Page 5 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_12
P. 5

Reportei H u n ed o rean                                                                                         Ziarul ’HUNEDOREANULUI

                                                                                                                                          Luni, 27 iulie 2009




       S P E C IA L


       17 LU N I ÎN  G A R D A  D E C O R P






      A  M A R EŞA LU LU I A N T O N E S C U





       Ln bărbat de 86 din Deva s-a aflat aproape un an şi jum ătate printre cei şase membri ai gărzii aceluia care a decis intrarea
       României în cel mai sângeros război din istoria planetei

       Marina Tudor
       • • •
               trecut prin ororile ce­
             lui de-al Doilea Război
             Mondial. Şi crede că-i o
      A minune faptul că a scă­
       pat cu viaţă din iadul în care au
       pierit  60  de  milioane  de  oa­
       meni, adică 3 la sută din popu­
       laţia planetei de la acea vreme.
         0 schijă i-a smuls un deget, pe
       front, în Transnistria. După câ­
       teva luni, stătea faţă în faţă cu
       Mareşalul Ion Antonescu. A fost
       '••■‘crutat în garda sa de corp.  17
         .i nu l-a scăpat din ochi: 24 de
       ore din 24. Asta avea să-l coste.                                                                            la aşteptarea noastră. Dar s-a în­
       Zeci de ani a fugit dintr-un colţ                                                                            tors cu veşti proaste. Antonescu
       în altul al ţării. S-a ascuns să nu                                                                          fusese  arestat",  rememorează   REMEMBER. Deveanul nu şi-a
       fie prins  şi  arestat.  Comuniştii                                                                        ’ fosta gardă de corp a celui care a   cărat după el prea multe fotogra­
       l-au hăituit şi ei. A scăpat totuşi.                                                                         crezut  întotdeauna  că  persoa­  fii. Amintirile acestea le ţine în
       Mai mult ori mai puţin ajutat de                                                                             nele  nu  contează,  ci  contează   casa pe care o are la Petriş. Deo­
       alţii.                                                                                                       doar ceea ce ele reprezintă.  camdată, e suficient să poarte în
         în '83, s-a pensionat iar, după                                                                              Libertatea celor şase oameni   coperta buletinului vechi poza
       câţiva ani, a venit la Deva.                                                                                 care-1  însoţiseră  peste  tot  pe   nevestei şi a lui, pe vremea când
                                                                                                                    Mareşal  era  la  fel  de  pusă  în   era jandarm la Rapolt (foto)
       Un deget i-a rămas                                                                                           pericol. Aşa că fiecare şi-a pierdu
       pe front                                                                                                     urma cum a putut.          Hotărâş  l-a  cunoscut  pe  Petru
         Rubin Hotărâş s-a născut în   DUPĂ 67 DE ANI. Pe 10 august, Rubin Hotărâş împlineşte 86 de ani.“Cine credea că mă întorc eu de        Groza.  îşi  aduce  aminte  că
       1923, în comuna  Petriş, din ju ­  pe front şi că o să trăiesc atîta vreme”, se întreabă astăzi bărbatul     Fugar prin ţară            Baronul  Roşu  a  pus  piatra  de
       deţul  Arad,  la  vest  de  comuna                                                                             Rubin Hotărâş a ajuns la Satu   temelie la podul din zonă. Asta
       hunedoreană Zam. Pe 5 noiem­  cu vegeta de-acum", îşi aminteş­  te exact locul  unde s-a înălţat   gul Frumos. Şi el, dar şi băiatul   Mare, pe post de jandarm. Dar n-   se întâmpla prin '46. „Dar podul
       brie 1942, era încorporat la Şcoa­  te deveanul.      cândva vila  Mareşalului. A cu­  popii de la Strejnic, de lângă Plo­  avea habar că ani buni avea să   a  fost construit după  vreo  doi
       la de subofiţeri jandarmi. Avea   Şederea pe front însă nu i-a   noscut-o la fel de bine şi pe soţia   ieşti, despre care îşi mai amin­  fie doar un fugar. După nici un   ani",  completează  hunedorea­
       19 ani şi apucase să termine opt   fost prea lungă. Curând, o schijă   sa, Maria.  teşte  doar  că-1  chema  Mircea.   an, bărbatul era deja la Oradea,   nul, care a trecut apa de câteva
       clase.                     îi spulbera pur şi simplu degetul   „Şi ea a fost arestată imediat   Era coleg cu el, în gardă. Şi e unul   unde  a  aflat  că  este  în  conti­  ori  cu  cele  două  brudini  care
         în  iarna  lui  '42-’43,  Hotărâş   mare de la mâna stângă. Rana l-   după  Antonescu.  A  stat în  în­  dintre cei doi cărora nu le-a uitat   nuare căutat. Cineva l-a sfătuit   transportau  oamenii  de  pe-un
       _ ungea pe front. în Transnistria,   a silit să se întoarcă în ţară, cu un   chisori din fosta Uniune Sovie­  numele.  să vină în Valea Jiului, convins   mal pe altul înainte de-a apărea
       aşa cum  era denumit teritoriul   tren  burduşit  de  răniţii  din   tică şi din Bucureşti până când s-   "Celălalt era  un  doljean  din   că-şi pierde urma printre minerii   podul lui Groza.   •
       dintre râurile Nistru şi Bug, ad­  armata a 3-a şi a 4-a. Până în acel   a terminat procesul Mareşalului.   Dăbuleni.  llie  Ciobanu  îl  spu­  din  toate colţurile ţării.  N-a a-   Bărbatul  mai  povesteşte  că
       ministrat de România în perioa­  moment, pierderile românilor se   Au arestat-o iar şi-au închis-o la   nea”, rememorează Hotărâş.  juns aici. S-a oprit într-un sat de   politicianul  a  organizat  o, di­
       da  celui  de-al  Doilea  Război   ridicau  la  cifre  uriaşe.  Peste   Mislea, de unde a ridicat-o Secu­    lângă Şibot, unde a stat cu frica-   tamai petrecerea în ziua când a
       Mondial. „Gerul îi înţepenea pe   180.000 de militari erau morţi,   ritatea şi a dus-o în Bărăgan, cu  Ultima zi cu Mareşalul  n sân până când s-a înfiinţat un   pus piatra de temelie a podului.
       toţi românii. Ruşii n-aveau nicio   răniţi ori dispăruţi.  domiciliu obligatoriu. Acolo a şi   Hunedoreanul  s-a  despărţit   post de jandarmi la Feredee, lân­  „Ce de lume a venit acolo! Şi mu­
       treabă", mai spune deveanul, a-                       murit,  în  '64",  povesteşte  Ho-   de Ion Antonescu în ziua arestă­  gă Geoagiu.  zica a cântat până târziu", com­
       mintindu-şi  cum  l-a  potopit  Şase oameni pentru    târâş.                     rii acestuia. "Era în '44, în seara   „Feredee-ul era atunci al lui   pletează Hotărâş, care s-a mutat
       plânsul în ziua de Crăciun. Şi-a  garda „conducător"    Cât a fost garda de corp a lui   lui  23  august.  Regele  Mihai  l-a   Aurel Vlad, fostul ministru de Fi­  destul de repede la Lipova, la un
       amintit de ai lui de-acasă. N-a-   Rubin Hotărâş a fost internat   Ion  Antonescu,  deveanul  a  lo­  chemat pe Mareşal la el, la Palat.   nanţe al nostru din 1919-1920",   batalion de jandarmi. La Biroul
       vea de unde să ştie atunci dacă   la Spitalul Militar din Constanţa   cuit, la fel ca şi ceilalţi colegi ai   Noi l-am urmat. Am tras maşinile   spune deveanul ., care tot în zona   Anchete, explică el. De-aici, s-a
       avea să-i mai vadă vreodată.  şi tot de-aici a fost recrutat, într-  lui, într-o vilă de pe Bulevardul   în spatele Palatului. Antonescu   aceea şi-a găsit şi nevasta. S-a în­  îndreptat spre Câmpina
         „Când  ocupam  vreun  oraş,   0  bună  zi,  în  garda  de  corp  a   Banul  Manta,  la  vreo 2-300  de   s-a dus la întâlnirea cu Mihai. Do­  surat şi a plecat la Bobâlna, iar   în  '49,  comuniştii  aveau  să
       nemţii, cu care ne aliasem, stă­  Mareşalului Ion Antonescu. Ală­  metri de reşedinţa Mareşalului.   uă ceasuri nu ne-am mişcat de-a-   de-acolo, la Rapolt unde a rămas   desfiinţeze Jandarmeniaînlocu-
       teau la căldură, iar pe soldaţii ro­  turi de alţi cinci bărbaţi, coman­  Cât despre meniul celor din prea­  colo. L-am aşteptat. Parcă sim­  până-n 1948.  ind-o cu miliţia şi trupele MAI,
       mâni îi goneau afară", povesteş­  daţi de un maior.   jma prim-ministrului  României   ţeam că nu miroase a bine. Co­                   iar hunedoreanul a fost silit să
       te, cu năduf, bărbatul în vârstă de   „Am plecat la Bucureşti şi cam   din perioada ’40-‘44, Hotărâş îşi   mandantul gărzii, un maior, a in­  Petrecere lui Petru Groza  stea şase luni la „munca de jos”.
       86 de ani. Pe germani i-a plăcut   un an şi jumătate de-atunci în­  aminteşte că în vremurile acelea   trat în palat, să caute o explicaţie  Pe vremea când era la Rapolt,  Până  într-o  zi  când  a  ajuns  la
       doar când îi aduceau mâncare.  colo nu m-am despărţit de ma­  nu lipseau de pe masă sarmalele,                                          Petrişul lui natal, preşedinte de
         „Un fel de vegeta, în nişte pli­  reşal", rememorează deveanul,   şniţelele şi papricaşul de pui.  • EXTRA                            cooperativă. Apoi, s-a trezit pri­
       curi mici,  şi câţiva pesmeţi,  de   după 66 de ani de la crudele e-                                                                    mar, dar cum dosarul nu-i erai
       forma cubului. Puneam zăpadă   venimente.             Fiul popii, coleg în gardă  Ion Antonescu, scurtă biografie                       tocmai „curat” a pidPBut postul,
       în lămpile cu spirt, o topeam şi în   Aproape  că  n-a  uitat  nimic.   Rubin Hotărâş mai spune că   Ion Antonescu s-a născut la Piteşti, pe  2 iunie, 1882, într-o   ‘  ajungând  totuşi  viceprimar.  Şi
       ea  puneam  pesmeţii  şi  vegeta.   Adesea îşi aminteşte şi nume. Iar   Mareşalul  circula  întotdeauna   familie  de m ilitari. A  decis să urmeze cariera armelor,   aşa l-a prins pensia, în '83.
       Pesmeţii se umflau în apa fier­  datele le-a memorat la fel de bine   cu un Ford negru. La fel şi garda   înscriindu-se în 1898 la Şcoala pentru copii de m ilitari, iar în
       binte. N-aveau niciun gust, dar   ca şi calendarul. în ciuda celor 86   sa de corp.  1902 a fost admis în Şcoala de O fiţe ri de Infanterie şi Cavalerie.  Pensie: peste 15 milioane
       hrana aia mirosea frumos când   de ani pe care-i are, memoria nu-  "Noi,  garda,  eram  în  două   A  absolvit în 1904, primul din promoţia sa. Şi-a continuat   de lei vechi
       puneai praful acela asemănător  1 prea joacă feste. Doar când vrea   maşini, la fel ca a lui Antonescu.   cariera m ilitară, cu rezultate execptionale, fapt ce i-a permis să   De 10 ani, Rubin Hotărâş s-a
                                  cu  tot  dinadinsul  să  păstreze   Toate aveau geamuri închise la   avanseze în funcţii m ilitare: general de corp de armată (1940),   stabilit la Deva, într-o garsonie­
       • EXTRA
                                  vreun secret, tace preţ de cîteva   culoare. Trebuia să circulăm du­  general de armată (1941), mareşal (1941) comandant al   ră.  împreună cu nevasta,  care,
                                  minute şi-şi alungă gândul încer­  pă nişte reguli stricte. Mergem o   Grupului de Armate General Antonescu (1941), şi în funcţii   între timp, s-a prăpădit de boală.
                                  când să se scuze că nu-şi amin­  vreme în coloană, apoi una din­  guvernamentale - preşedintele Consiliului de M iniştri ( 1940-   Acum i-a mai rămas doar fi­
                                                                                                                                               ica, economist la o firmă din o-
                 1                teşte exact un anume fapt.  tre maşini  treceajn faţa celor­  1944), M inistrul Apărării (1941-1942). Arestat de Regele Mihai,   raş, şi nepoata cu care se laudă
                                                                                         în 1944, mareşalul Ion Antonescu a fost luat, ulterior, de
                                                             lalte două. Schimbarea asta avea
                                  Şniţele şi papricaş        loc la intervale stabilite dinainte   sovietici şi transportat undeva în apropierea Moscovei, unde a   că-i  doctoriţă.  După  15  ani  pe
            IUNIE 1946            la vila din Banul Manta    şi astfel nimeni în afară de gardă   fost ţin u t închis într-un fost castel.  In mai 1946,  § fost adus în   j  care  i-a  lucrat în  armată,  băr­
                                    Deveanul a rămas lângă An­  nu  ştia  în  ce  maşină  e  Mare­  ţară pentru fi judecat de 'Tribunalul Poporului”. In urma unei „   j   batul are pensie militară.
            este data când
                                  tonescu până în ziua arestării lui.   şalul”, explică deveanul.  mascarade de proces”, cum o califică unii istorici, pe 17 mai   j    „Puţin  peste  12 milioane  de
          a fost executat Ion     îi era ca o umbră în pelegrinările   Bărbatul  povesteşte  că  i-a   1946, Mareşalul Ion Antonescu a fost condamnat de şase ori la  1  lei”,  spune,  socotind  în  banii
        Antonescu, la ora 18.30,   lui  la  Sinaia  şi  Predeal.  Şi  azi,   stat alături  lui Antonescu şi în   pedeapsa cu moartea, de două ori la închisoare pe viaţă precum  4  vechi. La asta se adaugă alte trei
         la Penitenciarul Jilava  i  dacă ar vedea Predealul de de­  trenul  personal, de câteva ori,   şi la 80 de ani închisoare şi alţi 140 de ani de degradare civică.   j  milioane - pensia de veteran de
                                i  parte, e convins că ar recunoaş­  când s-a aflat în drum spre Târ­                                          război.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10