Page 5 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_26

Jurnalişti Frontiere ZiaruRHUNEDOREANULUI

V in eri, 14 a u g u st 2 0 0 9

P R O G R A M SU D -E ST E U R O P E A N

Cum să-ti croieşti cale spre spital

Sărăcia le împinge pe multe dintre fetele si femeile rome din Serbia să facă o alegere. Ele pot să nască fie acasă, în taberele lor murdare, în
condiţii neigienice sau să folosească asigurarea de sănătate a altora, pentru a putea naşte într-o maternitate, cu asistenţă sanitară profesională

rome care nasc în maternităţi clarat că a ajutat o dată o femeie cuprinşi în sistem. Nu sunt vac­ rost de cei 500 - 1000 de dinari
este aproape neglijabil. să îşi înregistreze copiii sub cinaţi pentru bolile copilăriei şi necesari pentru consultaţie. Dar
*
propriul nume: "Se poate, în baza nu primesc tratament pentru e- când a simţit că naşterea este
Cum să "îm prum uţi" unei declaraţii - false - pe pro­ ventualele boli pe care le con­ aproape, s-a dus totuşi la spital.
Stevan Dojcinovic obişnuit pentru femeile şi fetele o adresă prie răspundere, prin care ateşti tractează. Mediatorii din Serbia Dar fără folos. Cei de la ma­
• • • rome din Serbia, potrivit Minis­ Kosti a ajuns prima oară în că o femeie a născut acasă, nu la consideră că prima lor prio­ ternitate, spune ea, au înjurat-o
ranka Kosti , de 23 de terului Săntăţii şi organizaţiilor sat în 2001, venind de Ia Les- maternitate, şi e nevoie de sem­ ritate este să îi identifice pe a- şi i-au spus să nu vină fără acte
ani, ştia că cel de-al neguvernamentale care se o- kovac, din sudul Serbiei. Avea 16 nătura a doi martori. Astfel, poţi cesti copii şi să-i ducă la spital, sau fără bani, dacă vrea să fie
patrulea copil al ei va cupă de problemele romilor, ani şi venise în vizită la rude. trece copiii pe numele părinţilor pentru vaccinări. internată. S-a întors acasă, unde
Bfi băiat şi că şi el, ca şi Branka se duce la ginecolog cu Dar a sfârşit prin a sta mai mult, naturali." Stankovi a recu­ Unele ONGuri, care se ocupă a dat naştere unei fetiţe, cu aju­
fraţii săi, se va naşte într-un regularitate, chiar şi atunci s-a măritat şi, nu mult după a- noscut că a minţit că femeia a ca persoanele strămutate să ob­ torul femeilor din sat.
spital modern, nu în tabăra de când nu e însărcinată. Pentru că ceea, i-a adus pe lume pe cei trei născut acasă şi doi martori au ţină acte de identitate, au reuşit Cu toate acestea, Kosti de­
romi de sub Podul Gazela, din ea are carnet de sănătate, şi fii, Panus, Afizi and Seda. semnat acea declaraţie. să imagineze un sistem prin ca­ clară că ea nu a avut niciodată
Belgrd, unde ea şi soţul său A- copiii ei primesc automat unul, Dar chiar şi pe vremea sosirii Maternităţile nu refuză in­ re copiii romi pot fi înregistraţi parte de grosolănii sau jigniri
mir, vânzător de resturi de aşa că sunt cu vaccinările la zi. ei la Staro Sajmiste avea acte, un ternarea gravidelor care le bat legal, cu ajutorul tribunalelor. din partea doctorilor la care s-a
carton şi fiare%echi, îşi au a- Când fiul ei, Afizi, s-a lovit la adevărat noroc pentru copiii ei. la uşă, chiar dacă acestea nu au Copiii neînregistraţi legal îşi prezentat. Ea a constatat - aşa
dăpostul. cap, acum câtva timp, a fost de Pentru ea, norocul a fost în­ acte de identitate, dar proble­ dau în judecată părinţii pentru cum relatează şi alte ONG-uri -
Kosti a avutfioroc şi şi-a fă­ îndată dus la clinică, unde doc­ truchipat de o verişoară din Bel­ mele apar în momentul în care vina de a nu-i fi declarat şi astfel că femeile rome gravide au, de
cut lesne rost de carnetul de să­ torii i-au pus copci şi i-au în­ grad, care avea o adresă legală, trebuie plătite costurile. obţin actele necesare. regulă, parte de tratamente mai
nătate pe care fiecare cetăţean grijit rana. un element cheie în obţinerea Uneori, doctorii le ţin pe fe­ bune decât alţi cetăţeni romi
sârb trebuie să-l deţină ca să Alte femei din Staro Sajmiste, hârtiilor oficiale de identitate. mei "ostatice" până la plata da­ Pacienţii rom i trebuie care au nevoie de asistenţă me­
poată avea acces la asistenţă nu la fel de norocoase ca şi Şi alţi locuitori ai satului - toriei. “Au fost cazuri în care fe­ tra ta ţi cu resp ect dicală.
sanitară gratuită. Carnetul i-a Kosti ,au inventat şi ele tot fe­ care a fost înfiinţat ilegal, aşa că meile au fost ţinute în spital şi Dar mai există un alt factor,
asigurat îngrijire pre-natală lul de trucuri pentru a înfrânge nu există adrese oficiale pe care o lună", a declarat Stankovi . în afară de bani, care le ţine pe Acest material a fost
gratuită şi asistenţă medicală la birocraţia şi a-şi face rost de să poată fi emise actele - sunt "Când se conving că banii nu au femeile rome departe de gine­ realizat în cadrul proiectului
naştere. Nu mai are a purta grija preţioasele acte de identitate. în căutarea vreunei rude cu o de unde să vină, se înţeleg cu fe­ cologi şi medici obstetricieni: „Presa şi accesul la sănătate
celor 637 de euro, cât ar costa- Potrivit estimărilor Ministerului adresă "bună’’ şi care să vrea meia pentru jumătate din sumă. felul în care sunt tratate de per­ în comunităţile de rromi -
o, altfel, o naştere. Cu totul ne­ Sănătăţii, numărul femeilor să-i ajute. Sau împrumută docu­ De exemplu, să dea 20,000 de sonalul sanitar. ediţia regională", coordonat
mentele de la vreun binevoitor. dinari (circa 210 Euro), după ca­ O tânără de 19 ani, care tră­ de Centrul pentru Jurnalism
Metoda asta are şi beneficiii re îi dau drumul". ieşte în itluk, o aşezare 9e romi Independent, cu sprijinul
colaterale - nu ţi se poate da de Din cauza acestei situaţii, din Krusevac, care a refuzat să- Open Society Institute,
urmă, ca să ţi se ceara să plă­ mulţi copii sfârşesc fără acte de şi dezvăluie numele, de teamă, New York. Mai multe
teşti facturile de la spital. identitate. Mai ales dacă şi pă­ nu a fost la doctor timp de doi informaţii despre proiect
Circa 15 % dintre femeile rome rinţii lor nu au acte, ei nu sunt ani, pentru că nu a reuşit să facă găsiţi pe www.cji.ro
din Serbia folosesc documente
împrumutate, potrivit estimări­
lor lui Zivojin Mitrovi , şeful
Centrului de Coordonare pentru
Decada de Incluziune a Romilor.
Deşi familia poate economisi
în felul acesta ceva bani, un
carnet de sănătate de împrumut
poate aduce confuzii în plus
într-o situaţie deja haotică.
Nou-născuţii primesc numele
femeii care deţine cartea de
identitate, nu cel al mamelor lor
adevărate. Maternităţile trimit
datele direct la municipalităţi.
Aşa că, dacă, în cursul vieţii, a-
ceşti copii vor căuta să-şi obţină
acte de identitate, trebuie să ac­
cepte un nume fals. Există romi
care îşi petrec toată viaţa sub
numele unei alte persoane.
Mediatorul sanitar pentru
romi, Sla ana Stankovi , a de­