Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_156

Vineri, 19 februarie 2010

CULTURA POPULARĂ CUPRIN DE,ESEN ŢA Şl VIAŢA UNEI COM UNITĂŢI” - MARCEL LAPTEŞ Calendarul
tradiţional ţărănesc
Obiceiuri şi tradiţii 1 5 -2 1 FEBRUARIE 2010

ale săptămânilor pascaje Se zice că luna lui februarie

este: ferită şi diferită...
Poate că unde în luna lui
în spaţiul tradiţional românesc, ciclul pascal este un moment crucial. Zilele săptămânilor ce preced Paştele februarie începe a se
sunt puternic influenţate de evenimentele din calendarul religios, precum şi de ceremoniale specifice, care desfunda pământul. Şi
februarie nu lasă să se facă
au rol de ocrotire a sătenilor şi a gospodăriilor una ca asta deodată. Căci
ştiut este că în februarie
noaptea îngheaţă şi ziua se
dezgheaţă şi aşa treptat se
merge de la îngheţul cel
mare din decembrie şi
ianuarie la căldura lui
martia (martie - n.n.) şi
aprilie.

DENUMIRE
POPULARĂ:
- faur. făurariu,
făurar, fluierar,
luna lupilor, crapă-
ou, corbului.

■ Luni 15 februarie
- „După timpu' de ăst an îi
Este începutul unei terapii gas­ Domnului şi Sfânta Miercuri, să pentru bolile la oi. Sâmbăta este
Lăsatu' Secului” păntru Postu'
tronomice specifice: a şteviei, apere în special copiii. reprezentarea religioasă a
urzicilor, a grâului, orzului şi a Sfântului Toader, făcător de Sfintelor Paşti, că aşe dă odată
altor plante, eliminându-se cu Joimăriţa sau Joia minuni, apărător şi păzior al la doi ani”
stricteţe alimentele pe bază de Sântoaderului Soarelui, în drumul său pe bolta
carne, grăsime, lapte, ouă (de Joia era o zi marcată de pu­ cerească, care alungă frigul şi
origine animală). ternice interdicţii. în Ardeal a- gerul, aducând renaşterea ■ M arti 16 februarie
Ziua de marţi are o încărcă­ ceastă zi sş numeşte Joimăriţa naturii. în comunităţile izolate t
tură sacră, ce consta în diferite (stăpâna iepelor fermecate, con­ din satele de munte ale Ţării „li bine ca tăte muierile să
practici şi interdicţii, numită în fundată la Luncani, cu "alea fru­ Haţegului, încă se mai crede că curăţe blidele de mâncare,
Ţara Zarandului, "Marţea încu­ moase", adică ielele), iar la noi în această zi, Sântoader “ţine pe unde-a fost carne, cu apă cu
iată", care închidea orice posi­ Sântoaderul sau Joia Lupilor. în dracul de grumazii îl bate peste leşie că-i postu de curăţenie;
bilitate de a mânca "dulce". în această zi se credea că este ziua cap să nu facă cele rele în să mai zâce, că-i Marţa
Ţinutul Pădurenilor începe un mai multor jivine care fac rău gospodăriile din sat şi să nu se Vaselor”
ciclu al divinităţilor demonice şi cum ar fi ciorile, viermii şi in­ dea la oi şi vaci."
Luana Giuhat fapte vii din ciclul obiceiurilor şi malefice, Marţea Sântoaderului, sectele. La Ocolişul Mic, bătrânii Duminica închidea prima săp­
• • • tradiţiilor pascale. încă se mai în care apar personaje mito­ ţineau cu sfinţenie această zi, tămână a Postului Mare. In
calendarul tradiţional, păstrează denumirea de Lunea logice, cum sunt caii, ielele, stri­ pentru că ziceau ei, era zi “De această zi, toată suflarea satului ■ Miercuri 17 februarie
un loc aparte îl au săr- Curată sau Lunea vaselor, ca fi­ goii, moroii etc. Pe Platoul Lun- Mânzirea Iepelor", numită şi "Zi­ mergea la biserică, aducând fie­ „ Nu trăbă să se lucre nicicum
bătorile şi obiceiurile cu ind începutul postului, când în­ canilor, este marţea în care oa­ ua Iepelor”. Această zi era res­ care colaci, pâine, colivă, pentru că altu felu te poţi strâmba de
dată mobilă. treaga comunitate ţărănească menii crede.au că "se încurcă Sf. pectată mai ales, pentru că la a fi sfinţite de preot şi date oarece boli” <•>
I Conform calendarului pe stil se pregătea pentru purificarea Toader" (protectorul cailor năz­ naştere, mânjii să fie sănătoşi şi oamenilor mai sărmani din sat.
vechi, Paştele nu are dată fixă. spirituală şi fizică, pentru stabi­ drăvani). Timpul cailor lui Sân- frumoşi. Există şi o povestire le­ în această zi, mai peste tot se
Astfel, potrivit rigorilor creştine, lirea mâncărurilor agreate în toader ţinea de la şapte, la nouă gată de respectarea acestei zile: mânca porumb fiert, îndulcit cu
anual, biserica ortodoxă şi cea perioada postului. Ca urmare, în zile, de la prima marţi până la "un om n-o făcut aşe şi l-or făr- miere, sau fasole frecată cu ulei ■ Joi 18 februarie
catolică au stabilit data Paştelui. toate gospodăriile, femeile se cea de-a doua marţi, uneori pâ­ mat cafi Iui Sântoader în copite, din seminţe de dovleac. „Să mai,zâce Joia de Post
Această mare sărbătoare trebuie pregăteau de o curăţenie gene­ nă joi la amiază, când vor fi iară o iapă or mâncat-o lupchii”. Toate aceste zile aveau o im­ când lumea crede că atuncea
să fie obligatoriu într-o dumini­ rală a vaselor, unde s-au prepa­ prezenţi doar caii şchiopi, care Fiind o zi a cailor dar şi a insec­ portanţă deosebită pentru bu­ când latră cânii se alungă iarna
că, după echinocţiul de primă­ rat mâncăruri de origine anima­ nu s-au putut ţine după cei telor distructive, femeile preîn­ nul mers al vieţii şi al treburilor de aceia se dă hrană bună la
vară şi după un ciclu de lună lă. Vasele se spălau temeinic, sănătoşi. în zilele de luni şi tâmpinau acţiunile destructive în gospodării, fiecare fiind apă­ câni”
plină. La ortodocşi există şi o apoi se lăsau la uscat cu fundul marţi, era interzis lucrul cu acul ale acestora. în această zi, la rătoare de rele, dar şi zile de
prescripţie suplimentară: nicio­ în sus până seara. Pe Platoul sau la război. Se spunea că cei Dâncu Mare, bătrânele interzi­ prezicere a vremii, care era deo­
dată nu cade o dată cu Paştele Luncanijor, după spălare, va­ care încălcau interdicţia, când ceau femeilor tinere şi copiilor să sebit de schimbătoare, deoare­
evreiesc. Astfel, în mod consec­ sele erau stropite cu agheasmă, vor îmbrăca hainele făcute în pomenească cuvântul "furnică", ce săptămâna viitoare anunţa ■ Vineri 19 februarie
vent, Paştele catolic cade în pe­ în alte zone, cum ar fi satele de aceste zile, (numite zile de pia­ că altfel, "or intra toate în comne intratrea într-un nou ciclu al „Zi bună la cai; să-i stropeşti
rioada dintre 22 martie (echinoc- pe Valea Mureşului, în Lunea tră), vor fi trăzniţi, iar ogoarele (cămară) şi or strica alimentele". naturii, cel al primăverii. cu aqhiazmă, să le dai ăl mai
ţiul de primăvară) şi 25 aprilie, iar Curată, bărbaţii obişnuiau să bătute de grindină şi de caii lui La Curechiu, în Ţara Zarandului, Consultant de specialitate, bun fân”
Paştele ortodox în aceeaşi pe­ bea la cârciumă (mai rar acasă), Sântoader, care "zboară pe ce­ femeile numeau ziua "Joia Cio­ Prof. Marceld-apteş, etnolog
rioadă, mai rar în luna mai. şapte pahare de .vin sau ţuică ruri şi amestecă norii". rilor" şi îşi puneau bărbaţii şi co­
pentru a l'clătări gura şi măsă- Miercuri, ziua postului mai în piii să le alunge din livada pru­
Credinţe şi ritualuri lele de carnea ce or mâncat-o toate obiceiurile şi datinile hu- nilor şi merilor. ■ Sâmbătă 20 februarie
Ca mai toate sărbătorile sa­ înainte de post, şi să le fie cu­ nedorene, este o zi a femeii, cu Vinerea este o zi a focului, „Să mai pui gunoi de grajd pe
tului tradiţional, aceste manifes­ rate foalele (stomacul)". Fie­ un pronunţat caracter apotro- prin practicile apotropaice de straturile din grădină ca să ai
tări reflectă o uluitoare cuprin­ care zi, din cele şapte ale săptă­ pic şi propiţiere (a înconjura apărare a gospodăriilor. Din res­ cepe faine”
dere a universului etno-folcloric mânii 15-21 februarie, se bucura ceva şi apăra). Ziua are o mare turile ce rămâneau de la cu­
al vieţii tradiţional, printr-un de un tratament special, fiecare tensiune malefică, botezate de răţenie, se făcea un foc în curtea
inedit mecanism de creştinism având importanţa sa. femeile mai bătrâne "Strâmba", casei, pentru arderea demonilor
folcloric şi mitologic sincretic, de sau conotată peiorativ, în alte ce fac rău în sat. Şi animalele tre­ ■ Duminică 21 februarie
credinţe şi ritualuri de înteme­ întâia săptămână de Post locuri "Frumoasa",- prin urmă­ buiau apărate împotriva forţelor „Acu' la sfârşitul primei
iere a spaţiului de locuit, accep­ Lunea era socotită ca prima rile nefaste pe care le lasă la fe-. malefice destructive ce aduceau săptămâni de post să faci
tarea şi frica de fiinţe fabuloase, treaptă în care oamenii erau meiîe care nu au respectat in­ boli şi moarte, prin ritualuri colaci mici din grâu curat, să-i
precum şi de practicile magice de supuşi unui regim de viaţă mai terdicţia de muncă. în satele de speciale, vrăjitorii şi des­ sfinţească popa şi să dai
alungare a molimelor, furtunilor, sever din punct de vedere spi­ pe Platoul Luncanilor, la Cio­ cântece cu ajutorul unor pomană la ăi săraci.”
eclipselor, ploii şi secetei şi valori ritual şi fizic, care va continua clovina, Ursici şi Târsa, femeile plante culese "de an" şi so
mito-simbolice a plantelor şi ani­ timp de şase săptămâni, presă­ însărcinate nu lucrează de frică cotite magice. Locuitorii
malelor, la credinţa şi practicile rate cu numeroase interdicţii. să nu iasă pruncii cu gura de la Meria, din Lunca
ritualice, legate de naştere, că­ Astfel, în universul ţăranului, strâmbă şi picioarele întoarse. Cernii, numeau (Din „Calendarul românilor
sătorie, moarte şi lumea de din­ prima luni din postul Paştelui Până aproape de zilele noastre această zi "Vinerea de pretutindeni” Sibiu, 1918
colo. mai avea şi alte denumiri, cum există printre bătrânele satului, Ierburilor", deoare­ şi „Calendarul Zarandului”
în arealul folcloric hunedo- ar fi Lunea Păstorilor, Lunea Pă­ vindecătoare a "bolilor de ce , atunci se pre­ -1944)
rean se mai păstrează multe sărilor, Lunea Viermilor etc. strâmbare”, invocând pe Maica parau leacuri