Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_74
P. 7

Inedit                                                                                   ZiaruRHUNEDOREANULUI

                                                                                                                              Miercuri, 21 octombrie 2009




     UN A LT F E L  D E ISTO R IE


     Comunismul, o tragedie trăită cu ironie





    Chiar dacă au trecut 20 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, mulţi djntre noi îşi amintesc încă de bancurile savuroase despre
     Tovarăşu' şi Tovarăşa, şoptite pe la colţuri, care au reuşit să ne facă să zâmbim, în ciuda situaţiei dramatice din jurul nostru

    Delia Patru
    • • •
           lumele din timpul co­
           muniştilor  au  făcut
           istorie,  indiferent  că
     G erau  „şoptite"  în  Ro­
    mânia,  URSS,  Cehoslovacia
    sau Ungaria.
       Bancuri  seci  precum:  „Ce  e
    mai rece decât apa rece în Uni­
    unea Sovietică? Apa caldă", sau
    clasice, de tipul:  „0 femeie bă­
    trână merge în vizită la Grădina
    Zoologică din Moscova. Văzând
    pentru  prima  dată  o  cămilă,
    bătrâna spune’şocată:  «Uite ce
    i-au făcut bietului cal bolşevicii
    ăia  nenorociţi»",  au  rămas  în
    memoria tuturor celor care au
    trăit acele vremuri. într-un am-
    r '  • reportaj difuzat de BBC, este
       zentat  şi  unul  dintre  ulti­
    mele bancuri care au circulat în
    URSS pe vremea lui Mihail Gor-
    baciov. „0 coadă imensă în faţa
    unui magazin din Moscova, un­
    de se vinde vodcă.  Exasperaţi,
    oamenii dau vina pe Gorbaciov.
    Unul dintre ei, care stă la coadă
    de  câteva  ore,  răbufneşte  şi
    spune răspicat: «Nu mai pot! Mă
    duc la Kremlin şi îl omor pe Gor­
    baciov». Şi pleacă.  După o oră,
    se întoarce necăjit la coada care
    s-a mişcat doar câţiva metri. «Ei
    bine, l-ai ucis?». «Nii, acolo era
    o coadă mai lungă decât aici»",
    în  opinia  lui  Ben  Lewis,  docu­
    mentarist la BBC, care a adunat   EV A D A R E .In  vremea comunismului, glumele cu tentă politică făceau deliciul celor năpăstuiţi
    aceste bancuri în cartea „Ham-
    mer S Tickle", glumele erau atât   tice:  „Ştii  cum  vin  sovieticii  în   ce fel de marfă. Vom putea pleca   o mulţime de cărţi despr^umo-   Glume periculoase  citorul a fost denunţat şi arestat
    o formă de  rezistenţă,  cât şi  o   vizită la prieteni? Cu tancul". Ele   şi  în  străinătate».  Auzindu-1,  o   rismul secret şi resemnat al „su­  în  ciuda  sarcasmului  com­  pentru  „incitare  la  defăimare
    r   ipă de defulare.       erau ca o supapă de defulare.de-   bătrânică  din  spatele  sălii  co­  puşilor" lui Lenin, Stalin sau Brej-   plice al unora dintre conducă­  împotriva  democraţiei".  După
                               seori tolerată de regim, de vre­  mentează sec:  «Ah, exact ca pe   nev. însă, nici una dintre acestea   tori,  bancurile  erau  destul  de   şase  audieri,  bărbatul  a  fost
    Râs am ar                  me ce chiar şi membrii nomen­  vremea ţarului»". La aceste glu­  nu a devenit un best-seller. Pro­  periculoase în timpul regimului   concediat.  El  nu  a  fost  însă
      în Rusia, astfel de bancuri e-   claturii  şi  le  povesteau,  şi  asta   me râdeau chiar şi conducătorii,   babil nimeni nu vrea să râdă de   sovietic. în cercetările sale, Le­  încarcerat, pentru că toţi colegii
    rau  amare, însă în ţările aflate   încă  din  1921:  „Un  membru  de   care probabil intuiau că sistemul   anii de coşmar pe care i-au trăit   wis nu a descoperit nici un caz   de serviciu i-au apărat, spunând
    sub influenţa sovietică, precum   partid povesteşte cum va fi co­  nu funcţiona. Şi intuiţia nu i-a în­  sau poate nu suntem dispuşi să   de condamnare la moarte pen­  că  respectivul  comisar  politic
    Cehoslovacia  sau  Ungaria,  ele   munismul: «Vom avea totul din   şelat. Din 1989, anul când a fost   lăsăm ca istoria tragică a acelor   tru  batjocorirea  regimului  co­  nu auzise şi primele cuvinte ale
    deveneau de-a  dreptul  sarcas­  abundenţă: mâncare, haine, ori­  doborât Zidul Berlinului, au ieşit  ani să fie bagatelizată de poante,   munist,  însă  mulfl  oameni  au   „glumeţului":  „Ieri am auzit un
                                                                                      oricât ar fi ele de reuşite. în plus,   fost arestaţi pentru că şi-au per­  banc chiar prost...".
                                                                                      dacă ne gândim că prima dintre   mis  „să  facă  mişto"  pe  seama   La  final, alt banc, care,  deşi
                                                                                      aceste cărţi a fost publicată încă   conducătorilor mult iubiţi. Cel   lansat în Uniunea Sovietică, s-ar
                                                                                      din  1962 de Simon Wiesenthal,   mai absurd dintre cazuri a fost   potrivi în orice ţară, în orice e-
                                                                                      care a devenit apoi unul dintre   înregistrat în 1967, la Praga, şi a   pocă  unde  birocraţia  este  do­
                                                                                      cei  mai  cunoscuţi  şi  mai  aprigi   fost povestit de un refugiat po­  minantă.  „Un  inspector  vizi­
                                                                                      „vânători de nazişti", nu putem   litic, ajuns în Occident. Se spune   tează  o  fabrică  şi  întreabă  un
                                                                                      să nu ne întrebăm ce şi-a propus   că angajatul unei fabrici de bău­  muncitor:  «Tu  ce  faci  aici?».
                                                                                      cu al său „Humor Behind the Iron   turi alcoolice a fost arestat pen­  «Nimic», răspunde acesta. «Şi tu
                                                                                      Curtain". Ben Lewis se întreabă   tru  că  a  spus  următorul  banc:   ce  faci?»,  îl  întreabă  pe  altul.
                                                                                      dacă  Wiesenthal  aduna  ban­  „Ştii  de  ce  nu  s-a  scumpit  slă­  «Nimic», răspunde şi acesta. A-
                                                                                      curile comuniste  pentru a  uita   nina?  Pentru  ca  muncitorii  să   tunci, inspectorul îşi notează în
                                                                                      un pic de ura sa împotriva  na­  aibă ce să pună pe pâine la ma­  raport:  «Al  doilea  muncitor
                                                                                      ziştilor, sau dacă le considera şi   sa de prânz de duminică".  Pen­  poate fi înlăturat din funcţie din
                                                                                      pe  acestea  ca  fiind  „altă  luptă   tru că bancul a fost auzit de co­  cauza1  dublării  inutile  a  sar­
                                                                                      împotriva nedreptăţii".    misarul politic al fabricii, mun­  cinilor»".




                                                                                                                                     Import
                                                                                                                                            pluvial e)
















    R E A C Ţ IE .In  timp ce cuplul Ceauşescu aştepta de la popor un cult al personalităţii, bancurile politice
    circulau mai mult sau mai puţin discret în rândul populaţiei
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12