Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_136

ZiarulIHUNEDOREANULUI

Vineri, 22 ianuarie 2010

C U LT U R A P O P U LA R Ă C U P R IN D E ES EN Ţ A Şl V IA ŢA U N EI C O M U N ITĂ Ţ I - M A R C E L LA P T EŞ Calendarul
tradiţional ţărănesc
Practici magice în 18 - 24 IANUARIE 2010

Săptămâna de mijloc” „Dumnezeu la-începutul

anului e tânăr şi la sfârşit e
bătrân. De aceea se
cheamă „anul nou”, pentru
Există multe practici şi ritualuri prin care oamenii încearcă să-şi stabilească sau să influenţeze un destin că atunci Dumnezeu
întinereşte, se face un tânăr
fast în anul care începe, pentru ei. pentru cei apropiaţi lor, pentru recoltele viitoare şi chiar şi pentru aşa de frumos! Tot astfel şi
animalele din gospodărie Sf. Pavel, învăţătorul
oamenilor, şi acesta la
începutul anului e tânăr şi
până la sfârşit e bătrân”
i ; . > . (din eposul popular)

DENUMIRE
POPULARĂ:
- genarie, ghenarie,
ghenare, călindariu,
cărindariu, cărindar
(începutul colindelor),
gerariu, luna lui Cojoc.

X Luni, 18 ianuarie
- “Azi îi zâua Sf. Atanasie şi
Chirii ce apără de ciumă şi
trebe ţinută ca să ne păzim
de mânia sfintei zile.”.

■ Marţi, 19 ianuarie
intrarea în şi protectori recunoscuţi în tiei, ştiau că iar­
- “Să-ncepi a-ţi drege caru’
primăvară. Fenome­ cazul unor boli ale oamenilor na este la jumătate şi rilor ce adunau in­
nele meteorologice din sau ale păsărilor^Acestor sfinţi că îşi pierde din puteri, terdicţii, cu scopul de pe unde-i stricat că vei avea
arna se nu­ luna ianuarie erau “citite" ast­ poporuî le atribuie putere de anunţând primăvara. în aceste a alunga spiritele rele spor la muncă tăt anu’.”
meşte tot fel: dacă este moină, primăvara vindecare asupra ciumei (prin zile, în gospodării nu se lucra şi (molimi, furtuni, eclipse,
| răstimpul cât ţine va fi friguroasă, iar vara căl­ ciumă se înţelegea o gamă largă se sărbătorea acest sfânt pen­ ploi, secete), prin valoarea ■ Miercuri, 20 ianuarie
omăt. Ea se începe la duroasă; dacă este ploaie, vara a bolilor molipsitoare, nu doar tru a nu se îmbolnăvi copiii sau mito-simbolică a plantelor şi
Sfântul Nicolae şi durează va ploua, semănăturile se vor ciuma propriu-zisâ). Astfel, în oamenii de “ciumă” şi alte boli. animalelor. - “îi bine să ţâi zâua Cuv.
până la Alexii. strica şi poamele vor fi viermă­ aceste zile se obişnuia împăr­ în unele sate din Ţara Haţe­ Este de remarcat şi faptul că Eftimie cel Mare că te
Mijlocul iernii sau dricul ier- noase; dacă este ger, în febru­ ţirea ofrandelor rituale, din gului, femeile făceau colaci, îi ţăranul avea anumite “semne", fereşte de boale, izbituri şi
i se numeşte răstimpul când arie va fi nea şi în iulie cald iar care nu lipsea pâinea ritualică duceau la biserică unde erau care anunţau vremea şi mersul friguri. Să piu în iesle la
gerul e mai mare. lama soarele cucuruzul va creşte mare; dacă (se făcea din apă neîncepută, sfinţiţi de preot, iar după slujbă ei şi în funcţie de desfăşurarea dobitoace ierburile de
luptă cu noaptea, că ziua i mai este cald şi uscat, va fi zăpadă în făină de grâu şi sare), apa sfin­ îi împărţeau copiilor şi oameni­ fenomenelor meteorologice, ţă­ sănătate culese de an.”
mică, de aceea n-are putere, dar martie şi aprilie iar anul nu va fi ţită de la Bobotează (se păstra lor săraci. în satele tradiţionale ranul îşi lua toate garanţiile
altfel ar încălzi şi iarna ca şi mănos; dacă este negură, fe­ pentru a se uda grajdurile, aca­ din Ţinutul Pădurenilor, femeile pentru a le putea contracara cel
vara. Iarna nopţile -s mai mari bruarie va fi umed. Se curăţă returile şi animalele) şi untură pregăteau cunoscuta plăcintă puţin simbolic. ■ Joi, 21 ianuarie
şi pământul îngheaţă, iar soare­ pomii de uscături, se pune cu care se ungeau animalele (li pădureneascâ umplută cu dife­ Săptămâna aceasta, din 18 şi - “Dacă în astă zi se va înroşi
le răsare târziu şi nu-l poate gunoi pe straturi, se curăţă le­ se făceau steluţe între coarne rite ingrediente şi prăjită în unt. până în 24 ianuarie, este numită ceru’ spre răsărit, va fi an
dezgheţa. Cum dă în primăvară gumele şi fructele din pivniţe; pentru a fi protejate). Femeile' Plăcintele erau împărţite prie­ în popor “de mijloc", în sensul că ploios iar dacă nu va fi
şi se măreşte ziua, soarele stă se îngrijesc vitele, se dreg unel­ afumau ungherele grajdurilor tenilor şi rudelor cu scopul de precumpănea desfăşurarea vii­ chiciură pe copaci, va fi an
mai mult pe cer, că răsare dimi­ tele şi gardurile. cu “plante magice", culese doar a-i feri de bolile ce apăreau în toare a iernii. Este perioada de mănos.”
neaţa, pământul peste zi se în­ în anumite zile ale anului pre­ această perioadă. trecere la Filipii de Iarnă, săr­
călzeşte şi peste noapte tot cald Sfinţii mici, cedent, între care predomină Bătrânii spuneau că cine lu­ bătoare cunoscută şi sub denu­
rămâne, şi atunci poate rodi. păzitori şi protectori busuiocul, element indispensa­ crează de Sfântul Atanasie şi mirea de Zilele Lupilor. Filipii * Vineri, 22 ianuarie
"(Antoaneta Olteanu, “Calen­ Dacă urmărim calendarul bil descântecelor. în unele zo­ Chirii, făcea bube la picioare şi sunt patroni ai lupilor, de aceea - “Frământă aluat din făină
darele poporului român") . popular, bogat în practici ma­ ne, cum ar fi Platoul Luncanilor, erau atât de greu de tămăduit că această sărbătoare este ţinută curată şi fă colăcei să-i dai
In calendarul tradiţional al gice şi terapeutice, observăm că în satul tradiţional, nou-năs- se putea chiar muri din pricina cu stricte e mai cu seamă în ca­
ţăranului se vorbeşte despre se desfăşoară aproape zilnic, cutul, după prima scaldă, se un­ lor. Pe Valea Mureşului, bătrâ­ sele de ciobani i în gospodăriile pomană pentru morţii tăi sau
'^■ecerile Mari. Acestea sunt, de sărbători ale unor sfinţi pa­ gea pe buric cu untură de urs nele satului ziceau că e bine ca în care sunt animale. ale rudelor şi vei avea noroc
'apt. ieşirea dintr-un anotimp şi troni, cum ar fi Sfântul Atanasie spre a fi ferit de boli. în aceste zile să se dea pomană şi belşug câtâ-i anu’.’’
intrarea în altul. După jumăta­ şi Sfântul Chirii (18 ianuarie), o găină neagră, pentru a alunga Consultant de specialitate,
tea lunii ianuarie, prin tradiţie, Sfântul Marcu şi Sfântul Arsenie Zi care vesteşte ieşirea ciuma din sat şi din holdele sale. etnograf Marcel Lapteş ■ Sâmbătă, 23 ianuarie
satul hunedorean se pregătea (19 ianuarie) Sfântul Eftimie cel din iarnă Conţinutul manifestărilor re­
intens pentru începutul anului Mare (20 ianuarie) şi Sfânta La data de 18 ianuarie, de flectă astfel, o uluitoare cuprin­ - “De astăzi, maistorii
vegetal (anul în care se pregă­ Agapiâ (24 ianuarie). Prin tra­ Sfântul Atanasie, locuitorii din dere în universul etno-folcloric lemnari pot mere la pădure şi
tea şi începea recolta viitoare), diţie, aceşti sfinţi erau păzitori satele de munte, din zona Orăş- al vieţii tradiţionale, al ritualu­ să aleagă lemnu’ ăl mai bun
pentru case şi acareturi.”

■ Duminică, 24 ianuarie
- “S f Agapia trebuie ţinută
de toate femeile ca să nu le
căpieze oile iar copiii să nu
aibă bube dulci.”

(Din “Calendariu pe anu’
1853 cuprinzătoriu de 36îj
zile ”, laşi, Tipografia
î Buciumul Român” si
Calendarul “Comos
satelor”, ip,: .