Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_88
P. 6
Ziarul IHUNEDOREANULUI Reporta
M art* 10 noiembrie 2009
> 1
S P E C IA L
Studenţii britanici îşi pregal
cu o hunedoreancă din Beri
Este Doctor în Fizică al uneia dintre cele mai renumite universităţi din lume. Este autoarea celei mai bune cercetări din Asia în 2009, j
în Fizică, obţinute Ia universităţi din Franţa şi Belgia. Acum este lector la Universitatea Exeter, din Marea Britanie
Monna Voinescu rea să vadă Parisul.
Bursa a durat nouă luni, dar
hunedoreancă de 32 hunedoreancă s-a întors în ţară
0 de ani din Beriu se după un an şi jumătate. Atât cât
i-a trebuit ca să obţină şi un
numără printre cei
şase fizicieni care au
obţinut un post permanent Ia maşter în Fizica Materialelor, la
Universitatea „Jose Fourier” din
noul centru de cercetare al U- Grenoble.
niversităţii Exeter din Anglia.
Monica Felicia Crăciun este Doctorat în Olanda,
Doctor în Fizică al Universităţii maşter în Belgia
Tehnologice din Delft, Olanda, Curiozitatea pentru fizică nu i
şi are două masterate obţinute s-a oprit aici. în 2002, a plecat în
la Universitatea „Jose Fourier" Olanda, la Universitatea Teh
din Grenoble, Franţa, şi la Uni nică din Delft, să-şi obţină Doc
versitatea Catolică din Leuven, Bursieră la Grenoble cializarea Fizică solidă. toratul. Evident, tot printr-un
Belgia. Hunedoreancă a fost şi Profesorii de la Şcoala Gene în ultimul an de studenţie, s-a concurs. A ales Ţara lalelelor
bursieră a Universităţii Tokyo, rală din Beriu îi prevesteau un înscris la o bursă în străinătate. pentru că aici sunt condiţii ex
din Japonia, şi a lucrat în echipa viitor în matematică, dar în li Un examen din toate materiile celente în cercetare. Guvernul
profesorului Seigo Tarucha, un ceu a descoperit fizica. S-a îns studiate a pus-o pe lista celor 10 olandez investeşte enorm în
viitor candidat la premiul Nobel cris la Facultatea de Fizică de la câştigători din 100 de înscrişi. A acest domeniu. De altfel, şi mulţi
pentru descoperirea celei dintâi Măgurele, în ciuda dorinţei ma avut de ales între Franţa, Ger dintre colegii ei de facultate şi-
componente care ar putea fi mei de-a urma un institut peda mania şi Olanda. S-a oprit în pa au luat doctoratul în aceeaşi
utilizată la computerul cuantic. gogic, şi a obţinut licenţa în Spe tria lui Voltaire pentru că-şi do ţară. Şase dintre ei i-au fost co
legi la Universitatea din Delft.
PUBLICITATE
Cât timp şi-a pregătit Doc
toratul, a fost angajată la uni
: V versitate, pe post de cercetător.
Şi pentru că Olanda este a-
proape de Belgia, s-a înscris şi la
UDMR un masterat la Leuven, la Uni
versitatea Catolică. A făcut na
veta un an întreg între cele do
KELEMEN uă ţări.
„0 oră şi jumătate de mers,
cu trenul, era aşa puţin încât ar
HUN0R fi fost păcat să nu profit de o-
cazie. Mai ales că un maşter în
Ingineria materialelor mă ajuta
foarte mult în ceea ce studiam
spune lucrurilor eu în laborator, la Delft”, poves
teşte cercetătorul.
pe nume! în echip%unui viitor
candidat la Nobel lut toate materiile studiate pâ perit în urmă cu patru ani, foar
Un proiect de cercetare şi un nă atunci, chiar dac^ti aleg, de te subţire şi foarte bun con
PE 22 NOIEMBRIE VOTAŢI concurs susţinut din mai multe pildă, să studieze fizica. ducător de electricitate, cu re
materii, inclusiv noţiuni de me Monica a obţinut bursa în zistenţă minimă.
CANDIDATUL NOSTRU
dicină şi literatură, au ajutat-o condiţiile în care doar 5 la sută „Este foarte posibil ca nume
pe hunedoreancă să devină dintre persoanele care au apli le profesorului Tarucha să-l au
bursieră, pentru doi ani, a celei cat pentru aceasta au fost ac zim cât de curând printre cerce
mai renumite universităţi din ceptate la concurs. A avut şansa tătorii nominalizaţi la premiul
Ne dorim o ţară... Asia - Universitatea din Tokyo. să lucreze în echipa celebrului Nobel. Cercetătorul japonez a
Chiar şi studenţii acestei insti profesor Seigo Tarucha şi să descoperit prima componentă
■ în care statul să lucreze pentru cetăţeni şi nu împotriva cetăţenilor. tuţii susţin, la admitere, un exa studieze proprietăţile fizice ale pe care ar putea-o utiliza com
■ Cu o administraţie eficientă şi cu mai puţină birocraţie. men foarte complicat, pentru graphene-ului - o formă bi-di- puterul cuantic", explică hune-
■ Cu o descentralizare autentică, în care accesul la resurse să fie echitabil şi în care care trebuie să cunoască abso mensională de carbon - desco doreanca.
comunităţile să poată decide asupra problemelor locale, în interesul oamenilor.
■ Care să fie „acasă” pentru toţi cetăţenii săi, indiferent de etnie sau confesiune.
Oamenii sunt sătui de dispute politice lipsite de conţinut. Oamenii vor să audă de
la politicieni adevărul. Oamenii vor să vadă la politicieni fapte şi acţiuni concrete.
Să spunem drept care sunt problemele cu care ne confruntăm, să răspundem
provocărilor care ne aşteaptă şi să oferim soluţii realiste pentru viitor. Să nu ascundem
nici greşelile, nici adevărurile supărătoare. Să spunem lucrurilor pe numel
Eu îmi asum acest lucru! Fă-o şi tul
La 22 noiembrie trebuie să alegem între a tăcea şi a vorbi. Trebuie să alegem între
o ţară a politicii şi o ţară a cetăţenilor. Trebuie să alegem între trecut şi viitor!
Ridică-te şi spune lucrurilor pe nume!
UDMR
