Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_146
P. 11
Obiceiuri adiţn Ziarul TIUNEDOREANULUI
V in eri, 5 februarie 2010
CULTURA POPULARA CUPRINDE ESENŢA Şl VIATA UNEI C O M UNITĂŢI - MARCEL LAPTEŞ Calendarul
tradiţional ţărănesc
FĂURAR P R EV EST EŞT E 1 - 7 FEBRUARIE 2010
IN TRA REA ÎN PRIM ĂVARĂ „Se zice că luna lui februa
rie este ferită şi diferită...
Luna februarie (cunoscută în tradiţia populară şi ca Făurar) reuneşte sărbători importante dedicate Poate că unde în luna lui
februarie începe a se des
calendarului pomicol, viticol şi agricol funda pământul. Şi febru
arie nu lasă să se facă una
ca asta deodată. Căci ştiut
este că în februarie noap
tea îngheaţă şi ziua se dez-
gheaţă şi aşa treptat se
merge de la îngheţul cel
mare din decembrie şi ia
nuarie, la căldura lui martia
(m artie - n.n.) şi aprilie.”
(din eposul popular)
DENUMIRE
POPULARĂ:
- faur, făurariu,
făurar, fluierar,
luna lupilor, crapă-
ou, corbului.
■ Luni 1 februarie
- „li zace noul cap de an, de
pe stil vechi că se întâmpină
iarna cu vara, dară şi zâna Sf.
Trifon ce tămăduieşte tăte
boalele, dar mai vârtos avea
multă stăpânire asupra
Trifon, protec i-a dat putere asupra tuturor mari şi se numea potrivă, dacă în
diavolilor.”
torul insectelor în insectelor. Astfel, Sfântul Trifon STRECENIE, fiind o ziua de “Stretenie"
enum irea dezvoltarea vegetaţiei. anunţă primăvara cu întreg sărbătoare plină de in cerul este înnorat,
de Făurar vi întreaga lună februarie, înce cortegiul de gângănii, cele mai terdicţii şi de tabuuri: nu se tăia ursul nu-şi poate vedea ■ Marti 2 februarie
»
ne de la Faur, pând cu data de I, cuprinde o se multe distructive asupra vege cu foarfecă, din cauza gândaci umbra şi rămâne afară,
- „La noi îi sărbătoare mare
D adică timpul când se rie de sfinţi, care erau celebraţi taţiei, având puterea de a le lor, nu se mătura casa să nu prevestind slăbirea frigului şi
ascuţeau uneltele pentru înce de către comunitatea rurală, alunga pe cele rele. streche vitele peste vară, nu era apropierea primăverii. - întâmpinarea Domnului;
putul sezonului agrar. între care Sfântul Trifon, într-un în satele de pe Valea Mure bine să scoţi vitele din grajd Prima săptămână a lunii fe noi îi zicem Stretenie, când
iarna nu mai are putere şi
Pentru că are 28 sau 29 de ciclu de trei zile, era ţinut în spe şului se mai crede şi astăzi că pentru adăpat, nici pentru cură bruarie consemnează şi un ciclu
zile, Făurar este considerat fra cial de persoanele în vârstă, păs ,dacă de ziua Sfântului Trif nu se ţatul grajdului. 0 bătrână din de trei zile (1-3 februarie) ale iasă ursu’.”
tele cel mic al lunilor anului. trătoare ale obiceiurilor şi tra pune omătul, va fi "primăvară Lelese povestea că bărbaţii "Zilelor Lupului", sărbătoare ca
Vremea acestei perioade reflec diţiilor. în mitologia tradiţională sacă”(fără ploaie); în schimb, trăgeau de coada vacii în jos, re se mai păstreză şi astăzi în ■ Miercuri 3 februarie
tă capriciile copilului Faur: când românească, această sărbătoare dacă se pune omătul, va fi an cu până ce animalele răgeau, ca nu satele izolate din Ţara Haţegu
acesta râde, vremea e frumoasă, poartă diverse denumiri, cum ar belşug de "grâne şi poame”. cumva în vara respectivă să-şi lui. Este perioada în care, nume - „Să meri la covaci (fierar)
când e supărat şi plânge, suflă fi Sfântul Trifon, Trifan, Trif, Trif ridice coada şi să nu “strece" roase dintre practicile de apă din sat să-ţi pregăteşti
viscolul şi pietrele crapă de ger. Nebunul, Trifonuj Viermilor sau "Stretenia” coincide cu când o pişcă “musca vara şi să rare a gospodăriei se învârt în uneltele pentru arat şi
Data de I februarie, era con Ziua Omizilor. în alte zone, sfârşitul iernii bage boala în ie”. 0 practică jurul lupului, personaj anima semănat ca să ai folos la
siderată “capul de an'al calen sărbătoarea Sfântului Trif este Ziua cea mai injportantă a ca asemănătoare se mai păstreză lier de primă mărime în m itolo munca holdei.”
darului agrar arhaic, când se numită şi “Sărbătoarea Nebu lendarului tradiţional al ţăranu şi acum în satele comunei Ri- gia populară. Aceste zile trebu
"întâmpina iarna cu vara", cum nului", pentru că, de exemplu, lui este cea din 2 februarie, nu biţa, din Ţara Zarandului, când iau ţinute, pentru ca lupii să nu
ziceau ţăranii. Se apropie sfâr bătrânele din Buneşti (zona mită “Stretenie", ce coincide în în această zi se punea zăpadă intre în gospodărie şi să sfâşie ■ Joi 4 februarie
şitul iernii, iar Făurar pregă Orăştiei) spuneau că toate fe calendarul creştin - ortodox cu sub coada vacii, ca să nu "strea- animalele, în special, oile. - „Te poţi apuca de leacuri
teşte intrarea în primăvară, meile trebuie să respecte aceas "întâmpinarea Domnului". Apare tă", adică îmbolnăvească în Pentru săptămâna care ur pentru paserile din
când începe a se topi zăpada şi tă zi, altfel, puteau “să bolun- astfel un personaj ciudaţ, numit vară, când vor fi călduri mari. mează apare în calendar, Ziua gospodărie. Să amesteci
gheţurile. Toată această perioa zească" (să înnebunească). Stretenia (numele slavon al începând cu data de 2 Sfântului Haralambie, care este sămânţele ce le ai cu cenuşă
dă este presărată cu practici Concepţia are la bază o le întâmpinării Domnului), un fel februarie, ţăranii credeau că foarte importantă şi însemnată de lemn de brad şi tăt anu’ n-
magice rituale, care pregătesc gendă religioasă, potrivit căreia de zeitate duşmănoasă şi vindi iese ursul din bârlog, şi atunci, cu data de 10 februarie. Sfântul
or ave’ boale.”
munca câmpului. Această săp Sfântul Trifon era păzitorul de cativă, aproape o copie a lui Trif "iarna nu mai are putere şi Haralambie este patronul ciu
tămână anunţă derularea mun lupi al Fecioarei Maria. Atunci (ce! Nebun), care are trăsături de vremea prinde a se încălzi." mei şi a fost investit de Dumne
cilor câmpului, oamenii se pre când a ieşit cu pruncul lsus din nebunie ireverenţioasă, şi care îi Există legenda conform căreia, zeu cu protecţia oamenilor, a ■ Vineri 5 februarie
ocupau de repararea uneltelor biserică, din cauză că nu a asi pedepsea pe cei care îl nesoco dacă în această zi este soare, ur animalelor dar şi a culturilor
- „Se pune usturoi în grădină
şi îngrijirea animalelor de care gurat paza aşa cum trebuia, Fe teau şi nu-i sărbătoreau ziua. sul iese din bârlog şi, văzându- vegetale, atacate de dăunători. şi îi ave’ bună recoltă.” ..
aveau nevoie la arat şi semănat. cioara Maria l-a pedepsit “a- în satele pădureneşti, ziua şi umbra, se sperie şi se retrage,
Calendarul popular este plin de meţindu-1" de cap. Dar mai târ era considerată de mare impor prevestind, astfel, prelungirea Consultant de specialitate,
sfaturi care pregătesc viitoarele ziu, la rugile sale, l-a vindecat şi tanţă, pentru sănătatea vitelor iernii cu încă 6 săptămâni. Dim- Marcel Lapteş ■ Sâmbătă 6 februarie
munci agricole.
- „Dacă boul bea apă în astă
r : V „ v • : . ^ î m
Ş.tV. : zi din urma lui, este semn că
Patronul insectelor
de tot felul trece iarna.”
Prima zi din lună, ziua Sfân
tului Trifon, este deosebit de ■ Duminică 7 februarie
importantă în calendarul agri
col, pomicol şi viticol. Această zi - „Femeile ţân post cu pită
era venerată, în trecut, de mulţi de secară, apă şi ceapă
locuitori ai satelor hunedorene. pântru Sf. Luca, să le apere
în concepţia populară, Sfântul copiii.”
Trifon era patronul insectelor
de tot felul şi acestea puteau
ataca vegetaţia chiar de la în (D in calendarul „Comoara
ceputul apariţiei sale. De aceea, satelor”, an II, nr. 31924 şi
acum se practicau o sumedenie „Calendarul Zarandului”,
de aspecte apotropaice, pentru 1947).
a-l influenţa pozitiv pe Sfântul
