Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_131

Satul ZiarulIHUNEDOREANULUI 11

Vineri, 15 ianuarie 2010

C U LT U R A P O P U L A R A C U P R IN D E E S E N Ţ A Şl V IA ŢA U N EI C O M U N IT Ă Ţ I” - MARCEL LAPTEŞ

Datini şi obiceiuri de început de an

ZIARUL HUNEDOREANULUI vă propune o nouă rubrică. „Satul hunedorean" descrie lumea satului aşa cum a fost ea odinioară,
u tradiţiile şi superstiţiile ţăranului autentic, cu obiceiuri care, majoritatea, sunt, azi, doar amintire

uana Giuhat
¥• upă o perioadă încăr­ Calendarul
tradiţional ţărănesc
D IANUARIE 2010
cată de tradiţii şi obi­
ceiuri, cea a sărbători­
lor de iarnă, satul re-
ine la viaţa lui obişnuită. Ţă-
mul se întoarce la munca lui
îşi respectă cu sfinţenie tra-
iţiile din bătrâni. Denumirea
opulară a lunii ianuarie, Ge-
tr, vine de la gerul mare ce ca- „Dumnezeu la începutul
‘erizează această lună. Luna anului e tânăr şi la sfârşit
eoutează cu o serie de sărbă- e bătrân. De aceea se
>ri religioase cum ar fi Sfântul cheamă „anul nou”, pentru
asile, Bobotează şi Sfântul că atunci Dumnezeu
>an Botezătorul, care încheie întinereşte, se face un tânăr
ciul sărbătorilor de iarnă, aşa de frumos! Tot astfel şi
în perioada imediat urmă- Sf. Pavel, învăţătorul
>are sărbătoririi Bobotezei, din oamenilor; şi acesta la
ata de 6 ianuarie, în satele începutul anului e tânăr şi
nedorene, comunităţile să­ până la sfârşit e bătrân”
ri se pregătesc pentru lu­ (din eposul popular).
ările de primăvară după un
dendar agrar, care pregăteşte DENUMIRE
itoarele activităţi din gos- POPULARĂ:
odăria ţărănească. Este greşită - genarie, ghenarie,
ancepţia celor care considerau ghenare, călindariu,
5, în timpul iernii, ţăranii a- cărindariu, cărindar
aau mai rmflt timp. în calenda- (începutul colindelor),
"«*■
d ţăranului există zilnic activi- gerariu, luna lui Cojoc.
iţi care urmează ciclul vegetal
anului respectiv cu împliniri- ploii. Utilizând ca generic calen­ Data de 10 ianuarie era con­ pului, care cuprinde mai multe pe femeia ce spăla, opărind-o
(recolte bogate, zile prielnice darul popular vorbim despre siderată în satele hunedorene, Sărbători dedicate acestui ani­ toată. Aceasta a fost pedeapsa „Ziua lui Sf. Teodosie,
intru diversele activităţi) şi mai multe segmente ale aces­ mai ales în cele izolate, drept o mal care apare în ipostază de pentru că a lucrat în zi de mare apărătorul animalelor
eîmplinirile sale (mănarea re- tuia (agricol, pastoral, apicol, zi cheie pentru întregul an. Din­ apărător al gospodăriilor ţără­ sărbătoare." din gospodărie să o ţâi ca
altelor, furtuni, grindină), care viticol etc)., toate cuprinse în tre sfinţii din calendarul religios neşti, dar şi profund distructiv, în ziua de 17 ianuarie, femeile să ai vitei sănătoşi şi graşi.
; bazează pe experienţa an- zile sacre propice pentru desfă­ se remarcă Sfântul Grigorie, ca­ cu cei care nu-i serbau ziua. ţineau o sărbătoare compozită, Sfântul e rău de lingoare
astrală a comunităţii săteşti. şurarea unor practici magice. re era celebrat ca fiind protec- Sfântul Petru era patronul lu­ rezultată din suprapunerea mai şi de arsuri.”
Calendarul era împărţit în Săr­ torul,căldurii şi duşmanul frigu­ pilor, cel care regla comporta­ multor sfinţi patroni cum ar fi
um se prevede bătorile Mari, care reprezentau lui, întrucât această dată, ţă­ mentul distructiv al animalelor Cuviosul Antonie cel Mare şi & MARŞ i 12 IA N U A R IE
oul An agrar evenimentele religioase deose­ ranii o considerau ca „ziua când de pradă şi lua măsuri de apă­ Sfântul Tânase, numită în anu­ „Meri în livadă şi strânge
După purificarea generală bite ale marilor sfinţi şi în săr­ soarele începe să prindă pu­ rare a vitelor. Cei care nu ţineau mite zone1, Criciovii. Criciovii e- cât mai multă neauă la
i sărbătoarea Botezului, se bătorile mici, cele care erau re­ tere". cont de această sărbătoare erau rau un ciclu de sărbători de trei rădăcina pomilor să facă
.iicipau şi aspectele Noului An prezentate cu cruce neagră în în II ianuarie, prin celebra­ pedepsiţi. în credinţa populară, zile, care se ţineau cu scopul de poame mari şi frumoase.”
ţrar prin previziuni de natură calendar. în general, toate a- rea Cuviosului Teodosie cel Sfântul Petru era considerat ca a contracara spiritele malefice,
eteorologică, dar care erau ceste practici ancestrale se mai Mare se proteja naşterea, acest cel care este stăpânul cheilor ce vizau starea de sănătate a ■ MIERCUR113 IANUARIE
gate de „semne" sau „arătări" păstrează lacunar, ca segmente sfânt fiind considerat protector Raiului. De aceea cei care îi ce­ omului, dar şi a animalelor, a „De vă fi senin anul va fi bun;
e cosmosului, dar şi ale teluri- nelegate, în atitidinea şi con­ al copiilor. Se spunea că cine lebrau ziua aveau mari şanse să păsărilor din gospodărie, com- de va fi tulburat, boală-n
îlui pământesc. De exemplu, cepţia persoanelor «vârstnice, ţinea această sărbătoare avea ajungă după trecerea în nefiinţă bătându-se astfel, nişte boli dobitoace iar ploaia vesteşte
întru a verifica dacă solul este care consideră că sfinţii mici din în decursul anului copiii feriţi în Rai. Sfântul Petru de Iarnă şi specifice care apăreau în aceas­ scumpete la târg.”
•egătit pentru însămânţare, calendarul tradiţional erau de­ de boli, frumoşi şi puternici. Co­ Sfânul Petru de Vară formează tă perioadă, în special, banalele
iranii se aşezau cu fundul pe osebit de importanţi pentru în­ piii care veneau pe lume în a- două puncte centrale ale anului răceli. Pe Valea Mureşului, băr­ f JO114 IA N U A R IE
ătură, după zborul anumitor treaga viaţă a satului. ceastă zi şi purtau numele sfân­ agricol şi pastoral, care reglează baţii făceau pe malul râului „li zi de fulgerătoare (zeitate a
Ssări sau insecte ştiau un anu- tului Teodor erau sub aripa pro­ comportamenntul distructiv al focuri pentru a alunga spiritele vremii - n.n.) şi cine n-o ţâne îi
it eveniment care trebuia să Sărbători mici pentru tectoare a acestuia şi le era animalelor de pradă dar şi pe al rele din gospodărie şi a le tri­ pedepsit cu fulgerare, tunete, .
' întâmple, cum ar fi venirea perioada 10 -17 ianuarie sortit să fie sănătoşi şi puter­ oamenilor care nu au grijă cum mite departe, pe apă. viscole şi mai câte.”
nici. Sfântul mai era ţinut deoa­ se cuvine de animalele lor. Pen­ Multe dintre aceste obiceiuri
rece se' credea că el apără şi tru multe sate din trecut, ziua şi tradiţii s-au pierdut în satele * V IN ER 115 IA N U A R IE
naşterea vitelor. Femeile care Sfântului Petru de Iarnă era zi hunedoreane de-a lungul tim­ „Se ţine pentru şoareci.
făceau copii mai greu, sau nu de mare sărbătoare, când nu pului. Dacă în unele zone izo­ Acum fac şoarecii nuntă -
puteau face copii, se rugau la era voie să se facă nicio lucrare, late, fragmentat, aceste ritua­ prin cotarce, poduri şi grădini
Sfântul Teodosie să le apară în deoarece era pericol de boală luri se mai practică de către bă­ şi nu-i bine să-i tulburi
somn şi să le spună data even­ sau chiar de moarte, dacă se în­ trâni, locul unde acestea sunt că ţi-o împle tăt anu’
tualei naşteri. Astfel, în satele călca acest obicei. Astfel se po­ mai des întâlnite sunt culegerile casa şi acareturile.”
de pe Platoul Luncanilor, se vestea de “o femeie care nu a ţi­ de etnografie şi cultură popu­
spunea că „Sfântul Teodosie se nut ziua şi a lucrat până seara la lară. încetul cu încetul, satul ■ Sâ i2BA :A16 ÎANUARx
ţinea de femei pentru că, altfel, război. A doua zi, în timp ce spă­ tradiţional românesc devine „La ţară se zice că-i Sâmpătru
de nu se ţine, e primejdie". la cămăşile, una din fetele sale doar o aducere aminte. de lamă când se înjumătăţeşte
Perioada dintre 12 şi 15 ia­ i-a adus o găleată cu apă fier­ Consultat de specialitate, iama şi începe a scoborâ spre
nuarie cuprinde o serie de sfinţi binte şi din greşeală a turnat-o etnograf Marcel Lapteş primăvară. Să nu se coase,
cum ar fi Sfânta Muceniţă Tatia- toarce, împunge nemica cu
na, Sfântul Mucenic Emil şi Stra- acu’, împleteşte lâna ori
tonic precum şi Cuviosul Pavel piaptănă cânepa că tot atâţia
Tebeul şi Ioan Colibaşul, care, lupi te năpădesc.”
deşi “sfinţi mici" şi trecuţi cu
cruce neagră în calendar erau  17IA N U A R if.
consideraţi drept apărători ai ,Azi îi ziua lui Antonie cel
gospodăriei. Mare şi să ţâne pentru a fi
Săptămâna se luminează cu păziţi de duhurile rele şi ai
o zi importantă din calendarul alunga pe lupi din gospodării.”
ţăranului, cea de 16 ianuarie,
când, în trecut, comunităţile să­ Din Calendariu pentru
teşti hunedorene ţineau pe români pb 1851, laşi.
Sfântul Petru de Iarnă sau Miez Tipografia „Albina” 1851
de Iarnă, ce deschide Anul Lu­