Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_108
P. 7
f
HUNEDOREANULUI
Miercuri, 9 decembrie 2009
găseai sfârşitul. Camarazilor le
era imposibil să te vadă.
A învăţat ruseşte
mai ca să poată cere apă
şi mâncare
De ger, a reuşit să scape într-o
bună zi. Dar de păduchi, de foa
me şi de sete, nu. Povesteşte că
a răbdat mai mult în perioada
nirii vieticii. A învăţat ruseşte doar
cât ai noştri au fost aliaţi cu so
ca să poată cere apă şi mâncare.
Când nu primea, căuta pe'jos
urme lăsate de copitele cailor.
Se aduna apa în ele şi de acolo
îşi mai potolea setea.
ri politice. „Cu nemţii a fost altfel. Mă
car de la ei primeau haine şi
mâncare. Tăiau vaci şi porci,
cam tot ce găseau în zona fron
tului, şi căpătăm şi noi câte o
bucată de carne. O dată, mi-a-
duc aminte că am dat peste un
depozit cu faguri cu miere.
Ne-am repezit cu toţii, că, eram
flămânzi. Tot nemţii ne-au dat şi
ceas pe mână. Şi, o dată la săp
tămână, primeam ciocolată şi
100 de grame de rom", poves
teşte hunedoreanul.
Ultimul
supravieţuitor
Traian Drăgan a scăpat de
front la sfârşitul războiului care
a costat mai mulţi bani şi re
surse decât toate celelalte răz
boaie la un loc. A plecat spre ca
să pe jos. Era obişnuit să mărşă-
luiască zeci şi sute de kilometri.
Grozăviile prin care a trecut
i-au marcat toată viaţa.
Acum are 89 de ani. Este ul
timul supravieţuitor al frontului
din cartierul lui. Şi singurul care
mai poate povesti ce înseamnă
să trăieşti patru ani cu moartea
lângă tine. Se minunează ade
sea de vârsta la care a ajuns şi
Je miliarde de dolari spune că a reuşit asta doar pen
tru că a trăit cumpătat. N-a bă
ut, a mâncat puţin şi nu s-a mai
Război pe frontul de vest atins de ţigări de pe front, când
După episodul Odessa, Tra- îşi primea de la nemţi porţia
1 Drăgan s-a întors în ţară zilnică de 10 bucăţi. Sănătatea s-
r ,ntru un soi de concediu. Răz a ţinut de el până acum. Nu-şi
boiul ucisese deja un milion de aminteşte să fi ajuns pe la doc
români. Germania nu mai putea tori decât o dată, când l-au su
câştiga. Era evident. România părat rinichii.
trebuia să găsească soluţia sal
pu blicita te
vării sale.
„Şederea acasă mi-a fost CU Woş Nicolae, Moş Crăciun
scurtă, căci am fost chemat îna
poi, pe front", îşi aminteşte.
De data aceasta, s-aîndreap- şl locomotiva cu Abur
tat spre Ungaria. I-au rămas în
memorie toate localităţile prin
care a trecut. Le înşiruie grijuliu, ?Dre Sărbătorllede
să nu-i scape vreuna. Războiul
l-a dus apoi în Cehoslovacia. în
Munţii Tatra, unde România a
avut cele mai mari pierderi de
vieţi omeneşti.
Era un ger de crăpau pietre
le. Nu se obişnuia cu gândul că
sunt aievea nămeţii prin care nu
puteai să înaintezi decât ajutân-
du-te de arma pe care o înfigeai
în faţă, ca să poţi calea mai de
parte. Dacă te lăsau puterile şi
te prăvăleai în zăpadă, acolo îţi
Când am
. .plecat pe
P front, m-am Zilele in care circulă trenul:
Sâmbătă 5 Decembrie 2009.................... Tren cu Moş Nicolae Preţ: 3 Lei dus
rugat la Dumnezeu Duminică 6 Decembrie 2009...................Tren cu Moş Nicolae 5 Lei dus + întors
să nu mă lase să Sâmbătă 12 Decembrie 2009..................Tren cu Moş Crăciun
Duminică 13 Decembrie 2009................. Tren cu Moş Crăciun
omor pe nimeni şi Sâmbătă 19 Decembrie 2009.................. Tren cu Moş Crăciun
nici pe alţii să nu-i Duminică 20 Decembre 2009.................. Tren cu Moş Crăciun
Joi, 24 Decembrie 2009...........................Tren cu Moş Crăciun
lase să mă omoare Plecări: Sosiri:
pe mine” Crişcior Poarta 2 de la ACC 13.00 15.00 Brad Biserica Mare Ortodoxa 13.20 15.20
Brad Biserica Mare Ortodoxa 13.25 15.25 Brad Gara CFR 13.40 15.40
TRAIAN DRĂGAN, Brad Gara CFR 14.00 16.00 Brad Biserica Mare Ortodoxa 14.10 16.10
veteran de război Brad Biserica Mare Ortodoxa 14.15 16.15 Crişcior Poarta 2 de la ACC 14.45 16.45