Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_106
P. 6
Ziarul’HUNEDOREANULUI Reportaj Iu %
Luni, 7 decembrie 2009
SPECIAL
Incredibila poveste a hunedore
care s-a săturat de România la 1
Şi-a luat lumea-n cap pus pe gânduri de o maşină. A ţinut-o într-o goană nebună în căutarea mirajului din Occident. A trăit cu frica poliţiei i
l-a primit cu un kebab şi un ceai. Pe ultimul l-a sorbit în puşcărie. N-a uitat groaza celor trei drumuri spre Berlin, chiar dacă acum are un ro
Monna Voinescu tau disperaţi după un colţ de pâi
• • • nul 1992. Ford Escort-ul ne. Nimic, în afară de un pachet.
Sergiu s-a bucurat gândind că-i
A roşu parcat în faţa co plin cu ciocolată. Erau fotografii
Polaroid. Nu mai văzuse. S-au
fetăriei din cartier îi lu
ase ochii. Avea 16 ani.
smuls de pe pereţi şi-au adormit.
Nu mai văzuse aşa ceva. Dădea învelit în tapetul pe care l-au
târcoale maşinii şi ziua, şi Dimineaţa au luat-o iar la pi
noaptea. Deodată, şi-a închipu cior. Mai era destul până la Ber
it că şi el ar putea să aibă una lin. Asta era destinaţia. Au ajuns
la fel. în minte îi încolţea un la stradă. încercau să găsească
gând. Să fugă din ţară. Nimeni ceva de mâncare. Turiştii mai a-
şi nimic nu l-a putut opri. Nici runcau resturi din mersul ma
măcar incredibila poveste pe şinii. Pâine, biscuiţi, mărunţişuri. S T U D IU R E C U P E R A T . Sergiu Dan
care i-a servit-o Occidentul. A Erau pe drum de-o lună şi goana primea diploma care-i aduce acum ur
avut în ea de toate. Şi frică, şi nu se mai sfârşea. Lui Sergiu i-a
poliţie, şi puşcărie, şi bătăi, şi venit o idee. Dacă el şi Nicu ar veniţi. Jos îi aşteptau maşini de
ameninţări cu moartea, şi foa face autostopul? Ţiganii nu-i scă poliţie cu girofarul în funcţiune.
me, şi frig... pau din ochi. Le-au ghicit gândul. Cu cătuşe la mâini, ajungeau în
„Ne-am ameninţat că ne o- puşcărie. Au urmat investigaţii,
Primul pas moară dacă facem cuiva vreun interogatorii din care nimeni n-a
spre Pccident semn. Ne-au spus că taxiurile au priceput nimic. Românii nu ştiau
Sergiu Damean s-a născut în un buton roşu pe bord şi, la o germana, iar nemţii nu înţele
tr-o familie cu 12 copii. Greutăţi simplă apăsare, te trezeşti cu geau româneşte. I-au aruncat în
cu duiumul şi sărăcie. Nu-i era poliţiâ pe cap. Ne-am speriat, dar celule. Singurul obiect dinăuntru
teamă de necunoscut, chiar dacă tot am ridicat mâna când s-a a- ’ era o bancă dintre acelea cum
nu ştia mare lucru despre,străi- propiat un taxi. Urmăreau fie sunt prin parcuri. O cană cu apă
nătate. Planul i se infiripa în min care mişcare a şoferului şi, din fiartă, un plic de ceai şi o pâine a
te. 0 excursie în Polonia şi de- când în când, ne mai uitam şi în fost tot ce-au primit până adoua
acolo, o vedea el. V IS ÎM P LIN IT . Pe Brigitte a întâlnit-o într-o discotecă din Berlin şi a fost prima persoană care i-a aflat spate. De frica poliţiei", poves zi când au fost transferaţi în altă
în martie 1993, hunedoreanul întreaga poveste. Pe vremea aceea, Sergiu Damean răspundea la numele de Maik. Acum, hunedoreanul teşte hunedoreanul. puşcărie.
îi spunea mamei că renunţă la nu mai fuge de nimeni FOTO: ARHIVA PERSONALĂ SERGIU DAMEAN „După o săptămână, m-au eli
şcoală şi pleacă din România. Cu O vizită la prieteni berat. Mi-au dat nişte haine cu
taică-său n-a avut curaj să vor de la mână tot autocarul şi i-au celălalt era Germania. Le-au spus „Dacă vrei să mai sau drumul spre puşcărie rate şi eram liber să plec unde
bească. I-a lăsat un bilet: „Tată. dat mărcile, să le arate vameşilor apoi care era planul. N-aveau trăieşti, vâsleşte!" Taxiul i-a lăsat la Berlin. Au vreau", povesteşte Sergiu.
Eu am plecat cu Nicu şi cu încă un de la Nădlac. bani destui pentru călăuză. Ser „Zilele treceau după acelaşi urcat în primul tren. Fără bilete. Era singur şi nu ştia încotro
băiat în Germania. Avem excur giu şi Nicu urmau să facă rost de scenariu. Aveam senzaţia că am Şi-au amintit pentru prima dată s-o apuce. S-a întors la temniţă.
siile plătite până în Polonia şi de începe aventura restul sumei. Cum? Simplu, i-au intrat într-un cerc din care nu de România, unde mergeau cu Măcar acolo primea mâncare. Ni
acolo ştie Nicu un drum. Te rog Cum a pus piciorul de pământ asigurat ţiganii. în apropiere era mai puteam ieşi. Ne temeam să naşu’. După o oră, erau în gara l-au primit, l-au dat doar o a-
să nu te superi (...). Vreau să îmi străin, l-au luat lâ ochi nişte ţipi un bazar înţesat de nemţi care nu facem vreo mişcare greşită. Zoologischer Garten. Sergiu nu dresă şi i-au făcut^semn să dis
aflu şi eu soarta şi să încerc. (...). din spatele lui. Balaoacheşi, îşi a- veneau la cumpărături. Ei le fu Eram deja sătui de bătaie", îşi se mai sătura de privelişte. De pară.
Cu drag, al tău fiu, Sergiu. P.S. Şi minteşte. rau portofelele şi, uite aşa, se în aminteşte hunedoreanul. jur-împrejur, mulţime de oa
aşa ai zis că o să faci o scădere de „Ne-au citit imediat că vrem torceau la hotel cu bani. Sergiu întreba zilnic când le meni, magazine mari, reclame lu Şapte luni In lagăr
personal în casă". să fugim în Germania. Aveau o- „Nici gând!", s-a opus Da vine călăuza. Nu primea răspuns. minoase, clădiri uriaşe," maşini şi un motiv de întoarcere
Şi-a luat un prieten din vecini, chiul format. Am încercat să-i mean. Asta l-a costat o bătaie se Frica îl copleşea. După vreo trei scumpe. Nu mai văzuse nimic din „No, bine, şi cum să ajung eu
pe Nicu, şi a urcat în autocarul cu contrazicem, dar n-a ţinut. S-au rioasă. Şi pe el, şi pe Nicu. Şi-au săptămâni, a cunoscut un român. toate astea. Şi-a luat ochii de la la adresa aia?", îşi bătea capul
excursionişti. Fără prea multe oferit să ne ajute cu o călăuză şi dat seama cu cine au de-a face. Era călăuză. Venea noaptea din ele doar când a auzit de mâncare. Damean. S-a rugat la Dumnezeu
speranţe, pentru că nu reuşise să i-am crezut. Am rămas cu ei", po Cam târziu însă. De frica bătăii, Germania, pe Odra, şi-i trecea pe Crăpa de foame. A primit un ke să-i dea o idee. Până atunci, s-a
adune banii pe care trebuia să-i vesteşte Sergiu cum avea să în s-au pus pe furat. La sfârşitul români cu o barcă din plastic. bab cumpărat de tovarăşii de plimbat cu metrourile, cu auto
arate la vamă - 200 de mărci ger ceapă incredibila-i aventură pe zilei, ţiganii făceau socoteala. Aş Dacă aveai bani, te ducea până în drum. Era prima lui mâncare pe buzele şi cu tramvaiele. Plângea,
mane. Excursia trebuia să aibă şi care a pus-o la cale acum 17 ani. teptau 100 de mărci de căciulă. oraşul în care doreai să ajungi. A pământ nemţesc. N-o s-o uite îl cuprindea şi disperarea. Singur,
un motiv serios pentru vameşi. Le-a luat câteva ceasuri să a- Banii furaţi se duceau pe hotel, intrat în vorbă cu el şi au stabilit niciodată. Ia 16 ani, printre străini. A întors
La asta se gândise. Mergea în Po jungă toţi patru lajelenia Gora, pe mâcare şi pe alte cheltuieli de- plecarea. Seara s-au întâlnit cu „Ţiganii şi-au telefonat nişte capul brusc şi-i venea să urle de
lonia după marfă pe care urma ultimul oraş la graniţa cu Germa ale lor. Sergiu şi Nicu nu rămâ toţii. N-au putut scăpa de ţigani. prieteni. Aşa ne-au spus. Şi bucurie când a auzit nişte cu
s-o vândă în România. Poate ţi nia. Tovarăşii de drum s-au cazat neau cu nimic. Doar cu promisi Aşteptau ascunşi în tufişurile de ne-am dus toţi la ei. Erau la un fel vinte româneşti. Doi tineri. Ce
ne. Dar de bani, cum să facă rost? la hotel. Au cerut o cameră cu unea că pot dormi pe jos dacă-şi pe mal. Se furişau de poliţia care de lagăr unde puteai intra doar noroc pe capul lui! Mergeau la
L-au salvat ceilalţi. A pus mână vedere spre râul Odra. Pe malul fac planul la portofele. patrula pe apă. Barca a venit spre cu legitimaţie. Noi le-am dat pa aceeaşi adresă pe care o căuta şi
ei. Au urcat tiptil. Din întuneric, şapoartele şi am crezut că am el. Un lagăr, de fapt, în care a pri
au mai apărut trei fugari. Erau şi scăpat. Da' de unde...", îşi amin mit o cameră, cu un pat şi cu bu
o femeie, şi un copil printre ei. teşte Sergiu. cătărie, şi câteva haine. în şapte
Călăuza a întins mâna să-şi pri în cinci minute, 10 mascaţi luni, a schimbat vreo patru la
mească banii. înarmaţi până-n dinţi au scos uşa găre şi l-a reîntâlnit pe Nicu, ami
„Am încremenit. Un ţigan i-a din ţâţâni şi i-au arestat pe nou- cul cu care plecase din Hunedoa-
pus cuţitul la gât. Numai în Ram-
bo mai văzusem asta. L-am auzit
spunând: <Dacă vrei să mai tră
ieşti, vâsleşte!». Am ajuns la mal
fără să scoatem un cuvânt. Eram
şocat, dar eram în Germania", îşi
aminteşte Sergiu.
Pe jos spre Berlin,
mâncând resturi
de pe stradă
Frigul îi intrase în oase. Nu-şi
amintea de când nu mai mân
case. De-aici încolo făceau dru
V A C A N Ţ A LA M A L LO R C A . Şi astăzi îi vine greu să creadă că e liber să umble oriunde în lume. Sergiu mul la pas. Au zărit nişte case de
e Leu, aşa că-i plac concediile ia mare. Imaginea îi aminteşte de o vacanţă pe cea mai mare insulă vacanţă. Au spart un geam şi au
spaniolă din Marea Mediterană, alături de Brigitte şi Michelle intrat unde nu era lurfiină. Cău