Page 5 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_12
P. 5
Reportei H u n ed o rean Ziarul ’HUNEDOREANULUI
Luni, 27 iulie 2009
S P E C IA L
17 LU N I ÎN G A R D A D E C O R P
A M A R EŞA LU LU I A N T O N E S C U
Ln bărbat de 86 din Deva s-a aflat aproape un an şi jum ătate printre cei şase membri ai gărzii aceluia care a decis intrarea
României în cel mai sângeros război din istoria planetei
Marina Tudor
• • •
trecut prin ororile ce
lui de-al Doilea Război
Mondial. Şi crede că-i o
A minune faptul că a scă
pat cu viaţă din iadul în care au
pierit 60 de milioane de oa
meni, adică 3 la sută din popu
laţia planetei de la acea vreme.
0 schijă i-a smuls un deget, pe
front, în Transnistria. După câ
teva luni, stătea faţă în faţă cu
Mareşalul Ion Antonescu. A fost
'••■‘crutat în garda sa de corp. 17
.i nu l-a scăpat din ochi: 24 de
ore din 24. Asta avea să-l coste. la aşteptarea noastră. Dar s-a în
Zeci de ani a fugit dintr-un colţ tors cu veşti proaste. Antonescu
în altul al ţării. S-a ascuns să nu fusese arestat", rememorează REMEMBER. Deveanul nu şi-a
fie prins şi arestat. Comuniştii ’ fosta gardă de corp a celui care a cărat după el prea multe fotogra
l-au hăituit şi ei. A scăpat totuşi. crezut întotdeauna că persoa fii. Amintirile acestea le ţine în
Mai mult ori mai puţin ajutat de nele nu contează, ci contează casa pe care o are la Petriş. Deo
alţii. doar ceea ce ele reprezintă. camdată, e suficient să poarte în
în '83, s-a pensionat iar, după Libertatea celor şase oameni coperta buletinului vechi poza
câţiva ani, a venit la Deva. care-1 însoţiseră peste tot pe nevestei şi a lui, pe vremea când
Mareşal era la fel de pusă în era jandarm la Rapolt (foto)
Un deget i-a rămas pericol. Aşa că fiecare şi-a pierdu
pe front urma cum a putut. Hotărâş l-a cunoscut pe Petru
Rubin Hotărâş s-a născut în DUPĂ 67 DE ANI. Pe 10 august, Rubin Hotărâş împlineşte 86 de ani.“Cine credea că mă întorc eu de Groza. îşi aduce aminte că
1923, în comuna Petriş, din ju pe front şi că o să trăiesc atîta vreme”, se întreabă astăzi bărbatul Fugar prin ţară Baronul Roşu a pus piatra de
deţul Arad, la vest de comuna Rubin Hotărâş a ajuns la Satu temelie la podul din zonă. Asta
hunedoreană Zam. Pe 5 noiem cu vegeta de-acum", îşi aminteş te exact locul unde s-a înălţat gul Frumos. Şi el, dar şi băiatul Mare, pe post de jandarm. Dar n- se întâmpla prin '46. „Dar podul
brie 1942, era încorporat la Şcoa te deveanul. cândva vila Mareşalului. A cu popii de la Strejnic, de lângă Plo avea habar că ani buni avea să a fost construit după vreo doi
la de subofiţeri jandarmi. Avea Şederea pe front însă nu i-a noscut-o la fel de bine şi pe soţia ieşti, despre care îşi mai amin fie doar un fugar. După nici un ani", completează hunedorea
19 ani şi apucase să termine opt fost prea lungă. Curând, o schijă sa, Maria. teşte doar că-1 chema Mircea. an, bărbatul era deja la Oradea, nul, care a trecut apa de câteva
clase. îi spulbera pur şi simplu degetul „Şi ea a fost arestată imediat Era coleg cu el, în gardă. Şi e unul unde a aflat că este în conti ori cu cele două brudini care
în iarna lui '42-’43, Hotărâş mare de la mâna stângă. Rana l- după Antonescu. A stat în în dintre cei doi cărora nu le-a uitat nuare căutat. Cineva l-a sfătuit transportau oamenii de pe-un
_ ungea pe front. în Transnistria, a silit să se întoarcă în ţară, cu un chisori din fosta Uniune Sovie numele. să vină în Valea Jiului, convins mal pe altul înainte de-a apărea
aşa cum era denumit teritoriul tren burduşit de răniţii din tică şi din Bucureşti până când s- "Celălalt era un doljean din că-şi pierde urma printre minerii podul lui Groza. •
dintre râurile Nistru şi Bug, ad armata a 3-a şi a 4-a. Până în acel a terminat procesul Mareşalului. Dăbuleni. llie Ciobanu îl spu din toate colţurile ţării. N-a a- Bărbatul mai povesteşte că
ministrat de România în perioa moment, pierderile românilor se Au arestat-o iar şi-au închis-o la nea”, rememorează Hotărâş. juns aici. S-a oprit într-un sat de politicianul a organizat o, di
da celui de-al Doilea Război ridicau la cifre uriaşe. Peste Mislea, de unde a ridicat-o Secu lângă Şibot, unde a stat cu frica- tamai petrecerea în ziua când a
Mondial. „Gerul îi înţepenea pe 180.000 de militari erau morţi, ritatea şi a dus-o în Bărăgan, cu Ultima zi cu Mareşalul n sân până când s-a înfiinţat un pus piatra de temelie a podului.
toţi românii. Ruşii n-aveau nicio răniţi ori dispăruţi. domiciliu obligatoriu. Acolo a şi Hunedoreanul s-a despărţit post de jandarmi la Feredee, lân „Ce de lume a venit acolo! Şi mu
treabă", mai spune deveanul, a- murit, în '64", povesteşte Ho- de Ion Antonescu în ziua arestă gă Geoagiu. zica a cântat până târziu", com
mintindu-şi cum l-a potopit Şase oameni pentru târâş. rii acestuia. "Era în '44, în seara „Feredee-ul era atunci al lui pletează Hotărâş, care s-a mutat
plânsul în ziua de Crăciun. Şi-a garda „conducător" Cât a fost garda de corp a lui lui 23 august. Regele Mihai l-a Aurel Vlad, fostul ministru de Fi destul de repede la Lipova, la un
amintit de ai lui de-acasă. N-a- Rubin Hotărâş a fost internat Ion Antonescu, deveanul a lo chemat pe Mareşal la el, la Palat. nanţe al nostru din 1919-1920", batalion de jandarmi. La Biroul
vea de unde să ştie atunci dacă la Spitalul Militar din Constanţa cuit, la fel ca şi ceilalţi colegi ai Noi l-am urmat. Am tras maşinile spune deveanul ., care tot în zona Anchete, explică el. De-aici, s-a
avea să-i mai vadă vreodată. şi tot de-aici a fost recrutat, într- lui, într-o vilă de pe Bulevardul în spatele Palatului. Antonescu aceea şi-a găsit şi nevasta. S-a în îndreptat spre Câmpina
„Când ocupam vreun oraş, 0 bună zi, în garda de corp a Banul Manta, la vreo 2-300 de s-a dus la întâlnirea cu Mihai. Do surat şi a plecat la Bobâlna, iar în '49, comuniştii aveau să
nemţii, cu care ne aliasem, stă Mareşalului Ion Antonescu. Ală metri de reşedinţa Mareşalului. uă ceasuri nu ne-am mişcat de-a- de-acolo, la Rapolt unde a rămas desfiinţeze Jandarmeniaînlocu-
teau la căldură, iar pe soldaţii ro turi de alţi cinci bărbaţi, coman Cât despre meniul celor din prea colo. L-am aşteptat. Parcă sim până-n 1948. ind-o cu miliţia şi trupele MAI,
mâni îi goneau afară", povesteş daţi de un maior. jma prim-ministrului României ţeam că nu miroase a bine. Co iar hunedoreanul a fost silit să
te, cu năduf, bărbatul în vârstă de „Am plecat la Bucureşti şi cam din perioada ’40-‘44, Hotărâş îşi mandantul gărzii, un maior, a in Petrecere lui Petru Groza stea şase luni la „munca de jos”.
86 de ani. Pe germani i-a plăcut un an şi jumătate de-atunci în aminteşte că în vremurile acelea trat în palat, să caute o explicaţie Pe vremea când era la Rapolt, Până într-o zi când a ajuns la
doar când îi aduceau mâncare. colo nu m-am despărţit de ma nu lipseau de pe masă sarmalele, Petrişul lui natal, preşedinte de
„Un fel de vegeta, în nişte pli reşal", rememorează deveanul, şniţelele şi papricaşul de pui. • EXTRA cooperativă. Apoi, s-a trezit pri
curi mici, şi câţiva pesmeţi, de după 66 de ani de la crudele e- mar, dar cum dosarul nu-i erai
forma cubului. Puneam zăpadă venimente. Fiul popii, coleg în gardă Ion Antonescu, scurtă biografie tocmai „curat” a pidPBut postul,
în lămpile cu spirt, o topeam şi în Aproape că n-a uitat nimic. Rubin Hotărâş mai spune că Ion Antonescu s-a născut la Piteşti, pe 2 iunie, 1882, într-o ‘ ajungând totuşi viceprimar. Şi
ea puneam pesmeţii şi vegeta. Adesea îşi aminteşte şi nume. Iar Mareşalul circula întotdeauna familie de m ilitari. A decis să urmeze cariera armelor, aşa l-a prins pensia, în '83.
Pesmeţii se umflau în apa fier datele le-a memorat la fel de bine cu un Ford negru. La fel şi garda înscriindu-se în 1898 la Şcoala pentru copii de m ilitari, iar în
binte. N-aveau niciun gust, dar ca şi calendarul. în ciuda celor 86 sa de corp. 1902 a fost admis în Şcoala de O fiţe ri de Infanterie şi Cavalerie. Pensie: peste 15 milioane
hrana aia mirosea frumos când de ani pe care-i are, memoria nu- "Noi, garda, eram în două A absolvit în 1904, primul din promoţia sa. Şi-a continuat de lei vechi
puneai praful acela asemănător 1 prea joacă feste. Doar când vrea maşini, la fel ca a lui Antonescu. cariera m ilitară, cu rezultate execptionale, fapt ce i-a permis să De 10 ani, Rubin Hotărâş s-a
cu tot dinadinsul să păstreze Toate aveau geamuri închise la avanseze în funcţii m ilitare: general de corp de armată (1940), stabilit la Deva, într-o garsonie
• EXTRA
vreun secret, tace preţ de cîteva culoare. Trebuia să circulăm du general de armată (1941), mareşal (1941) comandant al ră. împreună cu nevasta, care,
minute şi-şi alungă gândul încer pă nişte reguli stricte. Mergem o Grupului de Armate General Antonescu (1941), şi în funcţii între timp, s-a prăpădit de boală.
când să se scuze că nu-şi amin vreme în coloană, apoi una din guvernamentale - preşedintele Consiliului de M iniştri ( 1940- Acum i-a mai rămas doar fi
ica, economist la o firmă din o-
1 teşte exact un anume fapt. tre maşini treceajn faţa celor 1944), M inistrul Apărării (1941-1942). Arestat de Regele Mihai, raş, şi nepoata cu care se laudă
în 1944, mareşalul Ion Antonescu a fost luat, ulterior, de
lalte două. Schimbarea asta avea
Şniţele şi papricaş loc la intervale stabilite dinainte sovietici şi transportat undeva în apropierea Moscovei, unde a că-i doctoriţă. După 15 ani pe
IUNIE 1946 la vila din Banul Manta şi astfel nimeni în afară de gardă fost ţin u t închis într-un fost castel. In mai 1946, § fost adus în j care i-a lucrat în armată, băr
Deveanul a rămas lângă An nu ştia în ce maşină e Mare ţară pentru fi judecat de 'Tribunalul Poporului”. In urma unei „ j batul are pensie militară.
este data când
tonescu până în ziua arestării lui. şalul”, explică deveanul. mascarade de proces”, cum o califică unii istorici, pe 17 mai j „Puţin peste 12 milioane de
a fost executat Ion îi era ca o umbră în pelegrinările Bărbatul povesteşte că i-a 1946, Mareşalul Ion Antonescu a fost condamnat de şase ori la 1 lei”, spune, socotind în banii
Antonescu, la ora 18.30, lui la Sinaia şi Predeal. Şi azi, stat alături lui Antonescu şi în pedeapsa cu moartea, de două ori la închisoare pe viaţă precum 4 vechi. La asta se adaugă alte trei
la Penitenciarul Jilava i dacă ar vedea Predealul de de trenul personal, de câteva ori, şi la 80 de ani închisoare şi alţi 140 de ani de degradare civică. j milioane - pensia de veteran de
i parte, e convins că ar recunoaş când s-a aflat în drum spre Târ război.