Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_144
P. 7
R eportaj Ziarul HUNEDOREANULUI 7
M iercu ri, 3 februarie 2010
S P E C IA L
Un hunedorean a adunat în curte istoria Haţegului,
pe parale puţine şi pe câte un det de ţuică ’
Peste 300 de obiecte vechi chiar şi de aproape două milenii şi-au aflat un loc într-o colecţie inedită transformată în muzeu
particular. Isprava e a unui fost angajat al Serviciului Român de Informaţii care a adunat în ogradă istoria românilor de teamă ca
neştiutorii să n-o treacă graniţa la colecţionarii străini
Monna Voinescu
C ând şi-a cumpărat pro
prietatea de la Peştea-
na, Anton Socaci s-a
gândit să clădească a-
colo o casă de vacanţă. Un ve
cin i-a spus în glumă: „Ce casă
de vacanţă, dom'le? Mai bine
faci un muzeu!". L-a ascultat.
Astăzi, după şapte ani, hune-
joreanul are propriul muzeu,
adăposyt într-o casă din lemn,
ticsită c» obiecte din gospodă
riile românilor de acum sute de
ani. La fel e şi curtea casei, plină
cu tot soiul de obiecte despre ISTORIE INTRE PATRU PEREŢI. Muzeul de la Peşteana s-a năs
care uneori ţi-e greu să crezi că cut din pasiunea lui Anton Socaci pentru istoria românilor. Fotografia a"
inventivul român le-a putut găsi fost a doua pasiune a hunedoreanului în vârstă de 57 de ani
o utilitate. Până şi un sarcofag e
îzent în faţa muzeului, să va- Muzeul de la Sarmizegetusa şi cu
uâ tot neştiutorul cum îşi îngro- Biserica de la Densuş - ambele,
pau morţii romanii din zona Ha printre cele mai căutate obiec
ţegului. tive turistice din zonă. Turiştii
care vin la Sarmizegetusa ori la
Obiecte vechi de COLECŢIE CU OBIECTE UNICAT. Peste 3 0 0 de obiecte inedite sunt expuse în Muzeul satului Densuş află imediat şi de muzeul
jumătate de mileniu haţegan de la Peşteana. Unele nu mai pot fi văzute nicăieri în lume FOTO: CRISTIVATAVU hunedoreanului. Toţi se încume
tă să ajungă şi la Peşteana şi să-l
folosi cumva de ea. Era bună Bogăţia şi diversitatea obiectelor adunate viziteze. Intrarea e gratuită. So-
când clădea vreo construcţie. câci spune că nu vrea să facă
Lua varul cu ea", povesteşte An cu acribie de Anton Socaci recomandă avere pe seama pasiunii pe care
ton Socaci. Muzeul ţăranului haţegan ca pe unul dintre a făcut-o pentru istoria şi cultura
Pe peretele muzeului sunt a- obiectivele Ţnuzeale reprezentative ale unui locurilor în care â deschis ochii.
târnate tot soiul de obiecte con
fecţionate din fier. Nu lipseşte arealîncărcatdeistorieşi extrem de bogat Piesă de rezistenţă:
nici ocaua - unitatea de măsură în monumente,|stotice” o sobă de la baron tâmplare, povesteşte bărbatul.
0 „măsură" pentru cântărirea rămasă celebră în istorie din Fiecare dintre sutele de ex Cercetătorii de la muzeul bucu-
cerealelor este una dintre cele vremea lui Alexandru loan Cuza, cercetător IOSIF VASILE FERENCZ, Doctor în Istorie ponate din muzeu are istoria lui. reştean obişnuiesc să colinde
mai vechi piese din muzeul lui căci domnitorul nu-i ierta pe ne Anton Socaci e în stare să vor ţara-n lung şi-n lat în căutarea
Anton Socaci. Obiectul a fost gustorii care înşelau la cântar. răni. De altfel, mai am un motiv s-a documentat în Capitală, la bească despre aceasta zile în şir. muzeelor particulare. Aşa au
confecţionat în urmă cu a- în şapte ani de când i-a venit pentru care ţin la istoria şi Muzeul Ţăranului Român. De la îşi aminteşte cum a ajuns în co descoperit şi Muzeului satului
r^oape 500 de ani. Lângă el, în ideea să-şi deschidă un muzeu, cultura populară a acestei zone. specialiştii de-acolo a învăţat is lecţie fiecare obiect - de unde haţegan de la Peşteana. Expo
aera de zi - după cum nu Socaci a adunat în jur de 350 de Peşteana este satul în care m- toria fiecărui exponat din mu provine, cine i l-a adus şi ce-a natele i-au impresionat şi l-au
meşte proprietarul încăperea obiecte. Vechituri de mare preţ, am născut", povesteşte Anton zeu şi mai ales cum să le între dat în schimbul lui. Dar piesa lui invitat pe colecţionar să le ex
dinspre uliţă a muzeului - îţi dacă le pui în balanţă valoarea Socaci. ţină pentru ca istoria locului să de suflet rămâne o sobă despre pună în Capitală.
mai sar în ochi o piuă cioplită istorică. Pe unele nu le mai poţi Despre prea puţine vechituri rămână în continuare vie. care spune că a aparţinut când Anton Socaci a investit până
dintr-un trunchi de copac, al vedea nicăieri, spune hunedo- spune că le-a cumpărat. Multe va unui baron al locului. Picioa- acum în valoroasa-i colecţie de
cărei bătător din fier forjat are, reanul. însă i le-au adus sătenii din co Turişti de pe două ■ rele ei sunt asemenea labelor de vechituri aproape 10.000 de lei.
fi el, mai bine de cinci veacuri de mună, imediat ce s-a răspândit continente leu, iar înscrustaţiile şi orna Şi spune că nu-i suficient. Mu
existenţă, o baionetă adusă de „Am vrut să păstrez vestea că face un muzeu în sat. Străinii sunt foarte curioşi de mentele care s-au păstrat de zeul va avea în curând alte două
te front, din Primul Război istoria în ograda „Mi-au cerut pe ele câte-un istoria noastră, a românilor, s-a jur-împrejur fac din aceasta un încăperi.
Mondial, o tipăritură austro-un- românilor" det, două, de ţuică", îşi aminteş convins Anton Socaci de câte ori obiect interesant chiar şi pentru „Sunt piese care-mi lipsesc
;ară îngălbenită de ani - Cro- Nu-şi mai aminteşte primul te bărbatul. Le-a dat, că ce i-a călcat în curte un turist din cel mai pretenţios cercetător. deocamdată şi îmi place să-mi
tica ilustrată a Primul Război obiect pe care l-a adus în muzeu, contează nişte secărică acolo alt colţ al lumii. 0 carte de Câteva zeci de obiecte din completez colecţia în perma
dondial, o râşniţă folosită pe îşi aminteşte în schimb ce l-a contra nişte obiecte a căror va oaspeţi aminteşte de unii dintre, inedita colecţie a hunedorea nenţă. De altfel, nu poţi spune
memuri la măcinarea cerealelor convins să colecţioneze vechi loare prea puţini o cunosc. Nici ei. Au venit din Europa şi din nului au fost expuse, anul niciodată că ai aflat totul despre
;i care a ajuns în România în ur turile. proprietarul muzeului n-a ştiut Statele Unite. trecut, şi la Muzeul Ţăranului istoria românilor", e de părere
na unui schimb economic cu „Pe la mijlocul anilor '90, mare lucru despre vechiturile „Anul trecut, un ansamblu Român din Capitală. Printr-o în colecţionarul.
:ranţa. Tot din război s-a păs- mulţi achiziţionau obiecte vechi colecţionate. Dar povesteşte că folcloric din Franţa a petrecut
rat peste vremuri şi o cască de de prin gospodăriile românilor câteva zile aici. Abia s-au lăsat
ddat (foto), dintre acelea pe şi le vindeau colecţionarilor de • EXTRA duşi din muzeu, l-au încântat
are Regele Carol I le-a coman- peste graniţă. în câţiva ani, e- obiectele acestea vechi pentru
lat în Suedia. xista riscul să nu mai rămână că n-au mai văzut niciodată aşa
„Mi-a adus-o un bărbat din mare lucru din istoria sărenilor 5 ceva şi erau curioşi să afle la ce
at. A găsit-o de mult prin curte, din Peşteana. Aşa că m-am ho sau cum era folosit fiecare ex
ând a făcut nişte săpături. N-a tărât să adun la un loc toate ponat. Le-arrvdat şi ţuică de-a
runcat-o gândind că s-o putea obiectele vechi păstrate de ţă- ani de existenţă are noastră, din Ardeal, şi porumb
fiert, şi au băut apă din fântână",
Muzeul satului haţegan povesteşte proprietarul muzeu
de la Peşteana lui de la Peşteana, explicând că
de câţiva ani are o colaborare cu
NEDIT. Obiectele din fotografie erau ataşate pe vremuri pe talpa
icălţărilor, iarna, aşa încât să împiedice alunecarea pe zăpadă