Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_143
P. 6
ZiamRHUNEDOREANULUI
M a rti, 2 feb ruarie 2010
• 7
S P E C IA L
Un fost detinut politic s-a înt
să ceară socoteală pentru toi
La 17 ani a cunoscut puşcăria comunistă. Opt ani, viaţa i-a fost vecină cu infernul, la Jilava şi Gherla. Când a scăpat de acolo, a trecut
ceară socoteală pentru tortura îndurată în celulele unde i-a cunoscut pe Steinhardt, Dinu Pillat şi Paleologu
Monna Voinescu toţi şi i-au dus în beciurile Secu „Am semnat Carta 77
• • • rităţii. Acolo i-au separat. Soarta în casa lui Goma”
arcă. Un cuvânt care celorlalţi n-avea s-o mai afle A scăpat de puşcărie, dar cazi
pentru majoritatea nu vreodată. După cum nu ştie nici erul i-a rămas. S-a grăbit să-şi
înseamnă nimic. Lui însă cum au aflat securiştii de planul continue studiile - liceul, apoi
Zîi reaminteşte de imagini lor. facultatea. Ar fi vrut să facă Filo-
crunte. De iadul din Penitenci „Poate ne-a auzit cineva vor sofia. N-a fost posibil, din pricina
arul Gherla - locul care ascun bind în tren, spre Constanţa. Sau trecutului pe care-1 avea. A dat
de o bucată neagră din istoria poate ne-au luat urma după ce admitere la Facultatea de Cons
comunismului din România. Şi unul dintre noi a făcut câteva trucţii. în anul III, a fost exmatri
acelaşi loc unde Ovidiu Vasiles drumuri la Consulatul Ameri culat. Motivul: n-a declarat, la
cu-Măcin i-a cunoscut pe Ni- can”, spune Vasilescu-Măcin. înscriere, că a făcut puşcărie po
colae Steinhardt, Alexandru litică.
Paleologu, Sergiu Al. George şi Interogatorii şi torturi S-a însurat şi şi-a căutat un loc
Dinu Pillat. Au stat ani întregi Au început anchetele. Intero de muncă. A nimerit pe un şan
în aceeaşi celulă, povesteşte gatorii şi bătăi crunte. De asta a tier. Securitatea nu-1 scăpa di.
bărbatul. avut parte timp de şase luni, pâ ochi. Mai ales după ce a semnat
nă la aşa-zisul proces. Carta 77 - o iniţiativă civică, de
Vânat de Securitate „Mă pălmuiau şi mă legau fe dizidenţă, din Cehoslovacia,
la 17 ani deleş, făcut grămadă. îmi legau printre ai cărei fondatori s-a aflat
Ovidiu Vasilescu avea 17 ani apoi o rangă de fier pe după ge şi Vaclav Havel, mai târziu pre
când a ajuns prima dată în be nunchi. Capetele răngii erau spri şedinte al Cehoslovaciei.
ciurile Securităţii. Sătul de Româ jinite între două birouri, iar eu „Am semnat documentul în
nia, şi-a făcut planul să fugă din stăteam legat de ea, cu capul în casa lui Paul Goma. în România,
ţară împreună cu şapte prieteni. jos. în poziţia aceasta, primeam el a fost unul dintre cei care s-au
Ţinta era America. lovituri peste tălpi. Tot cu solidarizat în mod deschis cu
„Am plănuit să trecem o rangă de fier. Unii TEMUTA CARCERA DE LA GHERLA. La Zarcă ajungeau deţinuţii care se băteau sau nu colaborau Carta 77. Mulţi dintre semnatari
Dunărea până în Ju- mă băteau pe tăl la anchete FOTO: ARHIVA PERSONALĂ OVIDIU VASILESCU-MĂCIN primeau paşaport şi puteau
goslavia, dar ne-am pile goale, alţii părăsi ţara. Eu n-am vrut paşa
dat seama că doi peste încălţă După jumătate de an, bărbatul - împreună cu lotul lui Dinu Pillat în piciorul unui deţinut din celula port şi securiştii nu înţelegeau
dintre noi nu şti ri. Ultima un adolescent pe-atunci - a- - arestat de comunişti alături de lui. Omul nu s-a plâns. De frică. A ce-mi trebuie în schimbul sem
au să înoate. Am metodă părea în faţa instanţei. N-a avut Constantin Noica şi un grup preferat să rabde glonţul în năturii. Asta au vrut să afle în
ales atunci săple- e r a dreptul Ia avocat. A fost con important de intelectuali, picior până la eliberare. timpul anchetelor care au ur
căm pe uscat, prin groazni damnat la doi ani de închisoare. implicaţi fiind în cunoscutul mat", povesteşte Ovidiu Vasiles
Bulgaria”, rememo că. La fi Acuzaţia: tentativă de trecere proces „Noica-Pillat”. Altă condamnare cu-Măcin.
rează astăzi băr ecare lovi frauduloasă a frontierei. în aceeaşi celulă de la Gherla, Participarea la rebeliune i-a Bărbatul simţea că-1 paşte o
batul, în vârstă de 71 tură de ran bărbatul îşi aminteşte că i-a cu mai legat o tinichea de coadă lui nouă condamnare. Era interoga
de ani. gă simţeam Tranzit spre iad noscut pe Alexandru Paleologu, Ovidiu Vasilescu. A ajuns la izo din două în două zile. 24 de ort
August 1956. Abia un impuls Ispăşirea pedepsei a început pe Nicolae Steinhardt - care s-a lare. în celula cu numărul 100 - o din 24 era silit să răspundă la în
punea piciorul în Cons până în cre la jilava. Era, de fapt, o temniţă călugărit după eliberare, pe Ser fostă toaletă. Avea picioarele în trebări. Printre cei care l-au an
tanţa, când a văzut ier", îşi amin de tranzit. După trei luni, a ajuns giu Al. George - „Fachirul”, după lanţuri şi mâinile încătuşate. N- chetat atunci s-a numărat şi ge
securiştii coborând teşte Ovidiu la Gherla - puşcărie „recunos cum era poreclit filologul şi repu avea voie să se aşeze. Gardienii neralul Nicolae Pleşiţă, şef al Di
din maşină. I-au Vasilescu. cută" pentru cruzimea cu care tatul orientalist, fost elev al lui aveau grijă de asta. La mâncare recţiei de Informaţii Externe a
înşfăcat pe erau trataţi deţinuţii politici. Eliade şi arestat în lotul Noica. avea dreptul doar o dată la două Securităţii între 1980 şi 1984.
„Era temniţa celor care nu „Steinhardt mi-a rămas pri zile. într-o zi, securiştii i-au propus
aveau culoare politică, după cum eten. Ne-am reîntâlnit adesea „La izolare nu mai aveam să treacă de partea lor. Să le fie
Sighetul era puşcăria până prin 1975”, povesteşte Ovi parte de ciorba din coji de cartofi informator. I-au promis în
^ personalităţilor, Aiud diu Vasilescu. pe care o primeau deţinuţii. <Me- schimb că-1 ajută să urmeze orice
S* ' era a legionarilor, iar niul> era altul: 250 de grame de facultate va dori. l-ar fi surâs să
Galaţi era a ţără Participant pâine şi o gamelă cu apă sărată. facă jurnalistica. Dar spune că i-a
niştilor”, explică Vasi la teribila revoltă Nu eram scutit nici de intero refuzat.
lescu-Măcin, povestind că de la Gherla gatorii şi nici de bătăile la tălpi”,
a făcut puşcărie într-o bună zi, băr povesteşte bărt»tul.
batul a fost mutat în altă După 40 de zile, a fost judecat,
celulă - 88. A „frontie- Un proces de ochii lumii. La fel ca
riştilor”. Nu departe de „vie- primul. N-a avut dreptul la a-
m i 7
ţaşi". Câteva zeci de oameni e- părător. Doar la pedeapsă: 13 ani
rau înghesuiţi între zidurile cu de închisoare. Acuzatorii l-au
miros de putregai. Toţi, acuzaţi socotit printre capii revoltei. A
de acelaşi lucru - trecerea fra ajuns, pentru un an, la temuta
uduloasă a frontierei. Zarcă din Gherla - un soi de car
„<Frontieriştii> erau foarte ceră, fără paturi înăuntru. Acolo
înverşunaţi împotriva autorită erau duşi cei mai „răi".
ţilor. în aer se simţea miros de re Când a scăpat de carceră, a
voltă. Lucru care s-a şi întâmplat ajuns la Periprava, într-un lagăr
în iunie 1958", rememorează Va de muncă din Delta Dunării. La
silescu-Măcin, participant la te agricultură. S-a împotrivit să
f ribila rebeliune care a zguduit în sape gropi şi să scormonească
treg Gulagul românesc. pământul, ca restul deţinuţilor.
0 mare parte din deţinuţi s-a Asta l-a costat. Gardienii i-au le
revoltat atunci împotriva admi gat mâinile la spate cu sârmă
nistraţiei penitenciarului şi a ghimpată şi a ajuns iar la izolare. CRUZIMEA REMEMORATĂ.
regimului de exterminare la care Pentru o săptămână. De-atunci La câteva zeci de ani de la
comandantul Petre Goiciu şi nu a mai ieşit din celula temniţei ultima tortură din subsolul
şleahta lui^l supuneau pe con până în 16 iunie 1964, când a fost Penitenciarului Gherla, fostul
damnaţi. Protestul „frontierişti- eliberat prin Decretul nr. 411 de deţinut politic îşi reaminteşte
AMINTIRI DIN IAD. Ovidiu Vasilescu-Măcin are acum 71 de ani. Vorbeşte fluent patru limbi străine şi lor" a fost înăbuşit cu armele, îşi graţiere a deţinuţilor politici, e- poziţia pe care trebuia să o aibă
continuă să scrie pe hârtie tot ce-l frământă. Cea mai recentă carte a sa, „Himera”, a apărut anul trecut aminteşte bărbatul. Câteva rafa mis din iniţiativa lui Gheorghiu- înainte de a fi legat şi bătut de
şi a fost tradusă în limbile franceză şi maghiară. Urmează „Memoriile” din iadul temniţelor comuniste le i-au potolit. Un glonţ a nimerit Dej. anchetatori FOTO: CRISTIVATAVU