Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_138
P. 6
ZiaruPtHUNEDOREANULUI Oamenii îCetăţii
Marti, 2 6 ianuarie 2010
> 7
A M IN TIRI D ESP R E „M A R ELE A N O N IM ”
Un profesor devean şi-a peti
asistând la cursurile lui Lucia
L-a cunoscut pe autorul „Poemelor luminii" în 1946. Doi ani, s-a aflat în sala în care Lucian Blaga îşi ţinea cursul de Filosofie a Culţi
După câţiva ani, îl înfrunta pe Mihai Beniuc pentru criticile aduse poetului născut la Lancrăm
Monna Voinescu
• • • . - ; t
n bărbat înalt, a-
"U dus puţin de spa
te. Nu era un o-
rator bun. Era, în
schimb, profund în gândirea
sa filosofică".
Aşa şi-l aminteşte profesorul
Cornel Cismaş pe autorul „Poe
melor luminii", pe care l-a cu
noscut în 1946, când era student
la Cluj. Avea 19 ani. Lucian Blaga
avea 51 şi preda Filosofia Cultu
rii la Universitatea „Regele Fer-
dinand I", cum se numea pe a-
tunci actuala „Babeş-Bolyai”.
„Auzisem de Blaga
şi am vrut să-l cunosc"
Cornel Cismaş era student la
Facultatea de Litere şi Filosofie
a universităţii clujene. Absolvi
se liceul la Orăştie, cu media 9. „Era în primăvara lui '48.j
Notă foarte mare la vremea a- într-o dimineaţă, portarul
ceea. Era sărbătoare când cine facultăţii i-a ieşit în cale şi i-&
va lua un 10. Preşedintele comi spus franc că nu mai are ct,
siei de examen a vrut să-l cu căuta în facultate. Blaga a tăcut
noască şi să-l felicite. Era un şi s-a întors din drum. Ulterior,
profesor din minister, poves cu siguranţă că a fost pus la
teşte Cornel Cismaş. curent şi cu motivele care au
Cum în studenţie, prezenţa la stat la baza acelei hotărâri",
cursuri nu era obligatorie, hu- povesteşte Cismaş.
nedoreanul profita de ocazie şi
asista şi la prelegerile altor pro C LU J, ! 9 4 8 . Puţine amintiri mai are din studenţie profesorul devean. Cornel Cismaş 0h centru, sus) i-a avut colegi de facultate, printre alţii, „îi era interzis
fesori. Chiar şi de la Agronomie pe Romul Munteanu şi pe Herman Schmidt. Primul - director al Editurii „Univers” până în 1989, celălalt - fost director al Liceului „Samuel să se întâlnească
sau Medicină. Din curiozitate. von Brukenthal” din Sibiu. „Doar noi trei mai vieţuim dintre cei fotografiaţi aici”, spune profesorul FOTO: ARHIVA PERSONALĂ CORNEL CISMAŞ cu studenţii"
Aşa a ajuns, de pildă, la cursuri Profesorul Blaga plecase
le lui Iuliu Haţieganu, celebrul cunoască într-o bună zi şi pe Lu continuat să meargă întruna la Partidul Naţional Popular, un senzaţia că l-am întâlnit ieri. îl pentru totdeauna din mijlocul
medic internist rămas în istorie cian Blaga. Auzise despre poet şi cursurile lui, împreună cu un satelit al Partidului Comunist. vedeam adesea pe străzile Clu studenţilor. Dar Cornel Cismaş
pentru cercetările din domeniul a fost curios să-l vadă şi, mai a- coleg de facultate, tot devean, jului. Se plimba ţinându-şi mâi n-a încetat să-i urmărească tra
tuberculozei. Şi tot aşa avea să-l les, să-l asculte. De atunci, a Dumitru Susan. Oprit de portar nile împreunate la spate. Mer iectoria. Atât cât a putut. De
Regretă însă că n-a putut fa să intre în facultate gea cu paşi apăsaţi. Gânditor", multe ori, îşi aminteşte că s-a
! ce asta decât până în '48, când Poetul care, 10 ani mai târziu, rememorează studentul de a- gândit să-l viziteze acasă. La fel
Lucian Blaga avea să fie înde avea să fie propus la Premiul tunci, trecut astăzi de 80 de ani. cum şi-au dorit mulţi dintre stu
părtat cu brutalitate de la cate Nobel pentru Literatură l-a vră Cornel Cismaş povesteşte şi denţii care l-au cunoscut. Nu
dră. Pentru motive de natură po jit de-a dreptul pe studentul hu- despre ziua când Lucian Blaga era însă cu putinţă.
litică, susţin cei care au surprins nedorean. n-a mai fost lăsat să intre în „Blaga era continuu urmărit
evenimentul în scrierile vremii. „Mi-1 amintesc perfect. De facultate. Şi culmea! Cel care l-a şi nu avea voie să primească pe
Se pare că a refuzat să conducă câte ori vorbesc despre el, am oprita fost portarul. nimeni din facultate. Şi mai ales
pe studenţi”, povesteşte profe
sorul devean.
Odată cu catedra, Blaga a
fost văduvit şi de dreptul de j»
mai publica vreo poezie. S-a a*
pucat atunci de traduceri. A tra
dus „Faust", iar interpretarea lui
avea să rămână în istorie drept
cea mai bună traducere din
toate timpurile, căci Blaga înţe
lesese în profunzime textul
goethean. A priceput că „Faust"
nu se traduce numărând „pi
cioare" şi găsind rime, ci gân
dind cu mintea lui Goethe.
Poetul nu i-a iertat!
Prin '56, o delegaţie de partid
venită la Cluj pentru o întâlnire
cu intelectualitatea, i-a propus
lui Blaga să se întoarcă la ca
tedră. Profesorul devean a reu
şit să intre în posesia steno
gramei acelei întâlniri.
Delegaţia era condusă de
Miron Constantinescu, membru
A D U CERI-A M IN TE. Generaţii întregi de elevi au prins drag de poezia lui Blaga, după ce profesorul lor le-a stârnit curiozitatea cu amintirile pe care le-a păstrat de la cursurile de seamă al Partidului Comu
poetului din Lancrăm nist. Potrivit stenogramei, Blaga
