Page 5 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_13
P. 5
mmmmms:........-.........-.....—................-....—.............
iH unedorean Ziarul «JNEDOREANULUI
M arti, 28 iulie 2009
INEDIT
VAI DE El. SATUL VĂDUVELOR
în satul hunedorean Vaidei, aproape 80 la sută dintre femei sunt văduve. Bărbaţii mor înainte de a împlini 60 de ani. Femeile
trăiesc câte 20 - 30 de ani, văduve. Mamă, fiică, nepoată, se gospodăresc singure pentru că nu mai au bărbaţi
Hannelore Acârnulesei
r
• • •
■ c
a hotarul satului străju
ieşte cimitirul. Placa pe
care stă scris numele lo-
■ 4c Icalităţii se vede pe fun
dalul crucilor din piatră. Vai
dei. "Vai de ei". “Vai de noi”,
replică femeile. "Ei se duc. Dar
noi rămânem".
Aproape în fiecare casă tră
ieşte câte o.văduvă. Bărbaţii cu
greu ajung aici 60 de ani. încă
nu-se ştie dacă femeile trăiesc
prea mult sau bărbaţii prea pu
ţin. De bărbaţi tineri nici vorbă.
“Abia dacă mai vine câte unu',
să te mai poţi ajuta de el”, se
tânguie femeile. Că e vreo boală
sau blestem, nu se ştie. Dar băr
baţii nu trăiesc prea mult în sa
tul ăsta. De asta, satul Vaidei e
cunoscut ca “Satul văduvelor".
Peste 100 din aproximativ 140
de femei, din sat, sunt văduve.
Unele guri zic că îs femeile rele
şi din cauza asta nu trăiesc băr
baţii prea mult. Altele zic că bă
utura îi omoară. Iar altele că
munca. Dar oamenii, cu toţii se
minunează când aud de vădu
vele din Vaidei. “Or fost aicea cu despre asta. Nici în monigrafia
curentul. Şi or zis că de când îs, Numa’ văd că tot mor oamenii Când le spui o vorbă care satului, recent apărută, autorul
ei n-or văzut şi n-or auzit aşa • EXTRA (bărbaţii - n.r.). Oamenii mai umblă prin zonă, "Să nu-ţi iei nu a putut deslişi misterul. "Cu
ceva ca în Vaidei", spune Marea Ce zice doctorul mult. Io ştiu ce blestem o hi, sau nevastă din Vaidei şi vacă din vântul sau numele de Vaidei nu
lu’ Filimon. de la cine-o hi? De la Dumnezeu Pişchinţ", femeile Vaideiului se se poate şti cum s-a născut, nu
“O explicaţie medicală nu există. Nu sunt mai bolnavi bărbaţii o' de la... ", spune Saveta lu’ mânie tare. Şi coboară toţi o ştie nimeni, nici măcar pre
Doar bărbatu-i om decât femeile. Suferă de aceleaşi boli. Dar probabil bărbaţii Stănuţ. Dar femeile cred că bles sfinţii. "Vai, ferească Dumnezeu zumtiv, deşi sinonimul acestuia
Unele văduve se tânguie şi nu-şi iau medicamentele. Nu se interesează de sănătatea for. temul e pe ele, nu pe bărbaţi. Că să ferească. Nu ziceţi de-lea, că de Vai-de-ei este jpine cunoscut
după 20 de ani că şi-au pierdut Femeile sunt mai conştiincioase. Vin la cabinet, îşi urmează numai ele ştiu cât le e de frică în eu am fată, şi-i la Deva. Doamne din trecutul îndepărtat până
“omul". Căci om e bărbatul. Fe tratam entul. Bărbaţii mai puţin”, Alina Crăciun, medic de a doua jumătatea a nopţii. ”Da-i fereşte, doamne. Să Ie dea Dum astăzi" (Pasaj din "Monografia
meia, muiere. “în satu ăsta îs vă familie în Vaidei. blestem pe noi, doamnă. Că am nezeu sănătate la toţi" satului Vaidei de Orăştie", de
duve mai multe şi mai multe. Io rămas singure. Zău. Numa urât Aşa că, la bătrâneţe, ce să Basarab Tiron şi Petica loan).
nu ştiu. Or murit oamenii şi-am d-eia de tot beu. Beu şi mor. Da cred că am mâncat mămăligă cât mi-i mie noaptea. Vai. Mu facă. De-acasă nu merg. Cum să- Totuşi, o legendă populară
rămas noi. Eu îs de 20 de ani vă noi nu bem. Nu aşe fac?", se în cât încape într-o cocină de-aia ierea asta o fost la mine, întro şi lase agoniseala de-o viaţă. spune că aici n-ar fi fost saşi, c^
duvă. De la 59 de ani. Omu' meu treabă retoric Anuţa lu’ Gristos. de porci. Acuma, numa călcă- sară. Am fost amândouă în casă. “Suntem singure, ce să facem. în restul satelor din zonă. Zice
o murit înainte să împlinească După care, totuşi, văduva se mai tură de-aia vânătă. Numa lu Şi striga vecina din jos că să ies Să merem la copii, da' nu me- că în Vaidei ar fi venit, în urmă
60 de ani. Nu ştiu de ce mor oa îmbunează. Şi arată mai multă cruri de-alea slabe. Şi beam că să bagă peste mine în casă şi rem. Până suntem sănătoa cu vreo 200 de ani, oltenii. Şi ar
menii. A' meu o fost bolnav. Io îngăduinţă faţă de bieţii bărbaţi. moare de-aia de pe varză. Şi era m-omoară. Apă numa cât urât”, se. .. Noroc cu Statul. Că de fi cumpărat pământ de la saşi.
nu ştiu ce-o hi. Ştie bunu’ Dum “Lucră, dă-i în Dumnezeu lor". bine. De-aia trăim noi aşa mjult. se tânguie din nou Saveta lu’ nu era... "Avem noroc că a- De asta se spune că femeile din
nezeu. Le-am socotit într-o Dar, totodată, se şi disculpă “A Bărbaţii nu mâncă. Ei săracii or Stănuţ. vem o ţâră pensie. Că până vin Vaidei sunt rele. Că de oltence
noapte şi îs peste 100 de vădu meu n-o murit aşa tânăr. O fost fost şi cătană, or fost şi prin răz copiii... Vin, că eu am copii se ştie că sunt femei iuţi la mâ
ve. Numa aici, în sus de pod, îs de 82 de ani”, pcircă simţind că boi. Ş-apăi merg la holdă dimi “Să nu-ţi iei nevastă buni", zice Saveta Iu’ Stănuţ. nie.
peste 12. Şi îs şi tinere", poves ceva nu-i coşer de mor numai neaţa. Şi mâncă un pic, ce mân din Vaidei... ” Aşadar, că mor de prea multă
teşte Saveta lu' Stănuţ. bărbaţii şi femeile nu. Totuşi, că, ş-apăi dăi prin soare, prin Bărbaţii bătrâni sunt puţini Prea multă muncă muncă sau de inimă rea, nimeni
Altele, însă, s-au resemnat. pentru asta, femeia are o expli căldură. Şi lucră toată ziua. Nu în sat. Iar de cei tineri nici nu sau inimă rea nu ştie. Singurul adevăr e că la
"Am rămas văduvă la 47 de ani. caţie foarte elaborată. “La noi în ma să facem, s-avem. Femeile poate fi vorba. Şi bietele văduve Aşa trăiesc femeile din Vai Vaidei "oamenii” mor. Vai de ei.
De atuncea, singurică. Cu o pen- sat îs oameni harnici, oameni lucrează, da’ nu ca oamenii... n-au cui să ceară o mână de dei. Şi trăiesc mult. Mai cu un
siuţă mică de la Colectiv", spune făloşi. Ş-apăi lucră, nu dau ni femeia face de mâncare ş-apăi ajutor. "Mai sunt bărbaţi bă păhărel de pălincă. Că doar • EXTRA
Vetuţa lu' Avram a lu’ Gurgui. mic pe ei să trăiască. Numa’ să până gată tot gustă câte-o ţără. trâni, da’ tare puţini. în casele trebuie să-şi aline cumva sin Ce zice primarul
facă, să aibe. Că vai de mine. Io am fost noră aicea 60 de astea sunt tot câte-o muiere, tot gurătatea.
De ce mor bărbaţii Mai demult cum o fost? Căşi de- ani. Ş-am avut două soacre şi un câte-o muiere. Şi bărbaţi tineri, întrebând pe toţi şi toate Nici primarul comunei, nici
Pentru care motiv mor băr alea de paie şi lucruri de-alea de socru. Şi am mâncat toţi dintr-o îs doi, tri, de care mai poţi să te care e, totuşi, adevărul de mor medicul de familie nu au gă
baţii, se întreabă şi ele. Şi sin demult. Acuma,-io, dacă mergi oală, toţi'grămadă. No, io cum rogi să te ajute ceva”. Şi nici bărbaţii şi femeile nu, nu prea sit o explicaţie logică pentru
gure găsesc şi răspunsuri. "îs fe prin sat gândeşti că-i la Bucu am putut? Şi am rămas de tata, speranţă nu trag. "Ce să mai vie are nimeni o explicaţie clară. care bărbaţii mor şi femeile
meile rele, de-aia mor bărbaţii", reşti. Apă de-aia mor. Să mor io că am rămas de nouă ani când o bărbaţii în sat. Nu mai vine ni Numele satului e cât se poate de le supravieţuiesc zeci de ani.
zice tot Vetuţa lu' Avram a lu’ dacă nu-i aşa". Şi uite de ce tră murit", concluzionează hotărâ meni. Când eram eu tinără, erau clar "Vai de ei". Dar nimeni nu Iar preot nu mai au. Cică ar fi
Gurgui. "Apă dacă oamenii îs tot iesc femeile. “Când eram io fată tă Anuţa lu’ Gristos. bărbaţi şi fete. ştie, sau nu vrea să vorbească plecat cu o femeie din alt sat
Totuşi, fiica este mai cumpă şi acum vine unul de îm pru
tată. Omul ei o fost bolnav. Şi m ut dintr-un sat vecin de mai
de-aia o murit. Dar tot nu-I lu tine slujbe duminica.
cru curat că o murit şi bărbatul Primarul crede că femeile
ei şi tată-său unul după altul. sunt mai longevive, nu că
“Al meu o murit că o fost bol bărbaţii nu trăiesc destul.
nav. Da' în fiecare casă e câte-o “Ele sunt mai longevive. Au
văduvă. Noi am rămas amân alt trai. Sunt foarte economi,
două într-un an văduve. O fi evită mâncărurile astea grele,
vreun blestem", spune fiica A- nu prea mănâncă came.
nuţei, Ana Stroia. Bărbaţii, în schimb, mai un
şpriţ, mai una-alta. Şi mun
“Totuşi există iubire, cesc m ult, că sunt înstăriţi.
totuşi există blestem" M ulţi au m uncit în medii
Totuşi, femeile din sat cred toxice, pe la Chimica, pe la
că e blestem. Dar nimeni nu ştie Cugir şi probabil şi asta”,
cine l-a făcut şi de când se trage. spune Mircea Pătrânjan,
"Io nu ştiu ce blestem îi pe satul primarul comunei Romos.
ăsta. Că dacă aş şti, v-aş spune.