Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_138

Cetăţii ZiaruWHUNEDOREANULUI

Marti, 26 ianuarie 2010

:ut studenţia

Blaga, la Cluj

Cluj şi în ziua când poetul a fost îndepărtat de la catedră

• EXTRA

de ani a împlinit
duminică profesorul
Cornel Cismaş

Mihai Beniuc. Ultimul a avut
norocul să fie studentul Iui
Blaga şi îi citisem critici
le la adresa poetului,
în anii în care acesta
a fost marginalizat.
Atât mi-a trebuit: să
dau cu ochii de el.
Era un tip scund.
M-am apropiat de el
şi i-am spus tăios:
1 fost întrebat dacă este dispus Eşti aşa mic şi, totuşi,
ă fie reintegrat la un curs de ai atâta răutate în
sţorie a culturii româneşti. Du- tine încât ai cutezat
«j un moment de ezitare, poe- să-ţi ataci profesorul"
ul a răspuns: „E prea târziu să povesteşte Cornel Cis­
ncep o muncă întreruptă de ani maş.
le zile. Şi apoi, aceasta m-ar o-
tliga să-mi încetez activitatea Cu drag, despre
iterară şi de cercetare ştiin- „Marele Anonim"
ifică". La un veac de la naşterea lui
Argumentele au fost convin- Lucian Blaga, profesorul hune-
ătoare pentru membrii delega­ dorean Cornel Cismaş a fost in­
şi, dar nu şi pentru profesorii vitat de o revistă de literatură
.îversităţii clujene. Iosif Per- din Sydney, Australia, să scrie
ain, cunoscut filolog şi istoric câteva cuvinte despre autorul
iterar, a socotit că „mai de- „Poemelor luminii". A fost bucu­
rabă, Blaga nu a putut ierta jig- ros să-şi amintească despre a-
lirea şi umilirea ce i s-au făcut cela pe care-1 ascultase vrăjit în
1 1948’. sala de curs de la univer­
sitate, în urmă cu 47 de
L-am înfruntat ani. A socotit invita­
•e Mihai Beniuc" ţia drept un dar pen­
Studentul de la cursul lui Bla- tru „Marele Anonim”- aşa
a avea să ajungă peste câţiva cum a preferat poetul să fie
ni profesor de Limba română toată viaţa. Şi a scris: „L-am
î Geoagiu şi apoi la Deva, la Li- cunoscut pe Blaga, profesorul
eul „Decebal”. A stat la catedră de înaltă ţinută academică, ce a
2 de ani bătuţi pe muchie. A onorat în chip strălucit catedra REM EM BER. Profesorul Cornel Cismaş îşi aminteşte că a plecat la facultate cu „trenul foamei” şi a descoperit Clujul sărăcit de cel mai
colit zeci de generaţii de elevi, de Filosofia Culturii în Universi­ mare şi mai ucigător război neîntrerupt din istoria omenirii dar şi de marea secetă din vara lui '46. Avea 19 ani atunci. Acum are 83.
uturor le-a povestit amintirile tatea de la Cluj. îi păstrez ima­ Povesteşte despre prelegerile lui Blaga şi-şi aminteşteşte din când în când şi de ruşii rămaşi în ţară, care se ascundeau prin gări şi furau
«* care le-a păstrat despre Lu- ginea aşa cum ne-a lăsat-o şi bagajele studenţilor ameninţându-i cu pistolul FOTO: CRISTIVATAVU
,an Blaga. Stârniţi de curiozi- poetul Petre Pascu în poezia
ate, unii s-au repezit la Lan- «Rondelul vizitei în Lancrărm: »EXTRA
răm. Să-i vadă mormântul din <înalt era, la pas era încet/Bine- Propus pentru Premiul Nobel publicate postum. în 1956, Lucian
îţa bisericii. E modest, aşa cum ţe da, trecând în jos, în sus/Ca el Blaga a fost propus pentru
fost şi poetul. în sat să fie oameni nu-s>". Lucian Blaga (foto) s-a născut pe 9 mai 1895, la Lancrăm, lângă Premiul Nobel pentru Literatură.
Pe la începutul anilor 70, La finalul rândurilor, Cornel Sebeş/Alba. A fost al nouălea copil al preotului Isidor Blaga, de Ideea a fost a lui Mircea Eliade,
ornel Cismaş a fost un timp Cismaş a avut grijă să îndemne origine aromână. Până la patru ani, n-a scos niciun cuvânt, după dar propunerea a fost făcută de
ispector general în Corpul de călătorul care trece vreodată cum însuşi poetul de mai târziu se autodefinea într-un vers doi scriitori care nu mai locuiau în
ontrol al Ministrului învăţă- prin Lancrăm să se oprească o celebru: „Lucian Blaga e mut ca o lebădă”. Urmează cursurile România - Roşa del Conte,
îântului. Mircea Maliţa era mi- clipă şi la biserica din mijlocul Facultăţii de "teologie de la Sibiu şi Oradea şi studiază apoi autoarea unei cărţi despre
isţru la vremea aceea. satului, acolo unde se află mor­ Filosofia şi Biologia la Universitatea din Viena, obţinând titlul de Eminescu, şi Basiî Munteanu, care
„îmi amintesc că am fost la o mântul aceluia care este poate Doctor în Filosofie. Se căsătoreşte cu Cornelia Brediceanu, pe s-a exilat la Paris din motive
niversare a Liceului <Ioan Sla- cel mai original creator de ima­ care a cunoscut-o la Viena, şi revine în ţ^răîn preajma Marii Uniri. politice. Autorităţile române n-au
ici>, din^rad. Erau acolo şi gini pe care l-a cunoscut până Debutează cu poezii în ziarele arădene. In 1919, publică pacheta de sprijinit însă propunerea pentru că
işti elevi ai şcolii, printre care acum literatura română - Lu­ versuri „Poemele luminii”. După doi ani, Academia Română îi Blaga era socotit un filosof idealist, iar poeziile lui au fost interzise
liron Constantinescu şi poetul cian Blaga. decemează Premiul „Adamachi” pentru debut. Conferenţiază la până în 1962. Lucian Blaga şi-a legat numele şi de dilplomatie. în
Facultatea de Litere şi Filosofie din Cluj-Napoca din 1946 până în anii '20, a ocupat, pe rând, posturi de ataşat cultural la legaţiile
>unt fericit că l-amtrunoscut pe marele 1948, când este îndepărtat de la catedră. Va lucra apoi ca României de la Varşovia, Praga, Lisabona, Berna şi Viena. Â fost,
>oet şi filosof Lucian Blaga, care face parte bibliograf. Devine cercetător la Institutul de Istorie şi Filosofie. In de asemenea, subsecretar de stat la Ministerul de Externe (1936-
1951 este bibliotecar-şef, iar în 1954, director adjunct la filiala 19381 şi ministru plenipotenţial ăl României în Portugalia (1938-
lin pleiada scriitorilor români pe care i-a clujeană a Bibliotecii Academiei Române. Nu îi mai sunt publicate 1939). A murit la Cluj, pe 6 mai 1961, şi a fost înmormântat chiar
laruit lumii mândra şi binecuvântata ţară a volumele şi preferă să se ocupe de traduceri. Continuă totuşi să de ziua lui - pe 9 mai, la cimitirul din Lancrăm. Acolo a vrut poetul
scrie poezii şi un roman cu tentă autobiografică, toate fiind să se odihnească întru vecie.
Ardealului profesorul CORNEL CISMAŞ