Page 4 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_156
P. 4
Ziarul iHUNEDOREANULUI O am eni
V in eri, 19 februarie 2010
ISTORIE HUNEDO REANA
CETATEA DACICA DE LA BANIŢA
9
Puţini ştiu că pe vârful piscului semeţ pe lângă care şerpuieşte drumul naţional DN 66 înainte de Petroşani, ''' Daci
se găsesc ruinele unei cetăţi dacice
montibus
inhaerent.
(Dacii trăiesc
nedeslipiţi de
munţi)’
ANNAEUS FLORUS,
contemporan cu Traian şi Hadrian,
autor al unui rezumat al Istoriei
Romane
rior, conduc la ipoteza unei da
tări a locuirii încă de la finele
secolului al ll-lea î. Chr., iar sfâr
şitul pare să fie strâns legat de
războaiele daco-romane de la
începutul secolului al doilea al
erei creştine.
Un monument UNESCO
încă necunoscut
Aşa cum se poate lesne ob
serva, cunoştinţele noastre în
acest moment despre cetatea
dacică de la Băniţa nu sunt foarte
numeroase. Ea rămâne în conti
nuare unul dintre cele mai mis
terioase monumente înscrise pe
lista patrimoniului mondial. Vici
situdinile aduse de vremurile
care s-au perindat peste aceste
locuri au îngenuncheat falnica
fortăreaţă. Nici astăzi umilinţele
la care sunt supuse vestigiile
Dr. Iosif Vasile Ferencz nuare unul dintre cele mai puţin curi piatră de calcar în tehnica mentul amenajării căii ferate. în dacice nu au încetat să se des
• • • cunoscute. Numai rezultatele specifică pentru zonă capitalej legătură cu aceasta nu cunoaş făşoare. Constituirea Parcului
ornind spre nord pe cercetărilor arheologice sistema Regatului Dac. Intrarea în cetate tem mare lucru. Nu putem pre Natural Grădiştea-Muncelului -
drumul care străbate tice efectuate pe parcursul ulti se găsea în partea de nord-est a ciza dimensiunile ei şi nici nu pu Cioclovina a făcut ca cetatea, la
P Defileul Jiului, trecând mului secol al mileniului trecut zidului şi consta dintr-o poartă tem spune nimic depre numărul fel ca toate celelalte fortăreţe da
de oraşul Petroşani, va ne permite să întrezărim, chiar şi monumentală, la care se ajungea de locuinţe, forma sau inventarul cice să capete un stăpân nepă
lea este închisă de „Dealul Bo parţial, măreţia şi frumuseţea în urcând mai multe trepte ale unei j lor. Materialele arheologice des- sător şi incapabil să le gestio
lii" sau „Piatra Cetăţii". tregului. Săpăturile au fost efec scări din calcar, mărginite de o j coperite cu ocazia cercetărilor, neze. Refacerea infrastructurii
Ne aflăm pe teritoriul admi tuate pe parcursul a două cam balustradă din andezit. f care se mai păstrează, nu sunt rutiere, în zona cetăţii, a mai
nistrativ al comunei Baniţa, care panii, în anii I960-196I, fiind con" ! foarte numeroase şi sunt con muşcat din aşezarea antică, până
se poate mândri cu prezenţa u- duse de către Octavian Floca, pe Mărturii istorice stituite cu preponderenţă din ce reprezentanţii Direcţiei Jude
nui monument înscris în lista vremea aceea director al Muzeu Platoul superior, situat din i fragmente ceramice. Cu toate a- ţene Pentru Cultură s-au depla
obiectivelor de valoare univer lui din Deva. Acestor investigaţii colo de poart% însumează trei , cestea, ele acoperă o mare va sat în zonă. Şi astfel, monumen
sală-UNESCO. datoram marea majoritate a cu terase dispuse în trepte, toate rietate tipologică. Dintre ele, do tul istoric, poate cel mai impor
Poate că la nici una dintre for noştinţelor de care dispunem as amenajate de către daci. Una resc să menţionez mei multe ti tant din zonă, rămâne în con
tificaţiile din zona capitalei Re tăzi pentru reconstituirea cetăţii. dintre ele adăpostea o clădire pare şi creuzete care făceau par- tinuare la fel de enigmatic, de ...
gatului Dac.-Sarmizegetusa Re Chiar dacă nu avea şi nu are o care fusese construită din lemn j te din inventarul unui atelier de necunoscut.
gia, textul lui Florus care îi amin pantă lină, versantul nordic este pe o temelie din piatră însă nu bronzier. Deasemenea, nu poate El încă mai aşteaptă să-i fie
teşte pe dacii agăţaţi de munţi, singurul accesibil, însă numai cunoaştem utilitatea ei. în ace ISTORIE. Planul cercetărilor fi uitată nici o delicată brăţară desluşite tainele şi nu doar de
nu se potriveşte atât de bine ca pentru accesul pedestru şi even laşi timp, cercetătorii care au efectuate la Bănită, după O. din argint, a cărui analogii trebu căutătorii de comori şi să intre
aici. Poziţia strategică deosebită tual călare. De aceea ne putem investigat situl au identificat pe Floca iesc căutate spre sud-vest, în într-un circuit turistic real. Mo
pe care o oferă dealul pentru închipui dificultăţile întâmpinate o altă terasă un turn construit spaţiul geografic lecuit de scor- mentul construirii fortificaţiilor,
controlul accesului între Depre în timpul lucrărilor de construc din material lemnos, a cărui pe ment, nu numai a acelora situate dişti. Cine ştie ce domniţă, venită existenţa mai multor faze de
siunea Petroşani şi Bazinul Ha- ţie, când toate materialele au reţi fuseseră lipiţi cu lut ames pe paramente opuse, cum este poate de pe alte meleaguri, o construcţie a acestora, dimen
ţegan, a generat raţiunea pentru putut să fie transportate doar cu tecat cu paie. cazul la celelalte cetăţi dacice. purtase în acele timpuri ? De siunile şi structura aşezării de la
care a fost fortificat de către daci samare, pe spatele animalelor, Pe versantul nord-vestic stân Avem de a face cu o particula fapt, legăturile cu acele locuri poalele dealului sunt numai câ
şi apoi, în Evul Mediu. sau poate chiar cu braţele. Şi tot ca a fost tăiată în trepte pentru a ritate, putem spune chiar o imo- sunt demonstrate şi prin pre teva dintre dezideratele cerce
în acelaşi fel trebuie sa ne în fi amenajată, se pare, o platfor vaţie, a arhitecţilor şi meşterilor zenţa unui vas din ceramică, lu tărilor viitoare.
Campanii arheologice chipuim şi modalitatea prin care mă de luptă, mărginită în partea constructori, care s-a datorat crat la roată, a cărui formă şi or
Cu toate că descoperirile ar se făcea aprovizionarea acestui inferioară de un zid aşezat direct configuraţiei terenului de aici. namente se regăsesc la sudul t M
heologice din acest loc au fost „cuib de vulturi”. pe stâncă. Datorită pantei abrup Chiar dacă cercetările s-au re Dunării, pe teritoriul de astăzi al Iosif Vasile Ferencz este
semnalate încă de timpuriu, iar Tot pe acest versant, pe cul te, cu diferenţe mari de nivel, la strâns pe culmea dealului, prin Serbiei. doctor în istorie, expert şi
poziţia sa, pe marginea drumului mea stâncoasă, au fost constru construcţia zidurilor au fost lega cercetări de suprafaţă, la poalele în urma analizei pieselor cu cercetător ştiinţific la Muzeul
(fie el de fier sau covor asfaltic), ite elementele de fortificare, dis te cu scoabe din lemn şi blocu dealului a fost semnalată aşeza valoare cronologică, precum Civilizaţiei Dacice şi Romane
monumentul rămâne în conti puse în trepte, cu ziduri din blo rilor alăturate, din acelaşi para- rea civilă, distrusă parţial în mo brăţara şi vasul amintite ante- din Deva
DESCHIDERE. De sus, din cetate se pot vedea chiar ;i culmile AMPLASARE. Venind dinspre sud, dinspre „Valea Jiului”, orice URME. Ziduri de piatră de calcar, specifice cetăţilor dacice
Parângului FOTO: M. C. CĂSTĂIAN duşman ar fi fost oprit în faţa cetăţii FOTO: I. V. FERENCZ ’ FOTO: S. C. FERENCZ
