Page 5 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_74

Ziarul ^HUNEDOREANULUI

Miercuri, 21 octombrie 2009

SPECIAL

Un hunedorean a cântat prin Europa

cu o vioară veche de 300 de ani

Primarul din Castellon şi-a însurat fiul pe valsurile şi tangourile fredonate de el, la vioară. Ţimp de IO ani, le-a cântat englezilor, spaniolilor şi
românilor din străinătate muzică de cafe concert şi folclor Jn Spania, aproape că nu exista eveniment cultjiral-arîistir la care să nu fie invitat şi e^
Monna Voinescu l-am făcut
• • •
ajuns în Anglia cu An­ pe străini să
samblul Folcloric "Pă­ se îndrăgos­
dureanca", din Deva. A
A plecat Intr-un turneu tească de folclorul
de câteva săptămâni şi nu s-a -linul,<dlh i h W dwkHvi românilor, dar le-am
întors în ţară timp de 11 luni. cântat şi valsuri şi tan-
A rămas în capitala Regatului '«i*
Unit după ce aranjase cu un a- gouri pe care le-au
mic devean să cânte în restau­ fredonat atâtea gene­
rantul unui bucureştean. El, cu
vioara, şi un moldovean - cu a- raţii de pământeni”
cordeonul. Asta se întâmpla ’ FLO RIN RISIPITU , violonist
prin 1997. De-atunci, vreme de 2 / te
aproape 10 ani, hunedoreanul Telrzlbt
Florin Risipitu a încântat ure- GSSilr»* 4» «ft.
hile străinilor cu valsurile lui M M T f W M I Z «
Strauss, cu Ceardaşul lui Monti, «nâP pt*r*W . /
cu tangouri celebre dar şi cu
„Ciocârlia” pe care le-o cântase RECLA M Ă . Fotografia violonistului hunedorean a apărut luni
ani întregi la nai Gheorghe Zam­ întregi în programul tipărit al restaurantului „Habana Vieja”,
fir. patronat de un cubanez

Englezii se dau în vânt acelaşi model: un turneu cu „Pă­ mele trei zile din săptă­
după „Ceardaş" dureanca” la Castellon, în estul mână, iar în restul tim­
Trei zile pe săptămână, în ţârii toreadorilor. De data a- pului cânta în alte două
week-end, Risipitu îşi lua vioara ceasta, n-avea niciun aranja­ localuri - „Dracula” şi
şi cânta în restaurantul Mili Pilii ment, dar a fost convins că nu-i „Bucureşti", ai căror pro­
din cel mai important cartier va lua mult timp să găsească un prietari erau bucureşteni. Hu-
artistic, cultural şi financiar al local în care să-i fie ascultate nedoreanului nu i-a fost greu să
Regatului Unit. în trei ceasuri, îi cântecele. ajungă cu vioara la inima cli­
fermeca pe străini cu zeci de A rămas la Castellon, unde enţilor şi îşi aminteşte că se în­
piese celelţţe - muzică de cafe românii erau cei mai numeroşi torcea acasă cam cu 200 de
concert şi folclor. dintre străinii aciuiţi acolo. A euro pe seară. ‘T i
„Unii îmi cereau să le cânt cunoscut un negru din Cuba TO ATĂ FA M ILIA P ES TE G RA N IŢĂ . După ce a văzut că străinilor le plac melodiile lui, Florin Risipitu
Ceardaşul lui Victorio Monti şi care îşi inaugurase un restau­ De la nunta primarului, a stat în Spania aproape 10 ani. O vreme şi-a dus acolo şi nevasta, şi fiica. Anul trecut, s-au întors cu
«Ciocârlia». Străinii se dădeau în rant - „Habana Vieja”. la aniversarea preotului totii în România FOTO: CRISTIVATAVU
'ânt după melodiile v e s te a ”, „Am avut noroc cu el. Mi-a Spaniolii sunt înnebuniţi du­
povesteşte instrumentistul, ex­ făcut contract de muncă şi ast­ pă acordurile de vioară. Cei care două ceasuri şi pleacă acasă”, • EX T R A
plicând că, imediat ce a ajuns în fel am putut să obţin rezidenţă", îl auzeau cântând chiar şi numai spune instrumentistul, care po­
străinătate, şi-a cumpărat o car­ spune violonistul, care cânta odată, îl invitau la petrecerile vesteşte că era prezent în fie­ A cântat cu Taraful din Clejani
te cu 100 de melodii celebre pe cinci zile pe săptămână în lo­ lor. Aşa a ajuns numele hunedo- care an la petrecerile românilor
care şi le-a inclus în repertoriu. calul străinului. reanului la urechea primarului de Paşti, de Crăciun, de Ziua Co­ Violonistul Florin Risipitu
Să aibă de unde alege clienţii. Clienţii spanioli îi comandau din Castellon, Alberto Fabra pilului, dar şi la aniversarea şi-a reunit cele mai
în special piese de dragoste, iar Part, care a vrut ca românul să-i preotului Nicodim, parohul Bi­ frumoase melodii pe un
Spaniolii l-au cunoscut Risipitu era nevoit să facă un cânte la nunta fiului. sericii Ortodoxe Române „Sfân­ album denumit după titlul
în localul unui cubanez continuu du-te-vino între cele „Am cântat o oră. Nunţile tul Nicolae” din Castellon. în unui cântec celebru, F*5Gwfe-j veA
După aproape un an, Risipitu două etaje ale restaurantului. străinilor nu seamănă cu ale toţi acei ani, a interpretat de câ­ „Fascination”. Pe un altul îl
s-a întors în România. Curând Cu timpul, îşi făcea numărul de noastre. Le cânţi câteva piese, teva sute de ori „La vie en rose”, are în pregătire în viitorul
însă a plecat spre Spania, după la „Habana Vieja" doar în ulti- apoi mai pun un casetofon cam „Ceardaşul” lui Monti şi „Fasci- apropiat. Instrumentistul
nation”, căci acestea erau melo­ apare şi pe un DVD editat
diile pe care toată lumea voia să împreună cu sora sa, Mariana
le asculte. Risipitu, alături de câţiva
crdnica de «nu»!» ttu/Mr %
dintre membrii celebrului Taraf din Clejani. O parte a
Valsuri celebre cântate materialului inclus pe album a fost înregistrată în Franţa.
cu o vioară Steiner
După trei ani de şedere în meu, care este tot instrumen­ hunedoreanul, care a revenit în
Castellon tendra ţinutul toreadorilor, al cântecu­ tist. A cumpărat-o din Ceho­ ţară anul trecut, în aprilie.
lui, al vinului şi al fetelor fru­ slovacia, acum 40 de ani. Este o Florin Risipitu este acum di­
categorîa de ‘gran moase, Florin Risipitu a întâlnit vioară Steiner. Am verificat-o şi rijor al Ansamblului „Floarea
Dorului", condus de solista Ana
ciudad’ en el 2006 o româncă din Asociaţia Ţărilor la un lutier din Valencia, care Almaşana Ciontea.
Est-Europene. Fascinată de val­
mi-a spus acelaşi lucru", explică
surile şi tangourile interpretate
• EX T R A
de el, femeia l-a pus pe afişul
spectacolelor care aveau loc în Amintiri din Rusia
comunităţile de români şi chiar
la evenimentele organizate de Fiu şi frate de instrumentişti, Florin Risipitu (42 de ani)
aceştia la biserică. a studiat vioara, pianul şi orga la Şcoala de Muzică.
Violonistul şi-a încropit o De-a lungul anilor, a cântat împreună cu nume sonore ale
trupă şi a cutreierat Spania cu folclorului românesc - Ion Dolănescu, Tiberiu Ceia, Sofia
cântecele sale - pe scenă, la ex­ Vicoveanca, Laura Lavric, Nicoleta Voica. A fost membru al
DYCOMfHKR poziţii de sculptură şi pictură, la Ansamblurilor „Haţegana” şi „Ardeleanca” (ambele,
cocktaifuri. în toţi cei aproape desfiinţate), alături de care a făcut turnee în Franţa, Olanda,
10 ani cât a stat aici, Risipitu a Anglia, CiprU, Turcia, Spania şi Rusia. Din Rusia îşi aminteşte şi
ifiJC IteiUi
cântat la o vioară din anul 1688. unele peripeţii. „O dată, am făcut jumătate din ansamblu să
Instrumentul a fost construit de cumpere conserve de peşte de la Kiev, fiind convins că e vorba
austriacul Jacob Steiner, despre de brânză. Mă minunam ce noroc a dat peste noi să găsim
R EC U N O A ŞTER E. Ziarele din Castellon (foto stingă) au scris o serie de articole despre violonistul care se presupune că a fost u- brânză aşa ieftină. Pe etichetă nu era nicio fotografie, ci doar
hunedorean, iar la plecarea din Spania, în aprilie 2008, Florin Risipitu a primit o cupă din partea cenicul lui Nicolo Amati, pro­ nişte cuvinte scrise în ruseşte şi pe care, oricum, nu ştiam să le
primarului Alberto Fabra Part, în semn de preţuire pentru tot ce le-a cântat străinilor fesorul lui Stradivarius. citesc”, povesteşte violonistul.
„Am primit vioara de la tatăl