Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_93
P. 6
Ziarul 1HUNED0REANULUI Reporta 100%
Marti, 17 noiembrie 2009
S P E C IA L
Lumea veche e intactă
la cinci kilometri de Deva
20 de ani n-a făcut decât să adune tot ce i-a lăsat moştenire familia. Tatăl şi bunicul, în special. Când a
socotit că are suficient, s-a pus pe treabă. Şi-a recondiţionat averea şi a scos-o în văzul lumii. Să se bucure
toţi de ea şi să-i afle povestea
• EXTRA
Cum să scapi de telefonul mobil
Petru Popa e tehnician de meserie.
In 1997, s-a pensionat. Până anul tre
cut, a fost primarul comunei Veţel. IN S E N S IN V E R S A C E L O R D E C E A
Cel mai longeviv primar hunedo-
rean, spun statisticile. A stat 22 de exemplare. Are unui în fiecare
ani în fruntea urbei. Opt dintre ei, încăpere din casă. Chiar şi-n dor
înainte de '89. Numărul de mandate mitor, lângă tabloul lui Avram
l-a pus, anul trecut, pe lista „Primari lancu.
lor de 3 stele”. Şi cât a stat la Primă Petru Popa a păstrat şi un
rie, i s-a dus vestşa că era singurul steag al Germaniei, de prin anii
primar fără telefon mobil. Ştie el de '60. Pe acesta l-a adus el prin '66,
ce. „Am avut unul. Dar am scăpat de de lângă Hamburg, când a lucrat
ţi după o întâmplare cel puţin hilară. patru ani la nemţi.
Intr-o zi, eram la Muncel şi m-a sunat
subprefectul. Pe-atunci, era Petru Mărginean. La Muncel nu-i Voievozi, domni şi rude
semnal şi toţi ştiu asta. Dar m-a învinuit că n-am vrut să-i Petru Popa e patriot convins,
răspund. Şi astăzi are aceeaşi convingere, l-am spus adevărul şi îşi iubeşte neamul şi la fel de
totuşi n-am fost crezut. Atunci l-am anunţat, că, dacă-i pe-aşa, dragă îi este şi istoria pământu
chiar n-o să mai răspund la telefon. Şi am rugat un consătean să lui pe care a deschis ochii, şi
treacă peste aparat cu roata maşinii. Şi înainte, şi înapoi. Am scă voievozii dar şi domnii români
pat de-o grijă , povesteşte, amuzat, hunedoreanul. Anul acesta, lor. în muzeu găseşti şi fotogra
Petru Popa a primit titlul de Cetăţean de Onoare al comunei fiile lor - Ştefan cel Mare, Vlad
Veţel. I l-a conferit Consiliul Locaf. De aceeaşi distincţie se mai Ţepeş, lancu de Hunedoara, Ioan
T R A D IŢ IE . Graţie lui Petru Popa, lumea veche a satului românesc a rămas intactă. Ca pe vremuri bucură alţi patru-cinci localnici, veterani de război. Vodă cel Cumplit, Constantin
Brâncoveanu, alături de mareşa
Monna Voinescu De mai Ani buni, le-a înghesuit în po mai preţioase ca aurul. 0 sobă cu doar să-ţi roteşti privirea spre lul Ion Antonescu. în centru e
• • • u l-a lăsat sufletul să ,bine de dul casei. Le tot muta de colo- petrol, de peste 100 de ani, dar fiecare exponat - războiul de ţe Decebal. Pentru regele dac are o
care funcţionează la fel de bine
admiraţie aparte. Aşa încât şi-a
sut al bunicii şi o oală de sarma
colo, când făcea ordine. Apoi, i-a
N tot adun vechituri. venit ideea să le recondiţioneze înfăţişează înaintea ochilor. Un le, din lut, tot de la ea, cel puţin botezat şi fiul cel mic după nu
şi astăzi. Ca de altfel tot ce ţi se
arunce nimic din ce
^20 de ani,
i-au lăsat străbunii. A
şi să ie scoată la vedere într-un
IO ceasuri de diferite mărimi şi,
mele lui. Toate tablourile spune
păstrat fiecare obiect,
socotind că într-o bună zi, le- Mi-au mai adus şi veritabil muzeu, ca să lase celor felinar din Războiul al Doilea mai ales, vechimi, telefoane de că au fost realizate de un artist
plastic din Capitală. Comandă
Mondial, de la Divizia de tancuri
ce vin după el mărturii despre
epocă la care poţi vprbi nestin
o găsi el vreo trebuinţă la toa prietenii care îmi ştiu cum a fost viaţa satului româ Panzer, moştenit de la bunicul,* gherit cu cine vrei, o lanternă specială, lămureşte hunedorea
te. Aşa s-a întâmplat. Le-a a- nesc pe vremuri. lămureşte Popa. Aproape de el, Pertrix şi o busolă cine mai ştie nul.
dunat într-un muzeu al sa patima. Muzeul l-am sunt agăţate şi opincile din piele de când, o moară unde străbunii Pe peretele opus sunt spri
tului. deschis după ce Călătorie în timp de vită pe care le-a purtat băr lui Petru Popa făceau cândva pă jinite alte chipuri. Ale bărbaţilor
Cine e curios, poate afla is în curtea hunedoreanului de batul până-n '58, când a închis satul, icoane de lemn, mojare, din familia lui. Face prezentările.
toria românilor chiar din ograda m-am pensionat. 65 de ani oricine poate desco ochii. Nu i-a dispărut nici cosorul fiare de călcat, inscripţii în latină „Generalul Petre Teacă. E
lui Petru Popa. în satul Mintia, M-am gândit mult la peri obiceiurile care s-au perin - un fel de cuţit cu care-şi tăia şi chineză şi o dubă pe care încă născut aici, în comună, la Leşnic. N
din comuna Veţel. La cinci kilo el şi până la urmă dat, vreme de secole, prin satele bucata de slană şi pe care-l purta o mai folosesc copiii când co Generalul loan Popa. A luptat la
metri de Deva. Pe strada Mure ardelene şi nu numai. Sunt dove la şerparul din piele. Acesta din lindă prin sat în preajma Cră Radna, mi-e şi naş, şi văr primar.
şului, la numărul 58. 0 casă cu l-am făcut. Nu sunt zile unei lumi astăzi dispărute. urmă este şi cea mai veche piesă ciunului. Fratele meu, generalul Cornel
etaj, pe dreapta. înainte să intri în muzeu, vezi din ineditul muzeu, spune colec La loc de cinste sunt stea Popa. Lângă ei, am pus şi o foto
omul care să las
un car din lemn, cât se poate de ţionarul. gurile. Sunt trei în dreapta uşii, grafie a tatălui meu. De pe vre
Moştenire de familie lucrurile neterminate” autentic. Acum 15 ani, un colec cum intri - Tricolorul, Steagul mea când era în Regimentul 9£
Te prinzi de la intrare că omul PETRU POPA, proprietarul ţionar i-a oferit lui Petru Popa Drapelul lui Europei şi Drapelul României din Infanterie”, expică Popa, ară
e gospodar. Nimic nu-i lăsat la muzeului din satul Mintia 15.000 de mărci germane în Gheorghiu-Dej perioada lui Gheorghiu-Dej. Pe tând că din colecţie nu lipseşte
voia întâmplării. Cum intri în schimbul lui. Dar n-a vrut să facă Ai nevoie de minute bune cel din urmă îl are în mai multe nici Stalin, Lenin sau mareşalul
curte, vezi deja muzeul. în stân de la unchi şi mătuşi", explică târgul.
ga. Două încăperi rânduite ca la Petru Popa. „Carul e mai vechi de un
carte. Pe vremuri, au fost graj La intrare, e un cap de coloa secol. A fost construit de bunicul
duri, dar le-a renovat şi le-a găsit nă romană. L-a găsit săpând prin meu. E în stare de funcţionare.
alt rost. grădină, cu ani în urmă. L-a păs Nu m-am putut despărţi de el",
„Tata creştea animale. Odată trat, aşa cum a făcut şi cu moşte explică hunedoreanul, arătând
cu el, a pierit şi obiceiul acesta nirea de familie - arme, obiecte a- şi o grapă, o greblă şi chiar un
din familie. Noi aveam serviciu şi gricole, de menaj, obiecte de ves plug la fel de vechi şi toate din
nu ne puteam ocupa de vite. Am timentaţie, încălţăminte, costume lemn.
renunţat la ele, dar am păstrat populare, orologii, telefoane de Omul e bucuros să detalieze
grajdurile. M-am gândit că sunt epocă, icoane pe lemt), fotografii istoria fiecărui obiect din cele
numai bune ca să expun aici tot şi multe altele. Adică, aproape câteva sute expuse în încăperile
ce-am moştenit de la tata, de la tot ce-a însemnat viaţa satului în muzeului prin care eşti liber să te
bunicul, mileniul trecut. învârti şi să te minunezi. Colecţia
e impresionantă. Vechituri
P IE S Ă D E R E Z IS T E N Ţ Ă . Carul e moştenit de la bunic şi funcţionează ca acum 100 de ani. E obiectul
la care colecţionarul tine cel mai mult FOTO: CRISTIVATAVU
