Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_141

Ziarul'HUNEDOREANULUI
• •
Vineri, 29 ianuarie 2010

“CULTURA POPULARĂ CUPRINDE ESENŢA Şl VIAŢA UNEI COMUNITĂŢI” - MARCEL LAPTEŞ

Sărbători însemnate la sfârşit de Gerar

Cel mai mare dintre fiii Anului, Ianuarie sau "Gerar", era cunoscut în trecut si sub denumirea de "Genarie", "Ghenarie"
sau "Calindariu". Este luna în care se sărbătoreau numeroşi sfinţi pentru bunul mers al gospodăriei tot timpul anului,
dar şi în care se vedea cum va fi vremea în perioada următoare: dacă în ianuarie nu e timp geros, atunci aşa va fi vremea în
martie şi aprilie. Dacă însă era frig, cu siguranţă în februarie avea să ningă

Luana Giuhat
• • • C alendarul
satele hunedorene, mul- tra d iţion a l ţărănesc
¥ te tradiţii şi datini s-au es-
I tompat şi readaptat la 25 - 31 ianuarie 2010
X schimbările petrecute de-
a lungul timpului. Iarna este
pentru ţăran mai mult timp de
veghe şi aşteptare a timpului
de explozie vegetală, iar mun­
cile agricole sunt puţine şi mai
i(ult pregătitoare: gunoierea „Dumnezeu la începutul
viitoarelor holde, îhgrjiri de anului e tânăr şi la sfârşit
animale şi pomi, repararea, e bătrân. De aceea se
pregătirea uneltelor de mun­ cheamă „anul nou”,
că. pentru că atunci Dumnezeu
în această perioadă, în ca­ întinereşte, se face un tânăr
lendarul ortodox sunt mai mulţi aşa de frumos! Tot astfel şi
sfinţi, care erau consideraţi Sf. Pavel, învăţătorul
protectori împotriva bolilor, oamenilor; şi acesta la
~au mai bine zis, fiecare dintre începutul anului e tânăr şi
.ceşti sfinţi avea o menire. Ast­ până la sfârşit e bătrân”
fel, Cuviosul Xenofont, Sf. E- (din eposul popular).
frem Şirul, Sf. lacob Sihastrul,
precum şi cei Trei Ierarhi, din 30
ianuarie, erau protectori împo­ DENUMIRE
triva diferitelor boli şi a spiri­ POPULARA:
telor malefice ce se manifestau - genarie, ghenarie,
în această săptămână. ghenare, călindariu,
Pe data de 25 ianuarie, eti­ cărindariu, cărindar
mologia populară îl anunţă pe deosebită, Filipii de lamă. A- ţinuţi în mod deosebit, deoa­ (începutul colindelor),
Sfântul Grigorie Teologul, care ceştia au ca sarcină să ocroteas­ rece bătrânii credeau că astfel gerariu, luna lui Cojoc.
păzeşte de ologeală, arsuri sau că animalele din gospodării, dar lupii nu vor face prăpăd în vi­
înec. Fiind iarnă, frig zăpadă şi au şi puterea de a asmuţi lupii tele din gospodărie. In această * LUNI 25 IAN.
gheţuş, foarte mulţi alunecau şi asupra celor care nu-i cinstesc perioadă, femeile din Ţara Ha­ - „li mai zace şi Ziua
cădeau. De asemenea, activi­ cum se cuvine. Filipii sînt păs­ ţegului lipeau gura sobei cu lut, Lupului iară tăt azi îi
tăţile zilnice se desfăşurau mai tori ai lupilor. în.conştiinţa po­ ca să lege gura lupilor să nu mai Şf. G rigorie care are
mult în spaţiul casnic, unde era pulară sărbătoarea este adânc mănânce animalele. De aseme­ In pază ologeala, arsura
pericolul ca oamenii să se ardă înrădăcinată, fiindu-i alocată o nea, la hornul casei se atârnă o şi înecu’; îi bine ca zaua
la foc. Pe Valea Mureşului, în perioadă destul de mare în secure sau o unealtă de-a casei, să fie cinstită.”
trecut, peştele era o sursă de timpul iernii (25 ianuarie-2 fe­ existând credinţa că astfel vor fi
subzistenţă pentru locuitori. în bruarie, în unele părţi ale ţării uitate vitele şi oile de către di­ ■ MARŢI 26 IAN.
’rnile grele, mulţi dintre ei 29 ianuarie-2 februarie), în hănii. Se spune că gospodarul - „Unii cred că în astă zi
pescuiau la copcă şi exista ris­ funcţie de cum se serbau în co­ care nu va prăznui Filipii va ră­ încolţeşte grâul sub
cul ca gheaţa să se spargă. Ast­ munitate, dar şi în timpul verii mâne fără păsările din curte, pe zăpadă, ăl’ de n-o dat în
fel, 25 ianuarie, ziua Sfântului (Filipii de Vară). Filipii de Iarnă care i le vor mînca ulii. Bătrînii toamnă.”
Grigorie Teologul, era ţinută şi erau ţinuţi îndeosebi în satele spuneau că în aceste zile nu-i ca zi importantă pentru comba­ rămas grâu neîncolţit din toam­
respectată. Nu se lucra cu nici- colinare şi de munte, unde lupul bine să dai nimic din casă că terea bolilor şi a spiritelor nă sub zăpadă, în această zi, ■ MIERCURI 27 IAN.
un fel de unealtă ascuţită (cuţit, reprezenta o primejdie deose­ altfel vei da tot anul. malefice care perturbă bunul încolţea sigur. - „Spargeri gheaţa
ac, foarfecă, topor, etc.): Sfântul bită. Această sărbătoare era mers al vieţii în gospodăriile să­ Tinerele fetedin Ţara Zaran- de pelrvezi,presăraţi-le
mai era considerat şi protector consacrată lupilor şi implică Sfinţii Mari Trei Ierarhi teşti. în acest sens, etimologia dului făceau magii cu plante cu gunoi de găină,
al văduvelor. Din acest motiv, numeroase tabuuri şi practici a- Cele mai multe practici ce e- populară şi-a construit pro­ “erotice" cum ar fi sânziene, bu­ iară pe livezile mocirloase
femeile văduve seara se închi­ potropaice (împotriva spiritelor rau respectate cu sfinţenie în a- priile mituri prin reliefarea unor suioc, romaniţă sau piciorul co­ presăraţi var, cenuşă
nau seara la icoane pentru a-şi rele), precum şi lupta împotriva ceastă săptămână şi-au pierdut trăsături pozitive, legate de fer­ coşului, pentru a li se arăta ur­ şi funingine.”
asigura liniştea şi belşugul pen­ puterii distructive a animalelor. din importanţa pe care o aveau tilitate. Astfel, în satele tradiţi­ situl în somn. în ziua respec­
tru anul care venea. Filipii de Iarnă mai reprezentau în satele tradiţionale, fiind ui­ onale din Ţinutul Momârlanilor, tivă^ fetele ţineau post “negru" ■ J Q I28. IAN.
şi sfârşitul perioadei de împe­ tate. însă ziua cea importantă a bătrânele aveau credinţa că în mâncând doar pâine cu sare. - „li bine să cari gunoiu’
Filipii de Iarnă, rechere a lupilor, care începea celor trei ierarhi, Sfinţii Vasile această zi începea împereche­ Bătrânii satului spuneau că în livadă, ca la dezgheţ
ţinută cu sfinţenie cu 80 de zile înainte, la Filipii de cel Mare, Grigorie Teologul şi rea păsărilor şi a animalelor. în această zi, “soarele sare cât zama lui să intre
La sfârşitul acestei săptă­ Toamnă cum erau cunoscuţi de loan Gură de Aur din 30 ia­ Această mare sărbătoare se un cerb", adică urcă mai mult pe în pământ.”
mâni se remarcă o sărbătoare comunitate. Filipii de Iarnă erau nuarie, se mai păstreză şi astăzi, ţinea şi printr-o serie de inter­ boltă, încălzind pământul mai.
dicţii şi prescripţii rituale care puternic. ■ VINERI 29 IAN.
erau respectate, în special de - „Dacă-n astă zi va
cei în vârstă. Ţăranii credeau că Ajutorul lui cânta bufniţa e semn că
această zi este ziua în care creş­ Sfântu Petru primăvara-i tim purie.”
tinii au intrat pentru prima dată Ziua de 31 ianuarie, ultima
în biserică şi că, de atunci, a în­ din această săptămână, şi în u- - SÂMBĂTĂ 30 IAN.
ceput credinţa în Dumnezeu. în nele zone şi ultima dintre cele - „D e Sf. Trei Ierarhi
această zi se făcea colivă şi se trei ale lupului este a Sfântului să faci colivă şi colaci,
mergea la biserică, unde se ţi­ Filip cel Şchiop (patronul lu­ să-i sfinţească popa
nea praznic în onoarea morţilor pilor), un personaj ecleziastic şi să dai pomană pentru
neîmpărtăşiţi. Mai toate satele comun, ajutor al Sfântului Pe­ m orţii neîmpărtăşiţi.”
au avut soldaţi căzuţi pe front tru. Sfântul Filip proteja şi u-
sau au fost daţi dispăruţi în cele neori vindeca persoanele DUM INICĂ 31 IAN.
două războaie mondiale şi care şchioape, iar cei care nesoco­ - „M ulţi o ştiu de Filip
se considera că au murit neîm­ teau şi nu ţineau ziua se con­ cel Şchiop, ce apără
părtăşiţi. Pentru aceşti soldaţi sidera că erau pedepsiţi (schilo­ de lupi; să ascunzi sarea
se ţinea praznic şi se aprindea o diţi de sfânt), iar lupii le vor fura şi piparca, să nu pişte
lumânare, pentru ca viaţa lor de oile. Nici în această zi bărbaţii cineva că va fi necaz
â -%v
2 :; t , * • __ apoi să fie luminată. nu lucrau cu unelte ascuţite, mare în gospodărie.”
Bărbaţii din zona Orăştiei, deoarece se fereau să nu se
din satele din "Câmpul Pâinii", accidenteze, deci respectau in- (Din Calendarul
cum erau numite Romosul şi terdiţia de Sfântul Filip cel „Comoara Satelor”, anul II,
Geoagiu, credeau că dacă a mai Şchiop. nr. 4,1926 şi „Calendarul
Zarandului pe anul 1947’)