diat, a climei plăcute.    la Pragul Sunda. Această ţară mai   brie până în martie) este rezul­  ta de Nord, de Sud, de Vest, de Est   Sud-Est şi de artă hindu javaneză.
                                       Dar şi natura a fost darnică şi   este cunoscută şi sub denumirea   tatul  maselor  de  aer  oceanic,   şi Centrală.  Monas este un mo­  Piaţa Taman Fatahillah a fost
                                     a  creat  peisaje  spectaculoase,   de „salba de smaralde a Ecuato­  asiatic şi pacific.  nument naţional ce se află în ini­  numită  după  prinţul  care  i-a
                                     nemaiîntâlnite în alte locuri. Este   rului". Clima indoneziană se ca­            ma Jakartei, localizat în centrul   înfrânt pe portughezi în secolul
                                     cea mai mare ţară-arhipeleag din   racterizează prin două anotim­  Cele mai atractive oraşe:   Pieţei  Merdeka.  Acest  monu­  al  XVI-lea.  Alte  muzee  ce  ar
                                     lume, având peste 18.000 de in­  puri  tropicale,  care  variază  cu  Jakarta, Bali şi Java  ment este un obelisc maiestuos   trebui vizitate: Muzeul de Istorie
                                     sule,  dintre  care  jumătate  nu   circulaţia aerului la Ecuator (cir­  Fiind  un  oraş  cosmopolit,   de marmură, în vârful căruia se   din  Jakarta,  Muzeul  Păpuşilor
                                     sunt  locuite.  Este compusă  din   culaţia  Walker)  şi  cu  circulaţia   Jakarta este dinamic zi şi noapte.   află o flacără aurită.  "(Wayang)  şi  Muzeul  de  Artă  şi
                                     cinci insule principale şi circa 30  meridiană  a  aerului  (circulaţia  De  la zgârie-nori  până  la  stilul  Muzeul  Naţional  este  unul  Ceramică.
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16