Page 5 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_18
P. 5
S^fT'
K-v ZiarufflUNEDORE ANULUI
Istorie
Marţi, 4 august 2009
R EM EM B ER LU P EN 11977
Greva minerilor, prima revoluţie
împotriva regimul comunist ’
La 32 de ani de la greva minerilor din Valea Jiului, care avea să zguduie sistemul opresiv comunist până la cea mai înaltă ierarhie
de partid, Ziarul Hunedoreanului rememorează evenimentele de atunci şi prezintă informaţii istorice inedite
m /s t*
....... 0 • • ')
mmm
espre greva minerilor
din 1,2 şi 3 august 1977, o«»urt 19J7
se poate spune că a V
is
D fost prima revoltă a M IŞCA RE D E P R O P O R Ţ II. Protestul minerilor hunedoreni n-a putut fi calmat •5
muncitorilor care a zguduit sis decât prin venirea în Valea jiului a dictatorului Nicolae Ceauşescu
temul comunist. Potrivit unui
studiu realizat de Institutul de acest spectaculos „episod", s-a pomenit de Lupeni. Aşadar, nici „un membru de partid nu
pentru Investigarea Crimelor aprecierea potrivit căreia Miliţia Lupeni '77 a fost ascuns în mâne poate fi cercetat cu carnetul
Comunismului din România, şi Securitatea nu s-ar fi „ames că. în ceea ce priveşte însă băga asupra lui", iar cea de-a doua că:
„Forme de represiune în regi tecat" în desfăşurarea grevei, tul pe mânecă, nici acesta nu s-a „toţi cei care ajungeau la proces
murile comuniste", în 1977, re poate şi merită să fie evidenţiată. lăsat prea mult aşteptat... şi erau membri de partid, nu
vendicările minerilor au fost De altfel, deşi organe ale Secu puteau fi condamnaţi fără să mă
„de natură economică şi so rităţii şi Miliţiei erau prezente, Epurări în partid, informeze, de ce era condamnat.
cială". Datele din arhiva CNSAS dizidentul Goma, „biletul” pe ca Petroşaniului, Clement Negruţ, aplanarea conflictului s-a încer dezinformări în popor Eu puneam problema în discuţie
spun acelaşi lucru, martorii re l-a adresat scriitorului fiind ul toată „babilonia" care a urmat cat numai pe cale politico-amia- După grevă, asupra Văii s-au şi spuneam dacă se continuă
însă au o altă poziţie. terior citit la Radio Europa Libe putea fi evitată dacă legea - con bilă. Din cele declarate de Verdeţ abătut valurile succesive ale ce procesul sau nu. Dacă se hotăra
Au existat numeroase le ră. După ce actul său a fost făcut form obiceiului - ar fi fost dis reiese că elicopterele erau în lor trimişi de la centru, efectuân- că nu, omul nu era condamnat.”
gende şi mituri legate de Greva astfel public, Blaj a fost „degradat cutată iniţial „cu oamenii". poziţie de start şi transportul pe du-se o semnificativă epurare a Asupra celor petrecute în
minerilor din 1977, iar unul dintre până a ajuns vagonetar. Apoi I- calea ferată a fost blocat, pentru aparatului de partid local şi a Vale, la Bucureşti au avut loc do
cei care s-a ocupat de studierea au pus supraveghetor în depo Vice prim-ministrul, a se evita plecarea minerilor la celui administrativ. uă „mese rotunde". La 3 septem
acestui fenomen este chiar un zitul de lemne. Au făcut imediat sechestrat In ghereta Bucureşti, iar Negruţ susţine că „După câteva zile au început o brie, o şedinţă a Consiliului de
scriitor din Valea Jiului, Marian o şedinţă în curtea minei şi în portarului liderii de partid locali au dovedit serie de măsuri. S-a plecat de sus. Stat, unde ţinta atacurilor şi a
Boboc, care ne va relata din cele faţa lumii l-au făcut de râs. Unii, într-un interviu, llie Verdeţ suficient fler pentru a nu recurge S-a schimbat primul ministru, a reproşurilor lui Ceauşescu a fost
aflate în timpul pregătirii cărţii prin autobuz, îşi dădeau coate şi recunoaşte că a dezaprobat pro la o (catastrofală!) implicare a fost schimbat ministrul Minelor. prim-secretarul judeţului Hune
sale, „Strict secret, Lupeni 1977, ziceau, în batjocură, «Nu te duci iectul de lege şi că, pesemne, gărzilor patriotice. Pe plan local au fost schimbaţi doara, llie Rădulescu. După care,
filajul continuă”. şi tu, cu Blaj, după drepturile o- acesta ar fi fost motivul pentru primii secretari, cei de la sindica cu ocazia plenarei din 26 octom
mului?»Blaj a murit în anii '80, în care Ceauşescu l-a trimis în Vale. Ceauşescu, te şi de la UTC. Şi primul secretar brie I977 - deşi nu figura pe
Dizidenţii din mine circumstanţe cel puţin dubioase. De asemenea, confirmă şi exis nevoit să vină în Vale de la judeţ a fost schimbat." Din ordinea de zi -, la interpelările
Potrivit revistei „Memoria”, se Al doilea moment „neplăcut" ca tenţa zvonisticii - pe care o a- Potrivit surselor citate, în ur tre participanţii la grevă, 15 mi unui membru al Comitetului Cen
poate afirma că, în ceea ce pri re poate fi considerat că a pre preciază ca fiind lansată de către ma „insistenţelor" minerilor, în neri au fost condamnaţi de drept tral - iritat de faptul că membrii
veşte greva Văii Jiului '77, meta figurat „revolta din Vale" a fost Securitate - potrivit căreia ar fi cea de-a treia zi a grevei - 3 au comun - între 2 şi 5 ani -, pentru Comitetului Central nu au fost
forica pace de dinaintea furtunii aşa numita „Spinoasa mărturi fost implicat în agitarea spi gust 1977 -, Ceauşescu a sosit în infracţiunile de tulburare a or informaţi asupra evenimentului,
era ca şi inexistentă, greva fiind sire", adică un memoriu adresat ritelor în Vale. Vale. După o scurtă trecere pe la dinii publice şi de ultraj contra fiind astfel puşi în situaţia de a
declanşată într-un complex de Comitetului Central al partidului, Se poate afirma că greva mi Petroşani, acesta s-a dus la Lu bunelor moravuri, acte care, afla despre acesta de la Europa
fapte şi împrejurări în care regi Ministerului Minelor şi Televi nerilor din 1977 a fost „năstruş peni, unde era aşteptat de 30.000 oficial, nu au avut nimic de a face Liberă -, subiectul grevei a fost
mul comunist avea toate moti ziunii Române, pe 14 iulie 1977, de nică" prin însăşi faptul că a avut de mineri veniţi să-l întâmpine. cu greva. Aceştia urmau să-şi is luat din nou în discuţie. După
vele să se teamă că nu va încheia către minerul Gheorghe Dumi- loc. Cu toate aceasta, ea a deve Prins la strânsoare, Ceauşescu a păşească pedeapsa prin muncă, câte se pare, curioşilor le-a fost
cu bine anul calendaristic. în pri trache, „zis «Ispitu»", căruia i s-a nit extravagantă odată cu se promis îndeplinirea revendică în cadrul altor unităţi socialiste oferită varianta oficială care
mul rând, a avut loc tragedia cu răspuns, cu ocazia condamnă chestrarea lui llie Verdeţ şi a lui rilor minerilor, conflictul fiind ori în închisoare. apăruse în oficiosul Scânteia. De
tremurului din 4 martie 1977. Po rilor de drept comun pronunţate Clement Negruţ - primarul şi astfel dezamorsat. La sfârşitul mi Potrivit lui Negruţ, s-a acţio această dată, pe lângă llie Rădu
trivit relatărilor prim viceprim- în urma grevei din august 1977, prim-secretarul Petroşaniului la tingului, un miner mai „întreprin nat pe două fronturi: politic şi de lescu, oalele sparte au fost plă
. ministrului llie Verdeţ, în pofida când a fost condamnat la doi ani acea dată -, în ghereta porta zător" a propus ca lui Ceauşescu stat, derulându-se ceea ce se tite şi de către ministrul Minelor,
evidenţei efectelor dezastruoase de închisoare pentru „instigare şi rului de la poarta numărul doi, să-i fie atribuit titlul de miner de poate numi afacerea post-grevă care s-a ales cu un vot de blam.
în domeniul economic şi chiar ultraj la bunele moravuri.” Ceea până la venirea lui Ceauşescu la onoare. După Lupeni, Ceauşescu a imunităţii de partid. Totul se Potrivit lui llie Verdeţ, Cea
socio-uman ale acestei teribile ce i-a stârnit însă pe mineri a fost Lupeni. Acest fapt a fost ulterior a revenit la Petroşani, unde s-a baza pe existenţa a două hotărâri uşescu a calificat greva din Valea
încercări, Ceauşescu nu a slăbit Legea nr. 3 din 30 iunie 1977. Po dezminţit sau doar nuanţat de desfăşurat un miting după toate de partid, adevărate mine de aur, Jiului din 1977 drept consecinţă a
deloc hăţurile realizării Planului, trivit relatărilor primarului şi către victimele presupusei „răpiri uzanţele regimului de democraţie în situaţii de criză precum a- unei propagande necorespunză
fiind decis să i se îndeplinească prim-secretarufui de atunci al în Valea Jiului“.Chiar şi legat doar populară, în cadrul căruia nici nu ceasta. Astfel, prima stabilea că toare. Se pare că nu a existat o
toţi indicatorii ca şi cum nimic nu versiune oficială a grevei, ci mai
s-ar fi întâmplat. O altă evoluţie La mijloc •EX TR A degrabă o versiune oficioasă a
semnificativă, de această dată pe au stat vizitei lui Ceauşescu în Vale. A-
scena dizidenţei româneşti, o Scrisoarea adresarea acestei scrisori fiind, de fapt, o ceasta a apărut în Steagul Roşu,
constituie mişcarea pentru drep probleme deţinuţilor politici „acţiune a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici pe 5 august 1977. Chipurile, Ceau
turile omului iniţiată de' către de conştiinţă. Adică din România în favoarea minerilor dispăruţi: I. şescu a întreprins o „vizită de
Paul Goma, care pare să fi oferit munca de propa Represaliile ulterioare manifestărilor Dobre şi G . Jurcă.” Potrivit articolului, „peste lucru" în Valea Jiului. Legenda;
prilejul primelor manifestări de revendicative ale Văii Jiului ’77 constituie baza 120 de muncitori au fost arestaţi, anchetaţi şi liderului spontan al grevei din
nemulţumire în Valea Jiului. Ast gandă slabă, nu unei scrisori adresate, de către Asociaţia maltrataţi în mod sălbatic. Ei au fost eliberaţi Valea Jiului a constituit subiectul
fel, cu ceva timp înaintea grevei s-au popularizat Foştilor Deţinuţi Politici din România după câteva luni de detenţie. Alţi 4.000 au unei rocade între două zvonistici
- la 23 martie 1977-, minerul Du preşedintelui Parlamentului European, unui fost trimişi să lucreze în regiuni îndepărtate, în aparent contradictorii, dar care,
mitru Blaj a plecat la Bucureşti hotărârile partidului” număr de 30 de deputaţi şi preşedintelui timp ce sute de agenţi ai Securităţii au fost de fapt, se încadrează perfect
pentru a semna apelul pentru ILIE V ER D EŢ, Conferinţei post-Helsinki de la Viena, infiltraţi printre muncitorii din Valea Jiului." intrigilor ţesute într-un regim al
drepturile omului iniţiat de către fost vice prim-ministru puterii populare.