Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_81
P. 11

Destinaţii                                            •   •                                                     Ziarul «HUNEDOREANULUI

                                                                                                                              Vineri, 30 octombrie 2009




   FR U M U S EŢ E S LO V A C A
                  9
   BRATISLAVA, ORAŞUL CARE






   A IEŞIT DIN UMBRA PRAGĂI





   După scindarea Cehoslovaciei în Cehia şi Slovacia, Bratislava a încercat mulţi ani să-_şi creeze un nume prin istoria pe care
   o spune partea veche a oraşului, dar şi prin centrul renovat, care oferă imagini                      j0 ,     superbe turiştilbr

   Diana State                vestigii arheologice datând din
   • « r                      perioada  de  tranziţie  între
          upă o lungă perioadă   epoca de piatră şi cea de bronz,
          în  care  s-a  aflat  în   aparţinând   unei   fortăreţe
          umbra Pragăi, capita­  celtice, care apoi a făcut parte
   D la fpstei Cehoslovacii,   din  Limesul  roman,  a  fost  o
   Bratislava a început să se facă   mare aşezare slavă, apoi centru
   remarcată  prin  varietatea   politic,  militar  şi  religios  al
   arhitectonică sau culinară.  Moraviei Mari. Primul castel de
     Bratislava, capitala Slovaciei,   piatră a fost construit în secolul
   este situată aproape de graniţa   X,  pe  când  regiunea  intra  sub
   Slovaciei cu Austria*şi Ungaria şi   influenţa  Regatului  Ungariei.
   destul de aproape de cea cu Ce­  Castelul s-a transformat într-o
   hia. în frumosul oraş ce se află   fortăreaţă gotică antihusită în
   la  doar 60  km  de Viena  există   vremea   lui   Sigismund   de
   câteva universităţi, muzee, tea-   Luxemburg,  în  1430,  devenind
    ■e  şi  alte  instituţii  culturale.   castel renascentist în  1562, şi a
   . oate acestea creează o atmos­  fost  reconstruit în  1649  în  stil
   feră culturalâ{>e care nu o poţi   baroc. în timpul domniei Măriei
   ignora când păşeşti pe străzile   Tereza,  castelul  a  devenit  un
   capitalei  slovace. în  condiţiile   sediu regal prestigios. în 1811  a
   în  care  locuitorii  acestui  ţinut   fost distrus, rămânând în ruină
   au trăit sub dominaţia Imperiu­  până  în  anii  '50,  când  a  fost
   lui Austro-Ungar, noile genera­  reconstruit în mare parte In stil
   ţii au parte de o moştenire des­  terezian.
   tul de vastă şi influenţe diverse,   Ruinele  Castelului  Devin se
   un semn fiind şi  faptul  că  Bra­  află pe o stâncă situată în locul
   tislava are mai multe denumiri,   unde râul Morava, care formea­
   precum Pressburg (germană) şi   ză graniţa între Austria şi  Slo­
   Pozsony (maghiară).        vacia, se varsă în Dunăre. Este
     în prezent, oraşul a devenit   unul  din  cele  mai  importante
   un  puternic  centru  cultural  şi   situri arheologice slovace şi in­
   industrial cu numeroase obiec­  clude un muzeu dedicat istoriei
   tive  turistice  precum:  fortul-   sale. Datorită locaţiei sale stra­
   castel, cetatea medievală Devin,   tegice, Castelul Devin a avut un   A T R A C Ţ IE . Castelul Bratislava este una dintre structurile cele mai impresionante ale oraşului
   muzee, Teatrul Naţional Slovac,   rol important la frontiera dintre
   Vechiul Turn, Catedrala Sfântul   Moravia  Mare  şi  statul  ungar   unui campament militar roman,   de centrul oraşului. Cel mai în­  roşii şi muflonii. Pe malul drept   de  specii  de  animale,  printre
   Martin - unde a fost încoronată   timpuriu. A fost distrus de tru­  Gerulata, parte a Limesului ro­  tins este Parcul Horsky (Parcul   al Dunării, în cartierul Petralka,   care  şi  lei  albi.  Grădinile  Bo­
    ipărăteasa Maria Tereza - In­  pele lui Napoleon în 1809 şi este   man. Gerulata a fost construit şi   Muntos), din Oraşul Vechi. Bra-   se află Parcul Janko Krâ, primul   tanice, care ţin de Universitatea
   sula Zytny, închisă de cele două   un simbol al istoriei slovace şi   folosit între secolele îşi IVd.Hr.  tislavsky Lesny Park (Parcul Fo-   parc public din Europa, fondat   Comenius, sunt situate pe malul
   braţe ale Dunării.         slave, în general.                                    restal Bratislava) este situat în   între 1774 şi 1776. Un nou parc al   Dunării, şi găzduiesc peste  120
                                Conacul  Rusovce,  cu  parcul  Parcurile şi lacurile,   Carpaţii  Mici  şi  inctude  multe   oraşului  este  planificat în  Pe­  de specii autohtone şi străine.
   Castele şi conace          lui englezesc, se află în cartierul  punctele forte ale   localuri  populare,  precum  Ze-   tralka, între lacurile Maly Dra-   Oraşul are mai multe lacuri na­
     Una dintre clădirile cele mai   cu  acelaşi  nume.  Casa  a  fost  oraşului    leznâ studienka şi  Koliba. Par­  diak şi Veky Dradiak.  turale şi artificiale, majoritatea
   impresionante ale oraşului este   construită în secolul al XVII-lea   Datorită  localizării  sale  la   cul Forestal acoperă o suprafa­  Parcul Zoologic din Bratisla­  folosite  în  scopuri  recreative:
   Castelul Bratislava, construit pe   şi  apoi  a  fost  transformată în   poalele Carpaţilor Mici şi vege­  ţă de 27,3 kmp, 96% fiind acope­  va este situat în Mlynskâ dolina,   lacul  Strkovec  în  Ruinov,  Ku-
   un  teren  aflat  la  85  de  metri   conac în stil neogotic englezesc,   taţiei sale riverane de pe tere­  rită de păduri, şi conţine exem­  aproape  de  sediul Televiziunii   chajda  în  Nove  Mesto,  Zlate
   deasupra nivelului Dunării.  între 1841 şi  1844. Cartierul mai   nurile udate de Dunăre, Bratis­  plare de floră şi faună rare pre­  Slovace.  Grădina,  fondată  în   Piesky  şi  lacurile  Vajnory  în
     Pe acest deal au  fost  găsite  este  cunoscut  pentru  ruinele  lava are păduri situate aproape  cum bursucii europeni, vulpile  1960, găzduieşte în prezent 152  nord-est, şi Rusovce în sud.

   R E C U L E G E R E  Şl M ED IT A ŢIE


   MĂNĂSTIREA ARNOTA, UN COLŢ DE RAI


   Una dintre cele mai frumoase mănăstiri din judeţul Vâlcea, Arnota, ancorată chiar în peisajul pitoresc al Munţilor Căpăţânii,
   aşteaptă vizitatorii care urcă până la 840 de metri altitudine

  Mădălina Mitroi                                                                   nitorii  Ţării  Româneşti  de-a   fisurarea  zidurilor  mănăstirii,   cum putem. A icijn munţi, traiul
   •••                                                                              lungul anilor, alături de moaşte   care riscau să  se prăbuşească.   zilnic  nu  este  foarte  uşor,  dar
        radiţia  spune că,  după                                                    ale Sfinţilor Prunci ucişi de Irod   „Din fericire, în prezent nu mai   este minunat. Celor care se încu­
        o  luptă grea  pe  care  a                                                  şi de degetul Sf. Cuvios Grigorie   avem  acest  gen  de  probleme.   metă să  urce până  la  noi  avem
        purtat-o  cu  turcii,  dar                                                  Decapolitul. Tot la Mănăstirea   Avem  acum  în  mănăstire  un   posibilitatea să le oferim şi câte­
   T nu  a  putut-o  câştiga,                                                       Arnota se află şi mormântul vo­  aparat care măsoară intensita­  va camere, dacă doresc să rămâ­
  Matei Vodă Basarab s-a retras                                                     ievodului Matei Basarab, care a   tea împuşcăturilor de la carieră,   nă câteva zile să se odihnească",
  pe  plaiurile  vâlcene,,  fiind                                                   dorit  să  fie  înmormântat  aici   iar  dacă  se  depăşeşte  nivelul   a completat maica stareţă.
  urmărit de  turci.  Domnitorul                                                    împreună cu familia sa.     admis îi  anunţăm imediat.  Din   Redeşteptată din somnul ui­
  s-a ascuns în Munţii Arnotei,                                                                                 2003,  de  când  am  refăcut  tot   tării, Mănăstirea Arnota îşi dă­
  în rogozul unui mic lac.                                                         - Lăcaş de cult puţin        complexul arhitectural,  nu am   ruieşte iarăşi frumuseţea sfântă
     în cinstea unui ostaş arnăut                                                   cunoscut                    mai avut neplăceri din această   închinătorilor care îi trec pragul
  care i-a salvat viaţa, domnitorul                                                   în 2003, Mănăstirea Arnota a   cauză.  în  trecut,  mănăstirea  a   pentru folos sufletesc. Din înal­
  a început în primii ani ai domni­                                                 fost restaurată complet cu fon­  fost la un pas de a fi distrusă de   tul turlei, cele două clopote dă­
  ei sale zidirea Mănăstirii Arno­                                                  duri de la Episcopia Râmnicului.   exploatarea de calcar", a poves­  ruite  de  voievodul  Constantin
  ta, pe care a închinat-o Sfinţilor                                                Lucrările  au  durat  câţiva  ani,   tit maica stareţă de la Arnota.  Brâncoveanu, prind a bate che­
  Arhangheli  Mihail  şi  Gavrili,                                                  pentru că sfântul locaş ajunsese   Din  păcate,  puţini  turişti  au   mând la rugăciune. Măicuţele se
  ocrotitorii săi.  Mănăstirea este   modificări de structură şi arhi­  delor, Sf. Muceniţe Parascheva,   la  un  nivel  avansat  de  degra­  cunoştinţă  despre această  mă­  adună  la sfânta slujbă, apoi  li­
  atestată  documentar  pentru   tectură. Aici s-au păstrat frag­  Sf. Maxim Mărturisitorul, dege­  dare.  La numai câţiva kilometri   năstire, dar cei care ajung aici re­  niştea se pogoară din nou peste
  prima dată la 11 iulie 1636, iar de   mente din mâna Sf. Apostol  Fi-,  tul  Sf.  Muceniţe Marina şi alte   distanţă se află o carieră de pia­  vin an de an. „Suntem 20 de maici   munte, aşa cum se întâmplă de
  atunci  a  mai  cunoscut  unele  lip, ale Sf. Ierarh Mihail al Sina-  sfinte moaşte dăruite de dom­  tră, a cărei exploatare dusese la  şi  încercăm  să  ne  gospodărim  veacuri.
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16