Page 4 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_119
P. 4

Ziarul fiUNEDOREANULUl

                  Joi, 24 decembrie 2009




        MESAJELE EPISCOPILOR CARE PĂSTORESC JUDEŢUL HUNEDOARA CĂTRE CREDINCIOŞI


         Pastorale la sărbătoarea




         Naşterii Domnului






        Iubiţi credincioşi,         mult existen­                              Un astfel de   dezlănţuită de violenţă a omului.
           Coborârea în istorie şi în timp   ţa în ea.                      s e n t i m e n t  „Pofta de crimă e cea care ne ani­
        a lui Dumnezeu, adică venirea în   Această                          jalnic  de  ză­  mă!" -  spune poetul. Cu alte cu­
        lume a Mântuitorului lisus Hris-   lume,  la  o                     dărnicie  ar  fi   vinte, omul este o fiinţă tulburată
        tos,  este  evenimentul  cel  mai  privire inteli­                  fost  stăpân  şi   profund lăuntric, agresivă.
        bogat în semnificaţii  şi  cel  mai   gentă  şi  cri­               astăzi  pe  pă­  Un  mare  gânditor  spunea:
        plin de consecinţe din întreaga   tică,  are  un                    mânt  dacă  nu   „peste tot unde adevăratul Dum­
        istorie  a  omenirii.  Tocmai  de  mister   in­                     ar fi coborât în   nezeu nu va fi cunoscut şi slujit în
        aceea  Sărbătoarea  Crăciunului   s o n d a b i l .                 istorie  Dum­  urma  unei  revelaţii  exprese,
        este  cea  mai  apropiată  de  su­  Despre   a-                     nezeu.  Lumea,   omul va înjunghia pururi pe om
        fletele noastre, făcându-ne să ne  ceastă lume,                     prin ea însăşi,   şi  adesea  îl  va  şi  devorai".  Iar
        adunăm la căldura căminului, în   unii gândesc,                     nu  este  capa­  dacă nu-l înjunghie, cel puţin îl
        jurul  unei  mese,  prăznuind  în   superficial,                    bilă  să  desco­  exploatează sau îl dispreţuieşte,
        mijlocul celor dragi.      că  este  pro­                           pere un sens e-   în regim de pace însă, cum este
           Dacă urmărim cu atenţie emi­  dusul întâm­                       xistenţei, care   momentul  istoric în care  trăim
        siunile cu ştiri din lumea noastră   plării şi că ar                rămâne trans­  noi  acum,  ignorarea  suferinţei
        vom  auzi  relatate  tot  felul  de   fi  fără  rost.               cendent ei. în­  semenului, pasivitatea şi dezin­
        evenimente din lumea contem­  Peste  toate                          să,  spre bucu­  teresul faţă de ceilalţi este forma
        porană, cu un impact mai mare   ef or t ur i l e                    ria omenirii, s-   blândă de manifestare a violen­
        sau mai mic asupra vieţii noastre.   minţii  ome­                   a împlinit pro­  ţei interumane. (...)
        Este vorba despre informaţii care   neşti  de  a                    feţia celui mai   Şi  dacă  vom  deschide  ochii
        nu ne schimbă cu nimic viaţa, dar  găsi o explicaţie credibilă sen­  mare profet al Vechiului Testa­  duhovniceşti vom vedea -  îm­  înViflaim...  / N-are scutece de   Sărbători fericite!
        ne „seduc" mintea. Unul singur   sului lumii în care trăim, fie prin   ment, Isaia, care zicea: „Fecioara   preună cu Lucian Blaga (în poezia   in...  / N-are apă, n-are faşă, /
        este, însă, evenimentul care me­  filosofie,  fie  prin  ştiinţă,  peste   va lua în pântece şi va naşte un   „Colindă") -  un prunc nevinovat   Nici opaiţ, nici nănaşă."  Al vostru, de tot binele doritor
        rită, realmente, să fie luat în sea­  toate aceste încercări insistente   Fiu,  şi  vor  chema  numele  lui   în  braţele  mamei  sale,  atât  de   Vă dorim, iubiţi fraţi şi surori,   şi smerit rugător către Hristos
        mă în aceste momente de sărbă­  ale inteligenţei umane se depune   Emanuel -  care se tâlcuieşte: «Cu   fragil şi de lipsit de bogăţii pă­  să aveţi în suflete bucuria pe care   Mântuitorul lumii, Cel ce S-a
        toare, care merită să fie rememo­  -  cum spunea poetul Eminescu -    noi este Dumnezeu»". Dumnezeu   mânteşti: „Doamne, acolo în po­  a avut-o Maica Domnului când ni   născut în ieslea din Betleem,
        rat, analizat şi aprofundat, pen­  „o lopată de ţărână".  coboară în istorie pentru a fi cu   iată  /  Pruncuşor,  fără  de  ta­  L-a născut pe Domnul Hristos.
        tru că ne poate schimba radical   în acelaşi duh spunea Mitro­  noi, pentru an e face viaţa feri­  tă...   /Şi măicuţa-mama lui/  Crăciunul, Anul Nou şi Bobo­  f GURI E,
        viaţa: evenimentul Naşterii Dom­  politul Antonie al Ardealului: „Şi   cită. Iar fericirea vine numai din   Se tot plânge boului, / C-a născut  tează  să  vă  găsească  sănătoşi!  Episcopul Devei şi Hunedoarei
        nului pe pământ. Dumnezeu vine   se închid  ochii  care  voiseră  să   iubire. Fericirea vine numai din
        pe pământ pentru a ne chema pe  vadă, urechile care voiseră să au­  lepădarea urii şi a răutăţii. Spune
        toţi la iubire şi doreşte să reîn-   dă, minţile care voiseră să înţe­  colindul: „Dumnezeu Prea Sfân­  Iubiţi fraţi întru Cristos,   putem spune despre Crăciun, că   mul rând acasă în familie -  prin
        văţăm cu toţii să iubim!   leagă, gurile care voiseră să vor­  tul, /colindând pământul, / a vrut  iubiţi credincioşi!  este sărbătoarea iubirii, prima   fidelitatea  conjugală,  prin  ac­
           Astăzi, trăim într-o lume plină   bească despre taina lumii. Inimi­  să  nu  mai  fie  /  potop  şi  ur-,  >  iezuitul Henri Bouiad, renu­  mărturie  a  dragostei  mântui­  ceptarea şi educarea creştină a
        de  nesiguranţă,  ameninţată de   le încetează să mai bată: inimile   gie...  " /„Dumnezeu prea Bu­  mit orator şi teolog, odată -  în   toare,  încununată  de moartea   copiilor, iar în al doilea rând la
        nenumărate  pericole,  pentru   care  încercaseră  sentimente   nul / a trimis Crăciunul, / ca har   faţa  unei  a-         pe  Cruce  şi   locul  de  muncă  -   prin  încre­
        mulţi dintre noi, o lume tirani­  înalte,  cu  adevărat  nepămân­  şi bucurie, /şi la noi să fie...   sistenţe  mu­         de  învierea   dere,  respectiv prin îndeplini­
        zată  de  grija  zilei  de  mâine.  0   teşti: iubire, generozitate, milă,   („Colindul lui Dumnezeu"...  T   sulmane  de   lui    Isus   rea obligaţiilor, pe care laudele
        lume pe care, în clipele de tris­  iertare;  dar  şi  inimile  care  au   .  Aceasta pentru că multă ur­  la o conferin­    Cristos.  Cu   de  dimineaţă  o  preschimbă
        teţe,  o  percepem  ca pe un pă­  experimentat  sentimente  josr   gie,  răutate, cruzime ,şj  ură sau   ţă -  şi-a înce­   ocazia  Cră­  întro rugăciune permanentă: îl
        mânt străin, în care am fost tri­  nice, satanice: ură, egoism, lăco­  revărsat între oameni  din  mo­  put discursul       ciunului  s-a   glorificăm pe Dumnezeu şi ser­
        mişi fără să fi cerut noi aceasta.   mie, asuprirea celor slabi, indi­  mentul căderii în păcat. 0 urgie   cu  înşirarea    făcut   om   vim semenii noştri. Omul cr
        0 lume, însă, pe care, în clipele   ferenţă; toate aceste inimi se o-   care a crescut odată eu trecerea   acelor  99  de   pentru noi a   tin oriunde ar trăi, oriunde l-a
        de bucurie nu am vrea nicidecum   presc şi  sunt depuse să  putre­  timpului. Iar religiile necreştine   caracteristici     d  o  u  a   plasat  Providenţa:  în  fabrică
        să o părăsim, ci dimpotrivă, am   zească, în urma lor nemairămâ-   care erau răspândite pe pământ,   ale  lui  Allah,       P e r s o a n ă  sau pe câmp, în birou, în şcoală,
        vrea  să  ne  prelungim  cât  mai  nând decât deşertăciunea".  nu au putut să domolească setea  pe  care  eno­              Divină,  pen­  sau  chiar în  Parlament  -   tre­
                                                                                          riaşii  musul­                            tru    răs­  buie să-şi mărturisească credin­
                                                                                          mani le amin­                             cumpărarea   ţa  sa  creştină.  Nu  numai  prin
        Iubiţi credincioşi,        Lui,  şi  să  ne  întrebăm:  de  ce   Pruncul  Isus din Betleem să   tesc în  rugă­              şi mântuirea   cuvinte,  ci  prin  modul  său  de
           (...)  Fiul  cel  născut  din   această închistare?  dăruiască tuturor comunităţilor   ciunile lor de                    noastră.   A  viaţă... Astfel putem înţelege pe
        veşnicie  s-a  născut în  peştera   Noi  oamenii  care  ne  recu­  religioase  -   în  acest  an  al   laudă  a  lui        venit printre   Dante, poetul creştin genial al
        din  Betleem.                             legem în faţa   Sfintei Preoţii -  preoţi sfinţi şi   Dumnezeu.                   noi ca un co­  evului  mediu,  care în  ultimele
        De  ce  s-a                  \           ieslei din Be-  locaşuri  de  închinare,  căci   Spre  marea                       pil,  ca  să  nu   rânduri  ale  poemului  său  ale­
        născut   din                 Tţ          tleem  putem  „secerişul e mare dar lucrătorii   surprindere a                     ne  speriem   goric Divina Comedia (Paradiso
        Fecioară, Cel         j:                  să ne gândim   sunt puţini” (Mt 9,37-38).  celor   pre­                           de  El.  Şi-a  XXXIII.) îl sărbătoreşte pe Dum­
        ce din veşni­                /           cât  de  mult   Dorim  să-i  facem  loc  Iui   zenţi,  părin­                      întins braţe­  nezeu,  El  fiind  Iubirea:  „Mai
        cie  s-a  năs­                            au pierdut lo-   Cristos  în  Betleemul  lumii   tele  iezuit  a                  le, ca să  îm­  mult să spun nu-s vrednic prin
        cut de  la Ta-        ^                   cuitorii  „Ce­  acesteia  şi  să  i  se  recunoască   anunţat,  că  de  data  asta  va   brăţişeze toată lumea, aşa cum   cuvinte / căci vrerii Sale potri­
        tăi,   lumină                             tăţii  lui  Da-   dreptul  de cetăţean al  acestei   numi  şi  cel  de-al  o  sutălea  va întinde braţele spre opera de  vind pe-a mele, / asemeni roţii
        din  lumină,                              vid",  care  au   lumi, celui care a venit în lume   trăsătură, care de fapt întruneş­  mântuire.   .  .  mă-mpingea-nainte / iubirea ce
        Dumnez eu                                 rămas cu por­  în  timpul  împăratului  August   te  şi  chiar depăşeşte  pe  toate   Conform  afirmaţiei  Sfintei  roteşte sori şi stele".
        adevărat, din                             ţile închise.  tocmai  când  fusese  poruncit  cele 99: Dumnezeu este iubire!   Terezâ de Lisieux „...dacă Iubi­  Inspirând din festivităţile de
        Dumnezeu                                    Cât   de   recensământul populaţiei.  Aceasta este propoziţia cea mai   rea s-ar stinge, Apostolii nu ar   final al Anului jubiliar, la care a
        adevărat? De                              mult  pierde   „Pentru ei nu era loc în casa   frumoasă  a  literaturii  univer­  mai propovădui Evanghelia; nici   fost prezent trimisul special al
        ce ai săi nu L-                           omul   care,   de oaspeţi" (Lc 2,7). Lumea care   sale, repetată de mai multe ori   Martirii  nu  ar  mai  dori  şă-şi   Suveranului Pontif Eminenţa Sa
        au   primit?                              închizându-   nu-L primeşte pe Dumnezeu nu   de Sf. Apostol loan în prima sa   verse sângele". (Lisieux-i Szent  Cardinalul Franc Rode, şi care a
        Lumea  de  ce                             şi  inima,  nu   este o  lume  umană.  Ne întris­  epistolă (I  In 4,7). De ce tocmai  Terez oneletrajza -  Autobiogra­  coincis cu sărbătoarea Sfântului
        nu l-a cunos­                             lasă  să  vină   tează priveliştea unei astfel de   Sf. Apostol loan? Deoarece el a   fia  Sfintei  Tereza  de  Lisieux,   Arhanghel Mihail, să purtăm cu
        cut?                                      în lume Cris­  lumi  -   a  lumii  ce  se  ridică   fost „discipolul cel iubit". El a-   Budapest  1974/228)  Din  acest   noi înşine şi în al doilea mileniu
          T a i n a                               tos,  „lumina  împotriva omului înainte ca el   vea privilegiul de a sta la stânga   motiv putea găsi vocaţia în Im­  creştin, toate acele decizii bune,
        nopţii   din                              cea adevăra­  să fi fost născut.        lui Isus cu ocazia Cinei celei de   nul iubirii al lufSfântul Apostol   pe care le-âm făcut în decursul
        Betleem  du­                              tă care lumi­  Chiar  dacă  lumea  nu-L  cu­  Taină, şi de a asculta bătăile de   Paul: „Am înţeles, că Iubirea cu­  Anului jubiliar de Mileniu.
        rează fără în­                            nează  pe  tot   noaşte pe Dumnezeu, El există,   inimă  ale  „reşedinţei  iubirii".   prinde toate vocaţiile, că Iubi­
        cetare. De taina Betleemului e   omul ce vine în lume" (In 1,9)!  este cu noi.  „Cu noi este Dum­  Tot el  era acel  apostol, care a   rea este totul, că pătrunde în­  Iubiţi fraţi întru Cristos,
        plină  istoria lumii, şi ea stă în   Şi  cât  de  mult  pierde  omul   nezeul”.  El  este  de  faţă  chiar  stat împreună cu Fecioara Ma-   tregul timp şi întregul spaţiu...   iubiţi credincioşi
        pragul  fiecărei  inimi:  „Lumea   care  nu  descoperă  în  Cristos   dacă ai săi nu-L primesc. El vine,   ria şi cu Femeile Sfinte sub cru­  întrun cuvânt: este eternă!... în   şi toţi cei binevoitori!
        printr-însul s-a făcut, şi lumea   propria  sa fiinţă umană  !  Căci   chiar dacă pentru El nu este loc   ce.  Discipolul  cel  iubit primea   sfârşit  mi-am  găsit  vocaţia...   Vă doresc sărbători de Crăciun
        nu l-a primit".            Cristos a venit în lume să des­  în casa de oaspeţi. El se naşte !   moştenire prin testament de la   Vocaţia mea este Iubirea!”  pline de har
           Să  privim  taina  Naşterii  lui   copere  pe  deplin  omului  ce  e   (...)   Domnul  Isus comoara cea mai   Aşa cum în noaptea Paştelui   şi un An Nou binecuvântat
        Cristos  din  perspectiva  inimii   omul,  şi  să-i  reveleze  cea  mai           de preţ -  Maica Fecioară.  însă   reînnoim făgăduinţa noastră de   de Dumnezeu!
        omeneşti: „întru ale Sale a ve­  mare chemare ce o are !   Al vostru rugător către   Şf. Apostol loan -  la poal^cru-   Botez, s-o reînnoim şi cu ocazia
        nit".                         „Şi celor care L-au primit le-   Dumnezeu,          rii  -   ne-a  reprezentat  pe  noi,   Crăciunului, ca să putem rămâ­  f Gyorgy m.p.
           Să  ne  gândim  la  cei  ce  au   a  dat  putere  de  a  fi  fii  ai  lui   ALEXANDRU  toţi creştinii.    ne prin sufletele noastre-puri-   Arhiepiscop romano-catolic de
        rămas zăvorâţi sufleteşte în faţa  Dumnezeu” (In 1,12). (...)  Episcop greco-catolic de Lugoj  Dumnezeu  este  iubire!  ...Şi  ficate martori ai Iubirii... în pri-  Alba lulia
   1   2   3   4   5   6   7   8   9