Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_129
P. 7

Rep                        100%                                                                                 ZiaruliHUNEDOREANULUI

                                                                                                                               M iercuri, 13 ianuarie 2010




                                                                                                                                           • EX T R A
                                                                                                                                            Poezia care riscă
                                                                                                                                           să exmatriculeze
   îrie de artă la Şopron                                                                                                                  M elania Briciu îşi adună

                                                                                                                                           amintirile răsfoind paginile
                                                                                                                                           unor jurnale vechi. Filele
                                                                                                                                           îngălbenite sunt pline cu tot
                                                                                                                                           soiul de consemnări şi cu
    ru al sculpturii maghiare                                                                                                              scrise cu creionul s-au cam
                                                                                                                                           versuri. Pe alocuri, literele
                                                                                                                                           şters. „Le scriam când mă
                                                                                                                                           săturam de absurdul în care
                                                                                                                                           eram silită să trăiesc”, îşi
                                                                                                                                           aminteşte hunedoreanca.
   lia dintre cei mai mari sculptori maghiari în viaţă.                                                                                    Pentru două poezii a fost la
                                                                                                                                           un pas de a fi dată afară din
                                                                                                                                           facultate. Le-a scris pe tablă,
                                                         a simţit de-a dreptul liberă. Şi-a   'Altfel ar fi    continue drumul spre Vest.  I-a   în sala de curs, alături de
                               ' EX T R A
                                                         dat seama că nu-i mai rămăsese       .arătata •       ordonat rece să  se întoarcă în   poezii de-ale Anei Blan-
                                                         decât o singură libertate adevă­
                                                                                                               România.  Era  hotărâtă  să  facă
                                   20                    rată:  Libertatea de a se simţi li­  dacă s-ar fi aplicat   greva foamei, dacă un alt vameş,   A  luat-o la întrebări şi a
                                                                                                                                           diana. A  salvat-o decanul,
                                                                                              *România
                                                                                                                                           Constantin Stănescu. Un om
                                                         beră!  în numele adevărului,  al
                                                                                                               maghiar, n-ar fi sfătuit-o să'ră­
                                                                                                                                           de treabă, îl caracterizează.
                                                         normalităţii şi moralităţii în care
                                                                                                               mână în Şopron, unde a asigu­
                                                         nu a încetat niciodată să creadă.
                                                                                                               menii buni şi care-şi văd de trea­
                                                           Pe Domin, care avea un an şi   punctul 8 al Procla­  rat-o că este loc pentru toţi oa­  sfătuit-o să şteargă tabla
                                                                                                                                           urgent. După decembrie '89,
                                                                                    maţiei de la Timi­
                               august 1990 este ziua     opt luni,  l-a  lăsat  la  Braşov,  la                bă. Şi a avut dreptate, e convinsă   profesorul s-a sinucis.
                               în care soţii Melania şi   maică-sa.  N-avea  de  gând  să-l  şoara. Nu i-am mai   Melania, după 20 de ani de când
                              Petre Briciu au renunţat   poate  hai-hui  prin  lume.  Cel   vedea la televizor pe   a pus piciorul acolo.    De fiecare dată când revine în
                                                         puţin, deocamdată.                                      în  '94,  hunedoreanca  ştia   România,  Melania  Briciu  aş­
                                    la România             O valiză şi o sacoşă din nylon   foştii poeţi de curte   vreo patru limbi străine, aşa că*  teaptă să se petreacă o minune.
                                                         era toată averea soţilor Briciu la  ai Ceauşeştilor   putut lucra ca vânzătoare într-   Aşteaptă să găsească aici starea
                             şef Afumatu şi fostul secretar de   plecarea din ţară. Perspectivele   făcând pe martirii şi   un magazin de antichităţi. A în­  de normalitate şi de moralitate
                             partid  Stoi.  Femeia  a  fost   nu erau tocmai roz. Dar ce mai                   ceput să citească  literatură de   pe care o simte înalte colţuri ale
                             judecată aspru după ce în biroul   conta! Chiar dacă nu cunoaşteau  nu rte-ar mai repre­  specialitate şi să cumpere obiec­  lumii. Speranţele surit mici însă,
                             ei  au  fost  găsite  insigne  şi   maghiara, s-au gândit să rămână   zenta în Parlamentul   te de artă. Salariul era bun şi pri­  e convinsă hunedoreanca, mai
                             legitimaţii de „golan". A fost un   o vreme la Budapesta. Să câştige              mea chiar procent din vânzări.   ales după o întâmplare pe care a
                             motiv suficient de serios ca să fie   nişte bani cu care şi-ar fi putut  European inculţi care   Un an mai târziu, avea deja vreo   trăit-o anul  trecut,  la Râmnicu
                             vânturată  de  la  mină.  I  s-au   continua drumul spre Anglia ori   aduc o ofensă bunul   100 de obiecte de artă. S-a hotă­  Vâlcea. S-a numărat printre cei
                             oferit  varianta  transferului.   spre Franţa. Melania era însărci­               rât să-şi deschidă propria galerie   prezenţi la o lansare de carte a
                             Avea la dispoziţie 15 zile. în caz   nată. Nu ştia. Trei săptămâni, a   simţ şi moralităţii”  de antichităţi. Soţul ei, Petrică,   lui Ioan Talpeş, fost director SIE.
                             contrar, a fost avertizată că i se   trecut prin experienţa oameni­  M ELAN IA BRICIU,   nu s-a lăsat mai prejos. Şi-a pus   Nu  ştia  nimic  despre  trecutul
                             va desface contractul de muncă   lor fără căpătâi. îşi dormea nop­  directorul Galeriei „Marry   pe roate o firmă de construcţii.   autorului. L-a văzut ieşind dintr-
                             pe 15 iulie 1990. S-a încăpăţânat   ţile sub cerul liber. Lângă un ghi­  Poppins” din Şopron, Ungaria  Melania s-a înscris apoi la facul­  o maşină neagră, cu geamuri fu­
                             să nu joace cum îi cântau şefii.   şeu de bilete din gara Nyugati, pe             tate. Tot la Ştiinţe juridice, la U-   murii. La fel ca pe mulţi alţii, care
                             Urmarea?  I-a  fost  desfăcut  o  aşa-zisă  saltea încropită  din   în Ungaria, soţii Briciu au în­  niversitatea Pazmany Peter din  îl însoţeau. La eveniment, alături
                             contractul  de  muncă.  A  fost   cartoane de la baxurile de ţigări.   văţat că munca este respectată,   Budapesta. A mai făcut şi trei ani   de Prinţul  Paul şi  Prinţesa Lia,
                             invocat vestitul articol 130 lit. „i”   Dimineaţa, soţul ei pleca la săpat   oricare ar fi  aceasta.  Femeia  a   de Teologie. Arta însă a câştigat   era şi preşedinta fundaţiei inter­
                             din Codul Muncii, dar acesta nu   de  şanţuri.  Ea  aduna  sticle  de   măturat coridoare într-un azil de  în  faţa  meseriei  de  jurist.  Din   naţionale  „Omenia",  Minodora
                             mai avea nicio valoare după '89   prin trenuri, la una cu ţigăncile   persoane  cu  handicap  grav,  a   2007, hunedoreanca este direc­  llie. Aceasta din  urmă a vorbit
                             pentru  că  nu  mai  exista   furioase din pricina concurenţei.   spălat scutece la un orfelinat, a   torul Galeriei „Mary Poppins" şi   despre reconciliere şi demnitate,
                             Comitetul Oamenilor Muncii. Au   Se spălau în Dunăre, în ciuda a-   făcut  coroane  pentru  morţi,  a   este reprezentantul unuia dintre   iar în final a lăsat mută jumătate
                             luat modelul lui Ceauşescu, care,   vertismentelor venite de la pa­  fost  sacristieră  într-o  biserică   cei mai mari sculptori maghiari   din asistenţă -  şi-a împreunat
                             înainte de a fi executat, se agăţa   trulele fluviale. Scăldatul în zonă   romano-catolică. Trudind, a re­  în viaţă, maestrul Laszlo Kutas.   mâinile,  şi-a  ridicat  ochii  spre
    'mă despre România       cu încăpăţânare de Marea Adu­  era interzis. 0 singură dată şi-au   uşit să-i  cucerească pe  cei  din   Operele artistului au fost expuse   tavan şi a rostit cu patos: „Mă rog
   ilerie de artă la Şopron şi este   nare Naţională.   permis să intre într-o baie pu­  jur. Pe maghiarii din oraşul Şo­  până acum în şase oraşe din Ro­  cu pioşenie pentru iubitul nostru
    franceză şi engleză. Are elevi  Melania a contestat înjustiţie   blică. Pentru un ceas, s-au simţit   pron,  unde  s-a  stabilit  într-o   mânia, iar anul acesta vor putea   Nicolae Ceauşescu!".
   1 de oameni - greci, francezi,  decizia  şefilor  şi  şi-a  câştigat   ca nişte prinţi. După vreo două   bună zi.  fi văzute în alte trei.  „Am  văzut  negru  în  faţa  o-
   vRHIVA PERSONALĂ MELANIA BRICIU  dreptatea după  aproape  patru   săptămâni, au putut dormi pe un   Melania  îşi  aminteşte  cum       chilor. L-am rugat pe loan Talpeş
                             ani. N-a fost prezentă la nicio în­  pat. De scânduri, e drept, dar era   preşedintele  de-atunci  al  Un­ „Eu nici măcar   ca, în numele adevărului, să ne
   ;ezat  pe  marginea  <Fântânii   făţişare şi nici nu şi-a trimis în   altceva  decât  cartonul.  Locul   gariei, Goncz Arpad, a intervenit  nu sunt disperată!"  spună cine i-a chemat pe mineri
   iăpaţiior»  şi  am  aprins  lu-   instanţă  vreun  apărător.  N-a   însă a rămas acelaşi.  personal  pentru rezolvarea si­  Astăzi, după 20 de ani de la   la Bucureşti în iunie 1990, ca să
   ânări  la  noua  troiţă.  Dar  i-   cerut nici despăgubiri şi nici nu   „într-o  noapte,  am  văzut  o   tuaţiei cuplului de hunedoreni.   plecarea din ţară, hunedoreanca  înăbuşească în sânge demons­
   lanele nu mai erau acolo, în lo-   şi-a vrut postul înapoi.  Pentru   garnitură de tren trasă pe linie   La fel, îşi aminteşte şi de medicii   e mulţumită. Copiii i-au crescut   traţia din Piaţa Universităţii. Mi-
   il unde, acum 20 de ani, Eugene   ea, capitolul acela de viaţă era   moartă.  Era deschisă,  spre bu­  care au ajutat-o să-şi nască fe­  şi este mândră că vorbesc o lim­  a  răspuns  afectat  şi  flegmatic:
   nescu se declara <golan acade-   de mult încheiat. Adunase prea   curia noastră. Am urcat într-un   tiţa, pe Diana Patricia, venită pe   bă română cât se poate de co­  <Domnul  Uiescu, care este pri­
   ician>. Şi nu mai era nici foto-   multă amărăciune şi dispreţ ca  vagon de clasa 1 şi am adormit   lume prematur, la doi ani de la   rectă. Chiar dacă Diana s-a năs­  etenul meu, n-a chemat minerii
   afia lui Eminescu”, povesteşte   să  mai  rămână  în  ţara  pe  pă­  buştean  pe  canapefele  îmbră­  izbucnirea  revoltei  de  la Timi­  cut în Ungaria.  la Bucureşti>", povesteşte Mela­
   medoreanca.               mântul căreia se născuse.  cate în pluş vişiniu. Ce fericire!   şoara, pe 17 decembrie 1991. Fe­  Domin  se  pregăteşte  să  de­  nia, fiind convinsă că România
                                                        Dar n-a durat mult. Dimineaţa,   meia  a  stat  în  comă  trei  zile.   vină  bucătar.  „Face  un  Gulyas   nu are încă şansa purificării.
   Vm simţit democraţia      Adevărata libertate        singurul  geamantan  pe  care-1   Când doctorii au asigurat-o că   de-ţi baţi  copiii  cu basca udă",   „Eu nici măcar nu sunt dispe­
   2 pielea mea"  •          i-a oferit-o Ungaria       cărasem cu noi din România dis­  fiica ei este în afara pericolului,   glumeşte Melania. Diana studia­  rată!", îl parafrazează ea pe Oc-
    Şederea din „Piaţa Golanilor"   Decizia era luată. Avea să pă­  păruse. Am rămas doar cu prică­  Melania  s-a întors în  România   ză la Budapesta tainele bijuteri­  tavian Paler şi mai spune că a-
   rea s-o coste la întoarcerea în   răsească România. Asta s-a în­  jita sacoşă din nylon!", îşi amin­  să-şi aducă acasă şi băiatul. Nu-1   ilor. Are  de gând să  preia  ma­  cest sentiment îl va purta dure­
   ilea Jiului. Pentru că a partici-   tâmplat în august 1990. Dar în­  teşte Melania.  mai văzuse de şase luni. Când l-a   gazinul de artă al mamei, unde   ros în suflet atât timp cât în pa-
   it la o manifestare antj-Iliescu,   cotro?  Nu  ştia  exact.  Undeva             strâns  în  braţe,  a  părut  că  se  îşi va expune şi propriile colecţii.  tria-i natală va exista dezmăţul,
   elania  Briciu  a  fost  trimisă   unde  putea  vorbi  engleză  sau  Trei ziie în comă   frânge.  Maladii  nedepistate  şi
   apoi  la  mină.  La  Câmpu  lui   franceză. S-a îndreptat întâi spre  şi o naştere prematură  netratate îi încetineau creşterea.
   ;ag. Aici o aşteptau directorul   Ungaria. Abia când a trecut gra­  în ciuda pribegiei, soţii Briciu   La doi ani şi patru luni, cântărea
        Avramescu,  contabilul-  niţa, îşi aminteşte că s­  nu au fost disperaţi nici măcar o   doar opt kilograme. Cât un prunc
                                                        dată. Erau convinşi că lucrurile   de cinci luni din Ungaria.
                                                        se vor îndrepta. Acum, după 20   Copilul  nu  şi-a  recunoscut
                                                        de ani de la nopţile dormite în   mama. Când^ dat cu ochii de ea,
                                                        gara maghiară, ei spun că n-ar   a gângurit: „Ce frumoasă e tanti
                                                        ajunge o carte să-şi povestească   asta!”.
                                                        toate aventurile şi să pomeneas­       %
                                                        că numele acelora care le-au în­ De ce a rămas la Şopron?
                                                        tins mâna.                    în martie 1991, Melania avea
                                                           „Eram săraci lipiţi pământu­  toată familia lângă ea -  copii şi
                                                        lui,  eram  străini,  nu  aveam  pe   soţ. Au urmat patru ani în care
                                                        nimeni în Ungaria şi nici măcar   femeia  a  învăţat  cu  sârguinţă
                                                        nu  cunoaşteam  limba  acestei   două limbi străine: maghiara şi
                                                        ţări. Dar oamenii de aici ne-au   germana. Oraşul Şopron e situat
                                                        tratat  cu  prietenie  şi  respect.   la şapte kilometri de graniţa cu   FRAŢI NĂSCUŢI IN ŢARI DIFERITE. Domin s-a născut la
                                                        Eram mai împliniţi sufleteşte de­  Austria şi la 55 de kilometri de   Petroşani. Sora lui, Diana Patricia, a venit pe lume în Ungaria.
                                                        cât în  propria  noastră  patrie",   Viena. A rămas aici după ce un   Băiatul e atras de gastronomie, fata, de artă. Amândoi vorbesc o
                                                        spune hunedoreanca.        vameş austriac n-a lăsat-o să-şi  limbă română cât se poate de curată
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12