Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_85
P. 6

Ziarul’HUNEDOREANULUI                                                                                      Reportaj
                 Joi, 5 noiembrie 2009





      S P E C IA L


       Un artist hunedorean ignorat t






      şi-a găsit recunoaşterea peste






      A trăit în 33 de ani cât alţii în 150. A plecat de jos şi-a ajuns acolo unde alţii nici măcar nu visează să calce vreodată. Cu două diplome
      călduri de 40 de grade Celsius şi a curăţat camere de hotel în Florida, la una cu mexicanii. Pământenii i-au apreciat arta doar după ce
      continente. Lucrările lui stăpânesc astăzi centrul Dallas-ului. Una dintre acestea va fi expusă la Summitul ONU de la Copenhaga
      Monna Voinescu                                                                                               sia cu care eşti întâmpinat la Cai­
      •••        a! Sunt un om no-                                                                                 ro de cum cobori din avion şi pâ­  •  EXTRA
       "D                                                                                                          pământul acela: „Bine ai venit în   numele libertăţii
                                                                                                                                               Donaţie tn
                                                                                                                   nă îrrultima zi pe care o petreci pe
                | rocos. Am ajuns a-
                                                                                                                   Egipt!". Ospitalitate în bună re­
                Icolo  unde  mi-am
                 dorit. Acum, vreau
      să  demonstrez  că merit să  fiu                                                                             gulă,  ar  crede  oricine,  dar  este  românilor
                                                                                                                   vorba mai cu seamă despre grija
      aici!".                                                                                                      lor de a-şi păstra aproape bunul
        Sunt  cuvintele  unui  hune­                                                                               cel mai de preţ pe care-1 au. Tu­
      dorean de 33 de ani, absolvent al                                                                            ristul.
      Academiei  de  Arte  Vizuale  din                                                                              „în Egipt, te izbeşte din prima
      Cluj-Napoca şi bursier al Univer­                                                                            zi lipsa preţului de pe orice pro­
      sităţii  Helwan  din  Cairo,  Egipt.                                                                         dus. Localnicii se uită la hainele
      Sunt cuvintele unui român care                                                                               tale de turist şi, cu zâmbetul pe
      şi-a părăsit ţara natală în căuta­                                                                           buze, îţi cer de trei ori mai mult,
      rea unor locuri unde arta înseam­                                                                            indiferent  ce  cumperi.  Cei  mai
      nă  mai  mult  decât  o  „cenuşă­                                                                            mulţi  plătesc,  căci  aşa  sunt
      reasă".                                                                                                      obişnuiţi. Alţii însă, negociază. E-
        Dan Colcer a reuşit să-şi împli­                                                                           xistă, de pildă, comercianţi care
      nească  visul  în  Lumea  Nouă.                                                                              se simt de-a dreptul insultaţi da­
      Lucrările lui au fost expuse până                                                                            că nu negociezi cu ei. în altă or­
      acum pe trei continente şi au fost                                                                           dine  de  idei,  dacă  eşti  prins  că
      admirate, printre alţii, de prima­                                                                           furi, trebuie să ştii cu care mână
      rul  din  Chigaco  şi  de  Robert  F.                                                                        faci asta, ca să ştie şi ei pe care ţi-   De dragul celor 20 de ani tre­
      Kennedy Jr., nepotul senatorului                                                                             o taie,  drept pedeapsă",  poves­  cuţi de la căderea comunis­
      Robert Kennedy, asasinat în 1968.                                                                            teşte hunedoreanul, care a simţit   mului în România, Colcer a
                                                                                                                   pe propria piele cât preţ pun a-   pictat o lucrare pe care a in-
      Bursier la Cairo                                                                                             rabii pe un simplu turist.  ' titulat-o, sugestiv, „Adio, Sta-
        A avut prima expoziţie de pic­                                                                               Străbătea  deşertul  Sinai.  0   lin!” (foto). Tabloul a fost deja
      tură în clasa a X-a. Era pe-atunci                                                                           zonă  unde  te  poţi  rătăci  uşor.   expus la Dallas, luna trecută,
      elev la Liceul de Artă din Braşov.                                                                           Ghizi îi erau nişte beduini care-i   şi este dedicat emigrantului
      Lăsase în urmă Hunedoara natală   ÎNAPOI ÎN EUROPA. Globul pictat de artistul hunedorean va fi prezentat la Summitul ONU de la   cărau bagajele pe cămile şi mă­  român pe care artistul l-a
      ca să-şi urmeze mama în oraşul   Copenhaga, la începutul lunii decembrie                                     gari. Noaptea îl găzduiau în gră­  imaginat ca pe nişte omuleţi
      de sub Tâmpa, pe care l-a părăsit                                                                            dinile lor, din văile în care se a-   galbeni „călărind  peştişori
      câţiva ani mai târziu pentru Cluj-   rabă,  iar el  nu ştia o boabă din   pot scoate-nisipul din ea”, poves­  de simple, iar despre tehnologie   dună apă. La unul din aceste po­  roşii care au forma României.
      Napoca, unde a absolvit Acade­  asta. Aşa că decanul Facultăţii de   teşte Dan Colcp.  nici nu se putea vorbi. Făceau fo­  pasuri,  beduinul  avea doar trei   Personajul din stânga lucrării
      mia de Arte Vizuale -  Facultatea   Arheologie i-a făcut o propunere.             cul cu cauciucuri, povesteşte ro­  pomi în grădină. Printre ei era şi   se aseamănă cu continentul
      de Arte Decorative şi Design, Sec­  I-a dat un cârd de student şi i-a   Un prânz pe lună   mânul  amintindu-şi  că  în  stu­  un măr, ceea ce-i o raritate acolo.   nord-american. Din tablou nu
      ţia Ceramică-Sticlă-Metal.  recomandat să bătă Egiptul dintr-   la Ambasadă       denţie şi-a făcut practica într-up   A văzut printre crengi şi câteva   lipseşte Stalin, iar deasupra lui
        în  ultimul  an  de  studenţie,   o parte în alta şi să fotografieze            atelier  cu  cuptoare  electrice  şi   fructe. A rupt unul şi i l-a dat lui   se află Moldova. Artistul hu­
      Dan Colcer a încercat să obţină o   tot ce-1 impresionează, ca şi do­             tehnicieni angajaţi.       Colcer.                     nedorean plănuieşte să-şi
      bursă de studii în străinătate. Din   cumentar vizual. După nouă luni               Tot ce-a modelat a expus la o                        vândă lucrarea, iar banii câşti­
      200  de  studenţi  intraţi în com­  -  cât a durat bursa -  trebuia să            bienală de ceramică organizată în   „Taci şi sapă!”    gaţi spune că îi va dona unuia
      petiţie, au fost selectaţi doar 10.   demonstreze cu fotografiile că a            capitala egipteană. Şi nu numai,   După trei luni în care n-a auzit   dintre românii care şi-au pier­
      Câştigătorul a fost el.    gustat din plin frumuseţea ţării                       căci  se  împrietenise  cu  amba­  în  preajma  lui  altă  limbă  decât   dut copilul în evenimentele
        „M-am mirat că am fost ales.   faraonilor. Şi astfel, putea primi şi            sadorul României la Cairo, Doru   araba,  i-a  ajuns  la  urechi  o   din decembrie 1989. „In semn
      Aveam deja destule expoziţii în  , diploma.                                       Costea, iar diplomatul l-a ajutat   expresie din ţara natală. Venise la   de mulţumire şi pentru noro­
      ţară, dar nu aveam nici pile şi nici   Cârdul l-a ajutat pe român să              să expună şi la evenimentele cul­  Operă, să vadă un spectacol şi a   cul meu de a fi reuşit să ajung
      relaţii. M-am socotit norocos şi-am   pună piciorul în orice sit arheolo­         turale organizate de Ambasadă.   întâlnit acolo un grup de români   undeva anume doar pentru că
      plecat spre Egipt, pe care l-am a-   gic de pe suprafaţa ţării şi să intre        Tot el îi ajuta pe studenţii români   din Urziceni, Bucureşti şi Piteşti.   altcineva mi-a câştigat li­
      les în defavoarea Venezuelei  şi   gratis în toate templele şi muze­              să se adapteze în ţara faraonilor   S-au împrietenit. Băieţii montau   bertatea”, explică artistul.
      Italiei", povesteşte artistul hune­  ele. A fost în vest, prin oazele din         şi-i  invita în  fiecare  lună  să  ia   antene GSM. A rămas cu ei şi le-a
      dorean.                    Sahara, a ajuns în sud, până la Lu-                    masa la Ambasadă. Aşa l-a cunos­  furat  meseria.  Şi  a  practicat-o   mai ales, că făceam bani frumoşi,
                                 xor şi Abou Simbel, a trecut mun­  în cele nouă luni petrecute în   cut hunedoreanul şi pe celebrul   apoi  şi-n  Egipt,  şi-n  România.   chiar dacă în detrimentul artei.
      Test egiptean              ţii Sinai şi Canalul Suez. Peste tot   Egipt,  hunedoreanul  a  avut  şi   arheolog Zahi Hawass, custodele   Timp de vreo cinci ani.  Aveam nevoie de un loc de mun­
        Colcer  urma  să  studieze  la   a fotografiat în neştire.  ocazia să meşterească argila într-   tuturor antichităţilor din  Egipt.   „Am săpat şanţuri, am ridicat   că, iar în domeniul meu era foarte
      Universitatea Helwan din Cairo.   „Pe vremea aceea nu existau   un atelier de olărit vechi de sute   „Un fel de Indiana jones în versi­  piloni şi am montat antene GSM.   greu  să  găsesc  ceva.  Nu  m-am
      Dar când a ajuns în capitala egip­  camere digitale. Aveam un aparat   de ani  (foto), în Old Cairo, unde   unea arăbească", îl descrie el.  Munceam  pe  călduri  de  40  de   plâns. învăţasem că tot ce nu te
      teană,  surpriză.  Studiile  despre   foto cu film şi-mi amintesc cum în   lucrau doar ceramişti locali, care-   grade  Celsius  şi  pe  geruri  de   doboară,  te  întăreşte!”,  poves­
      care i s-a spus că vor fi în limba   fiecare seară, înainte de culcare,   şi  vindeau  oalele  prin  bazare.   Insultă sau negociere  minus 45 de grade Celsius. Am bă­  teşte hunedoreanul.
      engleză erau, de fapt, în limba a­  desfăceam obiectivul camerei să  Metodele de lucru era incredibil  Şederea în Egipt a fost pentru   tut toate coclaurile din România.   La  Periş,  lângă  Bucureşti,  îşi
                                                                                        Colcer prima ieşire din România   M-am căţărat la sute de metri pe   aminteşte că a  avut parte  de-o
                                                                                        şi găsea interesant impactul  cu   piloni, să pun antene, ca să poată   întâmplare ciudată. Un impiegat
                                                                                        lumea islamică. L-a uimit impor­  vorbi  românul  la  mobil.  Asta  a   din gară l-a înjurat de toţi Dum­
                                                                                        tanţa pe care o acordau localnicii   fost armata mea. Am tras din greu   nezeii pentru că n-a vrut să-i dea
                                                                                        religiei şi a încercat, la rândul său,   cinci ani. Ajungeam acasă două-   un telefon mobil. Colcer săpa de
                                                                                        să le respecte tradiţiile. De pildă,   trei zile pe lună, dar eram bucu­  zor un şanţ ca să monteze un ca­
                                                                                        nu mânca şi nu bea nimic de Ra-   ros că pot vedea atâtea locuri şi,  blu electric. Ceferistul s-a apro-
                                                                                        madan, cea mai importantă săr­  Pesteiot p£ unde am fosf, am spus că sunt
                                                                                        bătoare  musulmană,  în  timpul
                                                                                        căreia, la fiecare patru ore auzea      mi-e rusinede unde am plecat.
                                                                                        în difuzoarele  de  pe străzi ace­  VreaUâa ştie toată fum ea că în România
                                                                                        leaşi trei cuvinte: „Allah U Ahbar”.
                                                                                        Adică, Allah e cel mai mare, după  există şi oameni deschişi la minte, nu doar
                                                                                        cum i-a tradus un cunoscut.  copii handicapşrti şi etnii care nu vor să se
                                                                                          Cine a băut o dată apă din Nil,
      RECUNOAŞTERE.La evenimentele culturale la care a participat, hunedoreanul Dan Colcer a fost   se va întoarce, e convins hune­  adapteze social
      felicitat de primarul din Chicago, Richard M. Daley (stânga) şi de Robert F. Kennedy Jr. (dreapta)  doreanul, amintindu-şi de expre­  DAN COLCER, artist hunedorean stabilit la Dallas, SUA
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11