Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_76
P. 11

Destinaţii                                                                                                      Ziarul’HUNEDOREANULUI

                                                                                                                             V ineri, 23 octom brie 2009




  ÎN  BURGUL SAŞILOR


  SIBIU , O R A ŞU L M ED IEV A L





   D E LA  PO A RTA  M U N ŢILO R






  Diana State                perimente cu rachete din lume.  Sibiul, Capitala Culturală Europeană din 2007, emană un parfum de epoci apuse şi are
               '
            '
  • • •    omânia  are  multe  lo­  Cel mai mare muzeu   un accent de modernitate, care îndeamnă vizitatorul să-l exploreze
  R     curi  frumoase  care   în aer liber din Europa
        merită explorate, prin­
                               Oraşul  ascunde  multe  fru­
        tre ele şi Sibiul. Situat  museţi, singura posibilitate de a
  In sudul Transilvaniei, oraşul   le descoperi fiind să porneşti în-
  medieval străjuieşte ia poale­  tr-o călătorie de explorare. Un
  le Munţilor Făgăraş de mai bi­  punct de pornire bun ar fi Com­
  ne de nouă secole, ca un paz­  plexul  Muzeal  Naţiorţal  Astra,
  nic la porţile acestei provincii  cel mai mare muzeu în aer liber
  legendare.                 din . Europa.  Deschis  în  1967,
    Odată ce ai  păşit pe aceste  acest muzeu etnografic încântă
  meleaguri, te învăluieşte un aer  vizitatorii cu cele 340 de clădiri,
  medieval  creat de arhitectura  printre care mori de apă şi vânt,
  caselor de piatră cu acoperişuri  prese imense de vin, fructe şi u-
  de  ţiglă,  perfect  aliniate  de-a  lei, fierării şi alte structuri re­
  lungul străzilor şi cu grădini în  prezentând stiluri arhitecturale
  spate.  Este o tradiţie asociată  din  întreaga  ţară.  în  complex
     opei Centrale, total diferită  mai sunt Muzeul de Etnografie
  jc ceea ce se găseşte în restul  şi Artă  Populară Saxonă „Emil
  României.                  Sigerus" şi Muzeul de Etnografie
                             Mondială „Franz Binder". Luând
  Prima atestare, la 1191    tramvaiul - al doilea construit în
    Prima atestare istorică a aşe­  Europa - către Mărginimea Si­
  zării este un document scris în  biului, o zonă etnografică unică
  1191 de Papa Celestin III. Sibiul   de 18 sate, ajungi la cel mai ma­
  era  cunoscut  in  vechime  sub  re muzeu de icoane pe sticlă din
  numele de Hermannsdorf, apoi,   Europa. Muzeul Bruckental, pri­
  după ce a obţinut rangul de civi-  mul de acest gen din România şi
  tas  (oraş),  în  1366,  s-a  numit  al doilea din  Europa, prezintă
  Hermannstadt. în 1919, la un an  colecţiile de artă şi biblioteca   MERIT. Sibiu a devenit cea de-a 3 2 -a  Capitală Culturală Europeană, marcând aderarea României la UE  de hectare este
  după ce Transilvania s-a întors  lui Samuel von Bruckental, fost
  la pâtria-mamă, a primit nume­  guvernator  al  Transilvaniei,  Vestigii medievale  lor centrale din oraşele medie­  Turnul Olarilor, Turnul Tâmpla­  suprafaţa Muzeului în
  le de Sibiu. Oraşul care a rezis­  printre care picturi semnate de   Cetatea Sibiului are două ni­  vale, este locul unde aveau loc  rilor, construite în secolul al XV-   aer liber Astra din
  tat unui asediu condus de sulta­  Rubens, Botticelli, Jan van Dyck  veluri:  Oraşul  de Sus,  unde se  întâlnirile publice, dar şi execu­  lea, Turnul Gros, ridicat la mijlo­  Sibiu
  nul Murad II, în 1438, se poate  şi Tizian.           află majoritatea obiectivelor is­  ţiile. Piaţa Mică este înconjurată  cul secolului al XVI-lea, Bastio­
  lăuda cu primul spital din Ro­  Mai  poţi  vizita  Muzeul  de  torice, şi Oraşul de Jos, legate  de clădiri medievale bine cons­  nul  Haller,  construit  în  1552,
  mânia,  prima  şcoală  atestată   Istorie, Muzeul Farmaciei, Mu­  prin Pasajul Scărilor, construit  ervate,  majoritatea  locuinţe  şi  Turnul circular al Pulberăriei şi   mânească,  situată  la  cea  mai
  documentar,  primul  muzeu,  zeul  Armelor  şi  Trofeelor  de  în secolul al XlII-lea. Piaţa Mare  ateliere ale meşteşugarilor. Din­  Turnul Pielarilor. Pentru cei care  mare altitudine (1.440 m). Con­
  r>r'ma farmacie şi prima fabrică  Vânătoare, Muzeul Naturii, Mu­  este centrul istoric al Sibiului şi  tre zidurile şi turnurile de apă­  vor să se bucure de distracţiile  struită în 1894, aceasta are patru
     lârtie. Prima carte în limba  zeul Locomotivelor cu Aburi, un  a fost menţionată pentru prima  rare  ale  fortăreţei  medievale,   oferite de Sibiu,  la doar 35 km  hoteluri, şase cabane şi  17 vile
  -omână a fost tipărită la Sibiu şi  singur  cârd  deschizând  uşile  dată în  1411, când era piaţă de  unele exi stă şi în prezent: Turnul  distanţă  se  află  Păltinişul,  cea  pentru turişti, numeroase resta­
  tot aici au avut loc primele ex­  tuturor.            porumb. Ca majoritatea pieţe­  Sfatului, Turnul Archebuzierilor,  mai veche staţiune montană ro-  urante, baruri şi magazine.


                                                        CĂLĂTORIE SPRE M IAZĂNO APTE
                                                        ISLANDA, ŢARA GHEIZERELOR


                                                        Numită şi Ţara Focului şi a Gheţii, Islanda este un tărâm special, cu un peisaj
                                                        neobişnuit în care se regăsesc vulcani, gheţari, gheizere şi ape geotermale
                                                        Vulcani la tot pasul       zone sălbatice. 11% din teritoriu  Laguna Albastră - un loc   ce are în vârf un gheţar situat în
                                                          Situaţă în  nordul  Oceanului  este acoperit de trei mari ghe­  unic în lume    Peninsula Snaefellsnes (de aici
                                                        Atlantic, Islanda mai poartă de­  ţari: Vatnajokull,  Langjokull  şi   Marea atracţie a Islandei este  şi-a început Jules Verne „Călăto­
                                                        numirea  de  Ţara  Focului  şi  a  Hofsjokull.         cu certitudine Laguna Albastră,   ria spre centrul Pământului").
                                                        Gheţii, datorită activităţii vulca­                    deoarece este un loc unic în lu­
                                                        nice intense, care a creat un pei­  Atractivă          me, unde apa geotermală cu pro­  Turismul, un domeniu
                                                        saj neobişnuit, alături de gheţari  prin contraste     prietăţi vindecătoare este folo­  important
                                                        şi  cantităţi  masive  de  zăpadă   Islanda este o ţară insulară,   sită atât pentru relaxarea turiş­  Turismul e o parte importantă
                                                        aflându-se  vulcani,  gheizere  şi  acoperită în proporţie de 10% de  tilor sau a localnicilor, cât şi pen­  a economiei islandeze, generând
                                                        izvoare termale. Se află la circa  gheţari, printre care se află Vat­  tru a obţine tratamente de îngri­  circa o treime din PIB.  Cei mai
                                                        830 km de Scoţia şi 4.200 km de  najokull, cel mai mare gheţar al  jire a  pielii.  Marele Geysir,  cel  mulţi  turişti  provin  din  Marea
                                                        New York. Riftul asociat cu Dor­  Europei (8.133 km/p). Paradoxal,  mai faimos izvor fierbinte, ce a-   Britanie şi Germania, dar şi din
                                                        sala Medio-Atlantică, care mar­  alături de gheţari  se găsesc iz­  runcă apă la o înălţime de circa   ţările scandinave şi SUA. Străinii
                                                        chează limita dintre plăcile tec­  voare termale, gheizere şi vul­  59 de metri, este înconjurat de  sunt interesaţi de atracţiile natu­
                                                        tonice  europene  şi  nord-ame-  cani,  cehmai  înalt vârf al  ţării   multe izvoare termale printre ca­  rale ale Islandei (gheţari, gheize­
  iPECTACOL. Strokkur ţâşneşte regulat la fiecare şapte-zece   ricane, străbat Islanda dinspre  fiind Hvannadalshnjukur. Islan­  re şi Strokkur, care ţâşneşte re­  re, ape geotermale), dar şi de ac­
  ninute                                                sud-vest către nord-est. Această  da este o zonă cu intensă activi­  gulat la fiecare şapte-zece minu­  tivităţile ce le sunt oferite: petre­
                                                        caracteristică  geografică  este  tate vulcanică şi geotermală, mo­  te, până la o înălţime de peste 30  ceri tematice, excursii asistate pe
  îiana State________________  Ne-am gândi că într-o astfel  foarte vizibilă în Parcul Naţional   tiv pentru care o mare parte a  de metri. Alte puncte de atracţie  gheţari  sau în zonele sălbatice
  > •*                       de  ţară  am  suferi  cumplit  de  Pingvellir,  unde  promontoriul   reliefului ţării continuă să se mo­  sunt Gullfoss (Cascadele Aurii),  din interiorul ţării, precum şi de
       u toţii avem nevoie de  frig, dar, având în vedere că poţi  creează un extraordinar amfitea­  deleze chiar sub privirile turişti­  cea mai mare cascadă a Europei,   diferitele  festivaluri,  cum  ar  fi
       vacanţă  în  care  să  ne  face baie în apele geotermale şi  tru natural.   lor. Unele locuri par să fi rămas  supranumită „Niagara Islandei",   „Zilele nopţilor albe" (în luna iu­
       relaxăm. Când vine vor­  îţi poţi încânta ochii cu peisaje   Aici s-a reunit primul Parla­  neschimbate, încă de când vikin­  Skaftafel I, cel mai mare şi cel mai   lie), când soarele nu apune deloc,
  C ba  de  alegerea  unei   inedite,  atunci  merită  să  vezi  ment al Islandei, Althing, acum  gii s-au stabilit pe aceste tărâ­  frumos parc islandez în care se  sau „Zilele nopţilor arctice", când
  lestinaţii în care să ne rupem   Islanda.             o mie de ani. Aproape jumătate  muri, cu mai bine de 1.100 de ani  află gheţarul Vatnajokull, Akure-  soarele nu răsare deloc (în luna
  le  rutina  de  zi  cu zi,  nu  este   Frumuseţea acestei ţări este  din suprafaţa Islandei, care este  în urmă. Aceleaşi peisaje sălba­  zri, cel mai mare oraş din nordul  februarie).  Printr-un  sistem
  ibligatoriu  să  ne  gândim  la   paradoxală prin modul în care  de  origine  vulcanică  recentă,   tice şi nepoluate, cu o faună bo­  Islandei cu cea mai nordică gră­  foarte bine pus la punct, Islanda
  acuri exotice.             natura s-a jucat cu aceste locuri  este constituită dintr-un deşert  gată şi cu o atmosferă plină de  dină botanică şi cel mai nordic  ajunge să atragă anual un număr
    Putem lua în calcul şi o ţară  creând  vulcani,  gheţari,  ghei­  muntos de lavă (cu o altitudine  calm şi relaxare te cuceresc din  teren de golf din lume, precum şi  de turişti de două ori mai mare
   ordică precum Islanda.    zere şi izvoare geotermale.  maximă de 2.119 m), şi din alte  prima clipă.        Snaefellsjokull, un vulcan inedit  decât propria populaţie.
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16