Page 5 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_66

lorean ZiaruffiUNEDOREANULUI

Vineri, 9 octom brie 2009

SPECIAL

Un hunedorean stabilit de 20

de ani în Austria s-a întors în

tară să facă afaceri cu românii

S-a hotărât în cinci ore să lase în urmă comunismul. A riscat să nu-şi poată cunoaşte copilul timp de cinci ani. Revoluţia i-a dat o
mână de ajutor. Dar n-a distrus motivele care l-au gonit. I-au deschis doar uşa pentru o afacere
M onna Voinescu
mmm
fugit de România ca să
scape de comunism.
„De greaţă", spune, as­
A tăzi, Marius Breaz, un
hunedorean în vârstă de 50 de
ani, născut la Lupeni, şcolit la
Deva şi Timişoara, care trăieşte
<J'> 20 de ani în Austria.

Vesticii nu
ştiu nici
acum cât
rău a putut face
comunismul”
MARIUS BREAZ
Ultima şansă
După facultate, a rămas în Ti­
mişoara. Inginer proiectant la
Electrotimiş. Nemulţumit de Ro­
mânia, plănuia să ia calea Ves­
tului. Nu conta încotro. 0 vreme,
s-a gândit la patria lui Goethe,
din pricina rădăcinilor germane
ale nevestei, Hannelore. Dar pla­
nul nu era clar. Important era să IN FAM ILIE. Andreas, Karin şi Hannelore - copiii şi soţia hune-
treacă graniţa. Pentru început. doreanului. Chiar dacă sunt născuţi îrtţări diferite, copiii au învătat
S-a antrenat psihic şi, mai a- limba română, căci asta e limba vorbită în casa familiei Breaz. Karin
o, fizic. 0 dată, chiar a făcut dru­ SÂNGELE, APĂ NU SE FACE. „Acasă înseamnă nicăieri sau peste tot. Eu mă simt acasă acolo unde a reuşit chiar să-şi înveţe colegii şi profesorii din Austria să-i
mul pe jos până la graniţă. îm­ îmi este familia. Şi, mai cu seamă, mă simt deveanl”, spune Marius Breaz FOTO: CRISTIVATAVU pronunţe numele de familie corect. Şi cât se poate de româneşte
preună cu soţia, însărcinată în
cinci luni. S-au interesat şi de-o I-a fost refuzat care se pregătise în România. tului care l-a adoptat în parte. La domeniu - vânzări. „Am ales Ro­ părăsit România, hunedoreanul
călăuză. Ocazia însă i s-a ivit azilul politic Proiectare. cetăţenia română a fost obligat mânia pentru că în limba ta te ex­ n-are habar care i-ar fi fost cur­
brusc şi fără să mişte un deget. 0 Din Budapesta, a ajuns în Aus­ să renunţe. Şi spune că a făcut-o primi cel mai bine, iar în vânzări sul vieţii dacă ar fi rămas aici. Ştie
delegaţie, în interes de serviciu, tria. Mai cu trenul, mai pe jos. Noroc cu Revoluţia! fără pic de regret. A continuat să acest lucru are o importanţă în schimb cum va arăta viaţa lui
în străinătate. Nu era prima. Băr­ Vorbea engleză şi franceză. Ger­ Evenimentele din decembrie lucreze în proiectare. 0 vreme, la majoră. peste cinci ani. Ori peste 10. Se
batul a socotit-o însă ultima lui mană nu ştia o iotă. A întrebat în '89 l-au ajutat să-şi poată aduce o firmă de jucării care a creat Şi-apoi, oportunitatea e mai imaginează un om de afaceri de
şansă. Avea 30 de ani. Au plecat stânga şi-n dreapta până a aflat în Austria şi familia, la mai puţin celebrele trenuleţe ROCO. Apoi, mare ajci, iar eu mai am un succes. în România! Ţara în care
trei colegi şi doar unul s-a mai adresa unui lagăr. Din Treischir- de un an de la fuga lui. Altfel, a- s-a numărat printre sutele de avantaj: cunosc România mai însă nu se va întoarce niciodată
întors. „Un coleg din grup ne-a chen. A cerut azil politic. Nu l-a cest lucru n-ar fi fost posibil mai proiectanţi ai noului tramvai bine decât oricare austriac şi definitiv. Pentru că motivele care
spus din capul locului că nu mai primit. A ajuns totuşi într-o pen­ repede de cinci ani. Marius Breaz vienez - ULF (foto), care circulă cunosc Austria mai bine decât l-au gonit n-au dispărut nici a-
vine înapoi. Atunci m-am decis siune din Melk. După vreo jumă­ era tatăl unui copil născut exact şi prin Oradea din primăvara lui oricare român”, spune hunedo- cum, spune el. Traiul la peste
să folosesc şi eu împrejurarea”, tate de an. Un timp, a fost silit să în noaptea Revoluţiei, dar pe ca­ 2008. reanui care astăzi, aproape că 1.000 de kilometri depărtare îi
îşi aminteşte Marius Breaz, după lucreze pe şantier. La negru. Pâ­ re el nu apucase să-l vadă. Băia­ face naveta între ţara celor nouă prieşte. Nu-i lipseşte parcă nimic.
20 de ani de la acea zi de sep­ nă când a reuşit să înveţe limba. tul a fost botezat Andreas Victor. landuri şi patria-i natală. Sau, ba da! „Telemeaua şi prie­
tembrie 1989. în cinci ore, pe Un lucru esenţial într-o ţară „De la victoria în care am crezut tenii din România”, spune, dar se
drumul de la Berlin la Budapesta, străină şi care cere destul efort. atunci", explică deveanul, stabilit A cucerit Austria declară mulţumit că poate trăi
a luat hotărârea şi nimic nu-1 mai La fel ca şi integrarea într-o so­ astăzi la Melk. 0 localitate cu pu­ în felul lui într-o societate care i se pare
putea face să se răzgândească. cietate cu alte tradiţii şi cu altă ţin peste 5.000 de locuitori, afla­ Marius Breaz este tatăl a doi normală. Chiar dacă e conştient
Familia a aflat vestea mai târziu. cultură. Dar a avut noroc cu aus­ tă în districtul cu acelaşi nume copii. Fata, Karin, i s-a născut în că pentru austrieci el, românul
„Am dat un telefon acasă, după triecii care l-au ajutat şi cu care a din Austria Inferioară, pe Dunăre. Austria, dar a învăţat să vorbeas­ Marius Breaz, va fi întotdeauna
câteva zile. Mi-am sunat şi părin­ putut vorbi în engleză. Când a re­ că şi româneşte. Mai greu îi e cu un auslander.
ţii care nu-mi ştiau planurile. uşit să comunice în limba germa­ în echipa care a proiectat „Am reproiectat caroseria. Ba­ scrisul şi cititul în limba părin­
Tata lucrase în Securitate şi nu nă, şi-a căutat un alt post. Şansa tramvaiul vienez ra de protecţie din faţa tramva­ ţilor. La fel ca şi fratelui ei, An­ Mă simt
puteam să-i spun mare lucru”, a fost din nou de partea lui. Şi-a După 10 ani de şedere în Aus­ iului, de pildă, era dreaptă la mo­ dreas Victor. Pe care - culmea! -
povesteşte deveanul. găsit de lucru în domeniul pentru tria, Breaz a primit cetăţenia sta­ delul vechi. Acum este rotunjită prietenii străini îl strigă Andrei. H fcjH ^ro m â n prin
la capete", detaliază Marius Breaz. Breaz simte că a cucerit ^ p ^ J ^ t r a d i ţ i e ,
Din 2000, s-a reprofilat oarecum. Austria în felul lui, pentru că a formare, cultură,
'S-a angajat în domeniul vânză­ reuşit să se integreze într-o lume
rilor. Vinde maşini industriale de diferită de aceea în care a crescut familie şi prieteni.
spălat navete din plastic, piese, şi a fost învăţat să trăiască. Iar Dar mă simt şi
repere şi alte asemenea. Austria, la rândul ei, e convins că
l-a adoptat în parte. Admite însă austriac - prin acte şi
Afacere că nu există un loc clar în inima experienţă.
la Timişoara lui pe care să-l numească, pur şi
Când România a intrat în U- simplu, „acasă”. Eu îmi doresc totuşi
niunea Europeană, Marius Breaz să mă simt
a hotărât să-şi deschidă propria „îmi lipsesc telemeaua
NAVETIST ÎN TRE D O U Ă LU M I DIFERITE. De când şi-a pus în gând s i facă afaceri cu românii, firmă, la Timişoara. Printre ro­ şi prietenii de-aici" european”
hunedoreanul face naveta între casa din Melk şi firma din Timişoara FOTOARHIVA PERSONALĂ MARIUS BREAZ mânii lui. Afacerea e în acelaşi După 20 de ani de când a MARIUS BREAZ