Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_93
P. 6

Ziarul 1HUNED0REANULUI                                                                                     Reporta 100%
               Marti, 17 noiembrie 2009





     S P E C IA L


      Lumea veche e intactă





     la cinci kilometri de Deva





     20 de ani n-a făcut decât să adune tot ce i-a lăsat moştenire familia. Tatăl şi bunicul, în special. Când a
     socotit că are suficient, s-a pus pe treabă. Şi-a recondiţionat averea şi a scos-o în văzul lumii. Să se bucure
     toţi de ea şi să-i afle povestea

                                                                                       •  EXTRA

                                                                                       Cum  să scapi de telefonul mobil
                                                                                       Petru Popa e tehnician de meserie.
                                                                                       In 1997, s-a pensionat. Până anul tre­
                                                                                       cut, a fost primarul comunei Veţel.                   IN S E N S  IN V E R S  A C E L O R  D E  C E A
                                                                                       Cel mai longeviv primar hunedo-
                                                                                       rean, spun statisticile. A  stat 22 de                exemplare.  Are  unui  în  fiecare
                                                                                       ani în fruntea urbei. Opt dintre ei,                  încăpere din casă. Chiar şi-n dor­
                                                                                       înainte de '89. Numărul de mandate                    mitor,  lângă  tabloul  lui  Avram
                                                                                       l-a pus, anul trecut, pe lista „Primari­              lancu.
                                                                                       lor de 3 stele”. Şi cât a stat la Primă­                Petru  Popa  a  păstrat  şi  un
                                                                                       rie, i s-a dus vestşa că era singurul                 steag al Germaniei, de prin anii
                                                                                       primar fără telefon mobil. Ştie el de                 '60. Pe acesta l-a adus el prin '66,
                                                                                       ce. „Am avut unul. Dar am scăpat de                   de lângă Hamburg, când a lucrat
                                                                                       ţi după o întâmplare cel puţin hilară.                patru ani la nemţi.
                                                                                       Intr-o zi, eram la Muncel şi m-a sunat
                                                                                       subprefectul. Pe-atunci, era Petru Mărginean. La Muncel nu-i   Voievozi, domni şi rude
                                                                                       semnal şi toţi ştiu asta. Dar m-a învinuit că n-am vrut să-i   Petru Popa e patriot convins,
                                                                                       răspund. Şi astăzi are aceeaşi convingere, l-am spus adevărul şi   îşi  iubeşte  neamul  şi  la  fel  de
                                                                                       totuşi n-am fost crezut. Atunci l-am anunţat, că, dacă-i pe-aşa,   dragă îi este şi istoria pământu­
                                                                                       chiar n-o să mai răspund la telefon. Şi am rugat un consătean să   lui  pe  care  a  deschis  ochii,  şi
                                                                                       treacă peste aparat cu roata maşinii. Şi înainte, şi înapoi. Am  scă­  voievozii dar şi domnii români­
                                                                                       pat de-o grijă , povesteşte, amuzat, hunedoreanul. Anul acesta,   lor. în muzeu găseşti şi fotogra­
                                                                                       Petru Popa a primit titlul de Cetăţean de Onoare al comunei   fiile lor -  Ştefan cel Mare, Vlad
                                                                                       Veţel. I l-a conferit Consiliul Locaf. De aceeaşi distincţie se mai   Ţepeş, lancu de Hunedoara, Ioan
     T R A D IŢ IE . Graţie lui Petru Popa, lumea veche a satului românesc a rămas intactă. Ca pe vremuri  bucură alţi patru-cinci localnici, veterani de război.  Vodă  cel  Cumplit,  Constantin
                                                                                                                                             Brâncoveanu, alături de mareşa­
    Monna Voinescu                         De mai            Ani buni, le-a înghesuit în po­  mai preţioase ca aurul. 0  sobă cu   doar să-ţi  roteşti  privirea spre   lul  Ion Antonescu.  în centru  e
     • • •  u l-a  lăsat sufletul să      ,bine de         dul casei.  Le tot muta de colo-   petrol, de peste 100 de ani, dar   fiecare exponat -  războiul de ţe­  Decebal. Pentru regele dac are o
                                                                                      care funcţionează la fel de bine
                                                                                                                                             admiraţie aparte. Aşa încât şi-a
                                                                                                                 sut al bunicii şi o oală de sarma­
                                                           colo, când făcea ordine. Apoi, i-a
     N                          tot adun vechituri.        venit ideea să le recondiţioneze   înfăţişează înaintea ochilor. Un   le, din lut, tot de la ea, cel puţin   botezat şi fiul cel mic după nu­
                                                                                      şi astăzi. Ca de altfel tot ce ţi se
           arunce  nimic  din  ce
                                         ^20 de ani,
           i-au lăsat străbunii. A
                                                           şi să ie scoată la vedere într-un
                                                                                                                 IO ceasuri de diferite mărimi şi,
                                                                                                                                             mele lui. Toate tablourile spune
           păstrat fiecare obiect,
    socotind că  într-o bună zi, le-  Mi-au mai adus şi    veritabil muzeu, ca să lase celor   felinar  din  Războiul  al  Doilea   mai ales, vechimi, telefoane de   că au fost realizate de un artist
                                                                                                                                             plastic  din  Capitală.  Comandă
                                                                                      Mondial, de la Divizia de tancuri
                                                           ce vin după  el  mărturii  despre
                                                                                                                 epocă la care poţi vprbi nestin­
    o găsi el vreo trebuinţă la toa­  prietenii care îmi ştiu   cum  a  fost viaţa satului  româ­  Panzer, moştenit de la bunicul,*  gherit  cu  cine  vrei,  o  lanternă   specială, lămureşte hunedorea­
    te. Aşa s-a întâmplat.  Le-a a-                        nesc pe vremuri.           lămureşte Popa. Aproape de el,   Pertrix şi o busolă cine mai ştie   nul.
    dunat  într-un  muzeu  al  sa­  patima. Muzeul l-am                               sunt agăţate şi opincile din piele   de când, o moară unde străbunii   Pe  peretele  opus  sunt  spri­
    tului.                      deschis după ce            Călătorie în timp          de vită pe care le-a purtat băr­  lui Petru Popa făceau cândva pă­  jinite alte chipuri. Ale bărbaţilor
       Cine e curios,  poate  afla is­                       în curtea hunedoreanului de   batul până-n '58, când a închis   satul,  icoane  de  lemn,  mojare,   din familia lui. Face prezentările.
    toria românilor chiar din ograda  m-am pensionat.      65 de ani oricine poate desco­  ochii. Nu i-a dispărut nici cosorul   fiare de călcat, inscripţii în latină   „Generalul  Petre  Teacă.  E
    lui Petru Popa. în satul Mintia,   M-am gândit mult la   peri obiceiurile care s-au perin­  -  un fel de cuţit cu care-şi tăia   şi chineză şi o dubă pe care încă   născut aici, în comună, la Leşnic.   N
    din comuna Veţel. La cinci kilo­  el şi până la urmă   dat, vreme de secole, prin satele   bucata de slană şi pe care-l purta   o  mai  folosesc copiii  când  co­  Generalul loan Popa. A luptat la
    metri de Deva. Pe strada Mure­                         ardelene şi nu numai. Sunt dove­  la şerparul din piele. Acesta din   lindă  prin  sat în  preajma  Cră­  Radna, mi-e şi naş, şi văr primar.
    şului,  la numărul 58. 0 casă cu  l-am făcut. Nu sunt   zile unei lumi astăzi dispărute.  urmă este şi cea mai veche piesă   ciunului.   Fratele  meu,  generalul  Cornel
    etaj, pe dreapta.                                        înainte să intri în muzeu, vezi   din ineditul muzeu, spune colec­  La  loc  de  cinste  sunt  stea­  Popa. Lângă ei, am pus şi o foto­
                                omul care să las
                                                           un car din lemn, cât se poate de   ţionarul.          gurile. Sunt trei în dreapta uşii,   grafie a tatălui meu. De pe vre­
     Moştenire de familie       lucrurile neterminate”     autentic. Acum 15 ani, un colec­                      cum  intri  -  Tricolorul,  Steagul   mea când era în Regimentul 9£
      Te prinzi de la intrare că omul   PETRU POPA, proprietarul   ţionar i-a oferit lui  Petru Popa  Drapelul lui   Europei şi Drapelul României din   Infanterie”,  expică  Popa,  ară­
    e gospodar. Nimic nu-i  lăsat la   muzeului din satul Mintia  15.000  de  mărci  germane  în  Gheorghiu-Dej  perioada lui Gheorghiu-Dej. Pe   tând că din colecţie nu lipseşte
    voia  întâmplării.  Cum  intri  în                     schimbul lui. Dar n-a vrut să facă   Ai  nevoie  de  minute  bune  cel din urmă îl are în mai multe  nici Stalin, Lenin sau mareşalul
    curte, vezi deja muzeul. în stân­  de  la  unchi  şi  mătuşi",  explică   târgul.
    ga. Două încăperi rânduite ca la   Petru Popa.           „Carul  e  mai  vechi  de  un
    carte. Pe vremuri, au fost graj­  La intrare, e un cap de coloa­  secol. A fost construit de bunicul
    duri, dar le-a renovat şi le-a găsit   nă romană. L-a găsit săpând prin   meu. E în stare de funcţionare.
    alt rost.                  grădină, cu ani în urmă. L-a păs­  Nu m-am putut despărţi de el",
       „Tata creştea animale. Odată   trat, aşa cum a făcut şi cu moşte­  explică hunedoreanul, arătând
    cu el, a pierit şi obiceiul acesta   nirea de familie - arme, obiecte a-   şi o grapă, o greblă şi  chiar un
    din familie. Noi aveam serviciu şi   gricole, de menaj, obiecte de ves­  plug la fel de vechi şi toate din
    nu ne puteam ocupa de vite. Am   timentaţie, încălţăminte, costume   lemn.
    renunţat la ele, dar am păstrat   populare, orologii, telefoane de   Omul e bucuros să detalieze
    grajdurile. M-am gândit că sunt   epocă, icoane pe lemt), fotografii   istoria  fiecărui  obiect din  cele
    numai bune ca să expun aici tot   şi  multe altele.  Adică,  aproape   câteva sute expuse în încăperile
    ce-am moştenit de la tata, de la   tot ce-a însemnat viaţa satului în   muzeului prin care eşti liber să te
    bunicul,                             mileniul trecut.  învârti şi să te minunezi. Colecţia
                                                           e impresionantă. Vechituri










                                                                                      P IE S Ă  D E  R E Z IS T E N Ţ Ă . Carul e moştenit de la bunic şi funcţionează ca acum 100 de ani. E obiectul
                                                                                      la care colecţionarul tine cel mai mult                          FOTO: CRISTIVATAVU
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11