Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_31
P. 11
Drumeţii Turism Ziarul IHUNEDOREANULUI 11
V in eri, 21 august 2009
L O C U R I A P R O A P E D E N O I
s 1 1 SJ
E
I ^
J # * - /
‘ vv îr^Â.-*^»s'''S
* # S f e ş j ' • -v -+
sS **' ■*' ^
metri este altitudinea
Vârfului Parângu Mare
N A T U R A . Din punct de vedere administrativ, judeţul Hunedoara înglobează importante suprafeţe care se ridică fa altitudini mari deasupra nivelului mării FOTO: LASZLO ROBERT
Ferencz Iosif Vasile, o reprezintă pârtiile de schi, vara, dintre cazuri, ele sunt amplasate un pâlc de conifere ni se arată o glaciaţiune ne-a lăsat pentru a ne care ne întâmpină este prezenţa
Laszlo Robert crestele golaşe cu grohotişuri, la confluenţa cu alte văi năval privelişte ce pare decupată din încânta privirea în acest colţ de resturilor unui avion care s-a
mmm păşuni alpine şi cu vârfuri ame nice, de munte. Un astfel de aflu- cărţile cu poveşti. Este o stâncă lume patru lacuri mărişoare. Lo prăbuşit cândva chiar în acest
artea de sud a judeţului ţitoare sunt atracţiile spre care ent e şi Valea Roşie, dar apele sa pe care cineva a cocoţat o că- calnicii le-au numit cândva: Ză- loc. Doar câteva piese s-au mai
Hunedoara este stră se îndreaptă, cu predilecţie, le, în zona în care se unesc cu ce bănuţă, a vopsit-o în culori vii şi noaga Stânei (în amintirea unei păstrat, semn că operaţiunile de
juită de Munţii Şurea- montaniarzii. Iar Parângul oferă, le ale Jieţului, sunt parcă mai line apoi, a proptit o scară îmbiindu- stâni care ar fi funcţionat când recuperare a materiilor prime au
P nu, Vâlcan şi Parâng. fără nicio îndoială, o mare varie decât ale altora. Poate că şi de ne să ne odihnim. Nu ne vom opri va, pe aceste locuri), Lacul Ro inclus şi acest areal.
Prima dintre grupele enume tate de locuri, de peisaje, de li aceea, în lungul său a fost con aici, căci obiectivul nostru este să şiile, Lacul Lung şi Lacul Mândra. Pe o cărare aproape pieptişă,
rate a intrat în istorie şi în atenţia nişte ... unde călătorul poate trăi struit cândva, în a doua jumătate cucerim cel mai de seama vârf, La a cui mândră o fi făcând aluzie la început printre jnepeni şi apoi
blicului datorită prezenţei, în clipe de neuitat. a secolului XX, un drum pe care dar tot intrăm să vizităm cabana. numele tăului, nu mai ştie ni printre bolovanii cu aspect de
«cest areal, a capitalei Regatului vara se poate ajunge până la un Cei care au construit-o i-au găsit, meni, însă ajunşi aici, nu poţi să grohotiş, continuăm pe marcajul
Dac, dar mai ales datorită faptu Un traseu deosebit baraj. Drumul trece printre brazi poate, cel mai potrivit nume - nu te gândeşti că tare mândră cu punct roşu pe care l-am urmat
lui că a fost teatrul desfăşurării Din multitudinea locurilor care îl străjuiesc asemeni unor Refugiul Agăţat şi au gândit-o din trebuie să fi fost acea mândră, până acum, conştiincioşi, până
încleştărilor dintre daci şi ro care ar merita să fie vizitate în ostaşi disciplinaţi. La baraj sun perspectiva omului de munte, cu dacă şi astăzi locul îi mai poartă aici. Curând facem joncţiunea cu
mani. Celelalte două grupe mon Parâng am ales, pentru cititorii tem nevoiţi să lăsăm automobilul două încăperi. Prima, destinată amintirea. Frumuseţea peisajului traseul de creastă, marcat cu
tane, în schimb, au trebuit să se Ziarului Hunedoreanului, un şi să devenim, până la urmă, bagajelor, am găsit-o adăpostind în căldarea glaciară îţi taie cel bandă roşie, care ne va conduce
prezinte prin bogăţia de peisaje, traseu a cărui componente de călători cu rucsacul în spate. şi gunoaiele unor turişti care nu puţin o clipă răsuflarea, oricât de până pe cel mai înalt vârf al
prin floră şi prin relieful de o peisaj ne-a impresionat în rjiod în acest loc începe cu adevă prea reuşesc să înţeleagă ce obişnuit ai fi cu astfel de peisaje. Masivului. Creasta este îngustă
frumuseţe care de multe ori îţi deosebit. Din Petroşani, ne-am rat greul. Cărarea, care la început înseamnă să iubeşti natura. Cea Aici se oglindesc în apă, şi pă iar cărarea o urmăreşte îndea
taie răsuflarea. îndreptat spre est, depăşind ul are aspect de drumeag, se îngus de- a doua este amenajată pen mânt, şi cer, şi verdele crud al proape. în faţă ni se arată în toa
Dacă Vâlcanul a cărui altitudi timele blocuri de locuinţe. Apoi tează continuu şi apoi începe să tru dormit, cu priciuri, sobă, ma jneapănului, şi piatra albă a tă maiestatea sa, Parângul Mare
ne maximă nu atinge 2000 de am lăsat în dreapta drumul auto atace pieptiş muntele. Este o să, bănci şi rafturi pentru alimen muntelui, şi roşul florii de bujor, - cel mai înalt vârf din judeţul
metri (cel mai înalt vârf este Vâr prin care se ajunge la Cabana pădure de răşinoase, cu arbori te. Aceasta pare mult mai primi în plus, în limpezimea de cristal Hunedoara care este şi ţinta pe
ful Vâlcan-1946 m) este cunoscut Rusu şi ne-am îndreptat spre falnici şi puţini lăstari care au toare şi are în „inventar" chiar şi poţi număra cjriar pietrele de pe care ne-am propus să o atingem.
mai ales pentru pârtiile de schi munţii care se iveau în zare. Am crescut în luminişuri. Pare să nu veselă, conserve, lumânări şi tot fundul apei. După ce ne-am tras Ajungem aproape fără niciun
amenajate în staţiunea Straja, străbătut, în goana cailor putere, fi fost îngrijită de multă vreme, ce turiştii adevăraţi au lăsat pen sufletul şi ne-am bucurat ochii cu efort aproape de tăblia care mar
Parângul se mândreşte cu cele frumoasele Chei ale Jieţului care, însă tocmai acesta e farmecul ei. tru ca cei aflaţi în situaţii grele, priveliştea de vis, am ridicat cor chează cota vârfului, străjuită de
din zona cabanei Rusu. însă cu un alt prilej, ar merita să li se Cărarea traversează unul din poate chiar izolaţi, să poată turile şi am pregătit o bine câteva momâi din piatră. Prive
Masivul Parâng, despre care ne acorde mai multă atenţie. După tre pâraiele care alimentează folosi. meritată supă, la flacăra aragaz liştea'este ameţitoare. Se poate
am propus să scriem în acest nu câţiva kilometri printre abruptu- Valea Roşiile peste o punte din Lăsăm Refugiul Agăţat în ur ului de campanie. spune că ne aflăm pe „acoperişul
măr, are piscuri care depăşesc rile ameţitoare ale versanţilor lemn şi apoi se cocoaţă pe ver mă şi urcăm pe cărarea care stră S-a lăsat se«iea iar luna se judeţului nostru". De aici, dacă
2500 de metri, inscriindu-se în printre care apa şi-a croit căra santul opus. Am ajuns într-o po bate ultimul pâlc de brazi îna oglindeşte în Zănoaga Stânei şi am fi dorit, am fi putut urmări
topul vârfurilor din România. rea, valea se deschide încetul cu iană în care jrţeapănul îşi face intea „Mării dejneapăn". După îşi aruncă sclipirile de argint pes creasta cu cele trei vârfuri spre
Dacă în anotimpul alb ţinta încetul făcând loc unor cabane simţită prezenţa printre rudele un efort moderat trecem pragul te pietre. Târziu, cu mare greu Parângul Mic, de unde am fi a-
predilectă a iubitorilor de munte turistice sau particulare. în multe lor mai înalte: brazi şi pini. După glaciar în zona lacurilor. Ultima tate am reuşit să ne smulgem din juns la Cabana 1EFS şi apoi la
vraja feeriei nocturne şi ne re Rusu. O urmărim numai cu privi
tragem la umbra cortului pentru rea şi apoi coborâm pe aceeaşi
odihna binemeritată. cărare pe care am urcat, până în
locul unde ne aşteaptă bagajele
Ultima porţiune şi cortul pentru a fi aduse la drum.
până pe vârf Acum asistăm şi la un eveniment
Dimineaţa, după un mic dejun mai puţin fericit. O echipă Salva-
frugal, ne-am continuat marea a- mont a executat sub ochii noştri
ventură - Ne-am avântat spre operaţiunea de salvare a unei
vârful Parâng. Acum putem să drumeţe care s-a accidentat la un
constatăm că deşi se campează picior. Noi ne urmăm calea nea
în întreaga căldare, locul e deo bătuţi, recuperăm şi o parte din
sebit de curat. Nici urmă de bi gunoaiele de la Refugiul Agăţat şi
doane de plastic sau alte am ne îndreptăm spre maşină.
balaje - semn sigur că locul nu în urma noastră am lăsat cu
este căutat de prea mulţi vizi nostalgie două zile de relaxare,
tatori neobişnuiţi cu regulile intr-un ambient în care promi
montane. însă marea surpriză tem să revenim.