Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_141

Ziarul ?HUNEDOREANULUI Jurnalişti f, wi frontiere

Vineri, 29 ianuarie 2010

SĂNĂTATEA ÎN COMUNITĂŢILE DE ROMI

„Cea mai mare fericire a mea

a fost să mă văd angajată”

Rubina Ferariu este una dintre cele mai vechi mediatoare sanitare din România. Provenită dintr-un mediu tradiţional rom,
a reuşit să se dezvolte profesional, depăşind conflictul dintre tradiţii şi viata modernă. Povestea Rubinei este subiectul unui film

Petru Zoltan_______________ tre cele mai mari comunităţi de mii, dar şi despre cum puteau prevedea ca mediatorii sanitari "Noi nu discriminăm însă, mediatorii au fost afectaţ
• • • romi din judeţ. Şi ea locuia în accedd romii la serviciile sani­ angajaţi de autorităţile locale să pe nimeni" de criza economică, iar Minis
ovestea ei începe în comunitate împreună cu soţul tare. Celălalt medic spunea că fie preluaţi de Direcţiile de Conform ordinului 619 din a- terul Sănătăţii a decis ca deţ,
anul 1997 când a fost ei, alături de rudele acestuia. Pe ţiganii nu stau la rând, că nu se Sănătate Publică din fiecare ju­ nul 2002, emis de Ministerul Să­ data de 1 iulie 2009 să descen
selectată să facă parte lângă munca de mediator, Rubi­ spală, că fac gălăgie. Lucrurile deţ. Rubina povesteşte cum co­ nătăţii, fiecare mediator sanitar tralizeze serviciul de asistenţe
P din primul proiect des­ na trebuia să meargă şi la semi- astea se întâmplă şi la populaţia munitatea de romi din Botoşani ar trebui să se ocupe de un comunitară. Rubina susţine că
tinat formării mediatorilor narîile destinate formării me­ majoritară," a povestit Rubina a primit-o cu braţele deschise, număr cuprins între 550 şi 700 “ideea descentralizării nu a fos
socio-sanitari. diatorilor, care se ţineau la Bu­ Feraru. pentru c'a s-a născut în rândul de persoane. Dar, există cazuri bine gândită la momentul ac
Alături de ea au mai fost se­ cureşti. După fiecare plecare, lor. în care numărul acestora este tual, pentru că noi, în România
lectate cinci femei de etnie ro­ Rubina era pusă să jure în faţa "Pentru romi Ea îşi aduce aminte cu zâm­ mult mai mare, pentru că me­ nu avem conceptul descentra
mă. Rubina spune că o femeie bisericii că, în timpul în care a este foarte important ca betul pe buze de perioada de la diatorul sanitar lucrează cu lizării. Autorităţile locale acurr
care vroia să lucreze ca media­ fost plecată de acasă la semina- mediatorul sanitar să fie începutul anului 2002 când întreaga comunitate indiferent nu au bani pentru treburile ad
tor socio -sanitar trebuia să în­ rii, nu s-a uitat sub nici o formă unul de-al lor" femeile îi spuneau toate proble­ de etnie. ministrative, ce să mai vorb
deplinească mai multe condiţii la vreun alt barbat şi i-a rămas După trei ani în care a lucrat mele pe care le aveau. Rubina . Rubina susţine că: “noi nu de angajarea unui mediator, u
cumulate: "Una dintre condiţiile fidelă soţului. Rubina îşi amin­ în localitatea Ştefăneşti, Rubina ne-a explicat că: discriminăm pe nimeni, pentru toate că salariul nostru e în jui
obligatorii era să fim mame. teşte că deşi munca ei a fost ac­ Ferariu s-a mutat în oraşul Bo­ “Pentru romi este foarte că ne facem datoria pentru de 650 de RON. Salariul minin
Medicul de familie trebuia să te ceptată destul de uşor de comu­ toşani, unde a fost angajată, în important ca mediatorul sani­ folosul oamenilor, indiferent că pe economie.”
cunoască ca o mamă interesată nitate, a avut probleme cu men­ anul 2000, ca mediator sanitar tar să fie unul de-al lor, cu ceva e ţigan sau român". De la 1 iulie, Rubina a fos
de sănătatea copilului. Trebuia talitatea învechită a comunită­ de către autoritatea locală. mai multă carte decât ei, care îi După şapte ani în care me­ reangajată de Primăria Munici
apoi să avem minimum zece cla­ ţii: "Soţul meu avea o altă viziu­ "Cea mai mare fericire a mea ajută şi în care au mai multă diatorii sanitari au fost în sub- piului Botoşani.
se sau liceul terminat. în cele nea asupra femeii, care, în con­ a fost să mă yăd angajată de încredere decât într-un repre­ ordinea Direcţiilor de,Sănătate Femeia este mândră de re
din urmă, comunitatea de romi cepţia lui, trebuia să stea acasă, primarul din Municipiul Boto­ zentant al statului, de exemplu. Publică, aceştia au fost nevoiţi zultatele pe care le-a obţinu
din care proveneam şi pentru să meargă la munca grea, la şani. Am intrat cu Mariana Bu- Eu îi învăţ în primul rând să ştie să revină în subordinea admi­ din momentul în care s-a deci:
care urma să lucrăm, trebuia să câmp sau la cerşit. Apoi, bătrâ­ ceanu - coordonatoarea de să conYunice cu autorităţile, să nistraţiilor publice locale, prin să devină mediator, sanitar.
ne accepte." între timp colegele nii din comunitate luau în derâ­ atunci a programul de media­ aibă un comportament civilizat, decizia Ministerului Sănătăţii, "Medicii îi cunosc acum foar
cu care a deschis drumul media­ dere această muncă, se iveau tori sanitari - la el într-o au­ să ştie să deschidă uşa unde în perioada în care mediatorii te bine pe romi, atâta timp câ
toarelor sanitare din România tot felul de discuţii, pentru că la dienţă de cinci minute. După trebuie. Oamenii apelează la noi sanitari se aflau în subordinea oamenii relaţionează între ei
au renunţat să se mai implice în cursuri eram nevoită să dorm la care primarul a pus mâna pe pentru că vorbim pe înţelesul Direcţiilor de Sănătate Publică, Noi încercăm în judeţ ca şi ce
programul de mediere, din cau­ hotel. Ei credeau că hotelul e o telefon şi l-a sunat pe secretarul lor. Ei nu înţeleg bine româ­ pe lângă salariu, primeau bani şi care nu sunt asiguraţi să pri
za problemelor cu care s-au casă de rendez-vouz, unde se primăriei căruia i-a spus: Vreau neşte, iar când un funcţionar pentru consumabile, cum ar fi: mească 3 zile de îngrijiri 1<
confruntat. Pe de-o parte, a- întâmplă tot felul de lucruri. Din să fie angajată pentru comu­ încearcă să le explice ceva ei nu cartele de telefon, rechizite, spitalul de Urgenţă. Timp J
veau de luptat cu mentalitatea această cauză am avut pro­ nitatea de romi Ferariu Rubina." înţeleg pentru că nu au noţiu­ mape etc. care familia încearcă să-i plă
învechită a unor comunităţi de bleme cu socrii, cu soţul şi cu în anul 2002 a apărut Stra­ nea termenilor. Birocraţia te Trimestrial suma era de tească asigurarea pe ultimei*
romi, pe de altă parte cu reti­ rudele. Ei credeau că mediatoa- tegia de îmbunătăţire a situaţiei omoară în România." aproximativ 1,5 milioane de lei şase luni, înjur de 2 milioane d*
cenţa cadrelor medicale care nu rea sanitară sau cineva care lu­ vechi. Nu mult, dar erau. Acum lei." a mai spus Rubina.
prea acceptau pacienţi de etnie crează pentru ei o să le aducă
romă. Dar, Rubina Ferariu a ajutoare, haine, mâncare. Ei nu
mers mai departe, decisă să ştiau de drepturi sau de şanse
lupte cu mentalităţile oameni­ egale. Habar nu aveau cu ce
lor pentru ca romii să benefi­ probleme de sănătate se con­
cieze de asistenţă medicală. fruntă".
Pe lângă problemele cu
Probleme membrii comunităţii care o sus­
Din momentul în care Rubina pectau de infidelitate, Rubina a
s-a decis să devină mediator, trebuit să schimbe şi percepţia
viaţa ei s-a schimbat. Soţul său unui medic despre romii din
i-a sprijinit iniţiativa şi a îndru­ localitatea Ştefăneşti. "La înce­
mat-o să-şi îndeplinească visul, put la noi în Ştefăneşti erau doi
fără a nesocoti însă tradiţiile şi medici, de etnie maghiară. Unu,
obiceiurile comunităţii de romi. care lucrează şi acum la cabinet,
Femeia şi-a început activitatea a încurajat medierea sanitară,
de mediator socio-sanitar în lo­ pentru că era mai deschis. Avea
calitatea Ştefăneşti, din judeţul altă concepţie altă mentalitate
Botoşani, unde trăieşte una din­ şi vizavi de comunicarea cu ro­