Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_161
P. 11
Obiceiuri ZiaruBHUNEDOREANULUI
Vineri, 26 februarie 2010
CULTURA POPULARĂ CUPRINDE ESENŢA Şl VIAŢA UNEI C O M U N ITĂŢI” - MARCEL LAPTEŞ Calendarul
Astfel fetele se luau de mâini şi tradiţional ţărănesc
rămâneau surori până la celălat
Sântoader. Acelaşi ritual îl făceau 22-28 februarie
şi băieţii, schimbând brăduţii 2010
între ei, numindu-se 'fraţi", adică
prieteni, tot timpul anului. Ritu
alul se încheia prin ospăţul şi
jocul "pomanei de Sântoader",
care se făcea în casa unui gos
podar înstărit, unde se mănâncă
de post, iar fetele erau atente să
nu le joace "caii lui Sântoader".
Aceste personaje mitice (trans
formate în flăcăi frumoşi), pe „Se zice că luna lui februarie
depseau fetele care lncălcau este: ferită şi diferită... Poate
interdicţia şi coseau sau ţeseau că unde în luna lui februarie
în ziua de marţi a Sântoaderului, începe a se desfunda
jucându-le până la epuizare, sau pământul. Şi februarie nu
chiar moarte. lasă să se facă una ca asta
deodată. Căci ştiut este că în
Popelnicul februarie noaptea îngheaţă
Un alt obicei, păstrat segmen- şi ziua se dezgheâţă şi aşa
ţial este cel al Popelnicului, care treptat se merge de fa
se aseamănă în anumite puncte îngheţul cel mare din
cli Pomana lui Sântoader. Acesta decembrie şi ianuarie la
este un obicei propriu zonei căldura lui martia
Orăştiei, dar şi satelor de pe (martie - n.n.) şi aprilie.”
Valea Mureşului Inferior. în Joia (Din eposul popular)
Sântoaderului fetele şi făcăii din
sat se adunau la o gazdă unde Denumirea populară: faur,
petreceau până seara târziu. făurariu, făurar, fluierar,
Gazda prepara pentru parti luna lupilor, crapă-ou,
cipanţi colaci de post, frămîntaţi corbului.
din făină de grâu cu apă în
dulcită, numiţi brăduţ. Vineri, Luni 22 feb.
tinerele unite în grupuri, mer
în 24 februarie natura se deschide şi se regenerează. Un nou ciclu al naturii începe geau înainte de răsăritul soarelui - „Să pregăteşti cât mai bine
astăzi, când totul revine la viaţă. Această zi este socotită a fi şi începutul primăverii să culeagă popelnicul - o plantă plugu şi grapa că-i vreme de
magică folosită în descântece şi arat”
Luana Giuhat Dragobetele implică practici de datini legate de aceste sărbători, telor, ierburi cu puteri magice - vrăji. Fetele mergeau doar în
• • • ltimul reper al iernii prevenire dar şi interdicţii multe dintre ele pierdute odată brei, iarba vântului, spurc, anumite locuri cum ar fi poienile Marti 23 feb.
U este Capu' Primăverii, totodată, divinitatea fecundităţii. păstrate, în special în satele Lelese. Fetele scoteau buruienile însoţite de flăcăi. - „ In astă zi se începe orice
şi îmbuna
menite a apăra
iederă", povestesc localnicii din
cu trecerea timpului, iar altele
pădurilor sau malul apelor, fiind
f
care semnifică In ca
Exista credinţa conform căreia,
izolate, unde memoria sătenilor
din pământ, punând în locui lor
Pentru a îmbuna planta şi a
lucru, că merge cu spor: se
lendarul popular sfâr
zile mâna pe un bărbat străin, va
timpurile moderne. Este cazul
şitul iernii şi Începutul primă dacă o femeie punea în aceste nu a fost cu totul alterată de o bucată de colac (pupeză) şi întări vraja, fetele aşeazau lângă scutură, se aşează în casă, că
zicând: "Eu ţi-am dat colac/ Tu
ea bucăţi de ouă fierte şi firi
vie binele şi averea; să se
verii. fi drăgăstoasă tot anul; din aşa zisei Sărbătoari a lui Sântoa să-mi dai de leac", având cre mituri de colac. Sâmbătă seara, întoarcă la casă: din ziua
Ultima săptămână din febru zăpada netopită, de Dragobete, der, cunoscută sub mai multe dinţă că aceste plante aveau fetele fierbeau frunzele de po- aceasta, doaştele se întorc la
arie este una a fertilităţii, puse fetele Îşi făceau rezerve pentru a denumiri; Pomana lui Sântoader, proprietăţi magice şi pot fi folo pelnic şi se spălau cu apa pe cap, cuib, încep a cloci, iar vitele
sub semnul unor zeităţi mitice se spăla la anumite sărbători de însoţirea -fetelor, înfărtăţirea site ca remedii, în combaterea pentru ca părul să le crească lung se întorc de la iesle, nu mai
agrare, cum ar fi Dochia, care peste an, pentru a fi plăcute de Flăcăilor, Caii de Primăvară sau spiritelor malefice. Băieţii care le şi bogat. Apoi, îşi tăiau câteva fie mănîncă aşa de mult ca
este cunoscută la noi ca zeiţă a flăcăi; când fetele şi flăcăii se Sâmbăta Sântoaderului. Săptă însoţeau adunau bâte din corn, de păr pe care le îngroapau la iama”
fertilităţii, iar în sud, Dragobe- sărutau, făceau un jurămînt pe mâna de SânToader ocupă un loc pentru a confecţiona mai apoi rădăcina viei, împreună cu apa
cele, ca patron al păsărilor. în care dacă nu II păstrau, erau important în obiceiurile tradiţio răsteie de jug, codorici de bici, rămasă, în speranţa că părul lor Miercuri 24 feb.
ziua de 24 februarie, comuni pedepsite de diavol şi sfârşeau tn nale, ca o mare sărbătoare a furci, etc. Sâmbătă dimineaţa va fi lung şi puternic ca şi coar
tatea tradiţională credea că este iad. Totodată, există şi o mulţime primăverii, având semnificaţii fetele puneau o parte din bol- dele plantei. Ritualul obiceiului, - „Mai în jos de ţară se ţîne
ziua perechilor, atât la oameni de interdicţii, care dacă nu erau mai adânci prin simbolurile sale: bote (ierburi) la fiert, şi cu apa cuprindea şi însoţitul, împrie Dragobetele, la noi îi zice
cât şi la păsări şi animale respectate se credea că aduc calul (matrice mitică a geniilor rezultată îşi spălau părul pentru tenirea fetelor cu flăcăii din sat Capu’ de Primăvară când nu
domestice. Această sărbătoare numai pagube şi nenorociri tn naturii), oul (mitul creaţiei perio a creşte lung şi mătăsos “precum sau din satele din împrejurimi, se lucră”
asigura tranziţia către un an gospodărie. Din acest motiv, în dice ca repetare a renaşterii) şi coadele iepelor". Celelate bol- rupând brăduţul în două, fiecare
roditor, care trebuia apărat de ziua de 24 era interzis lucrul, iar frunza verde (viaţa legată de bote erau puse la uscat şi se mâncându-şi partea şi rămânând Joi 25 feb.
acţiunile destructive ale forţelor cea care lucrează In această zi va personalitatea feminină, purtă foloseau peste an, ca plante legate pe viaţă.
malefice. Pe lângă fertilitate, ciricăi ca păsările toată viaţa. "De toarea renaşterii naturii). vindecătoare pentru bolile Seara, sătenii se strângeau la - „Să termin lucru înainte de
sărbătoarea mai avea şi caracter te cerţi In casă cu muierea sau Obiceiul se desfăşura în mai oamenilor şi animalelor. în o petrecere, la care pe vremuri se apusu’ de soare că altu fel iu
de renaştere a naturii. bărbatul îţi va merge ca dracu’ la multe zile ale săptămînii: joia, dimineaţa de duminică, fetele se puteau observa şi viitoarele tăte paserile ţi-or mânca
lucru iar păsările îţi vor mânca numită şi Joia pomenii, dis de însoţeau : "mergeau cu toate îa perechi de miri. în satul Cozia de porumbul, când se coace
"Dragobetele sărută cucuruzul ce-l pui tn ţarină". Se dimineaţă, grupuri de fete şi flă livadă, la cel mai fain pom si exemplu, din comuna Cârjiţi, vara”
fetele" credea că "e bine de ziua pase căi, mergeau pe la casele săteni ziceau: puneţi fiecare pupezeleln perechile îşi arătau dragostea
De asemenea erau reprezen rilor să chemi pe sară babele lor şi strângeau alimente de post, pom că trebuie să vă însoţiţi mâncând din aceeaşi farfurie. Vineri 26 feb.
tate culturi arhaice, cu accent pricepute In legat de dragoste, din care se pregăteau şi colacii: (împrieteniţi). îşi legau cozile de Obiceiul de primăvară al Popel
predominant pe personajele să-ţi zică ursitul". Cu toate "brăduţi ” pentru flăcăi şi "pupe- la una la alta şi-şi puneau nicului are rădăcini străvechi în - „ De plouă în prima zi a
feminine, casursă a fertilităţii, iar acestea, Dragobetele are un rol ze” pentru fete. Joi noaptea, pupezele în pom, rostind: <Soaţă societatea tradiţională ţără Aflării Capului Sf. loan,
bărbaţilor li se recomanda să ia minor In cadrul obiceiurilor şi tinerii jucau pânâ-n zori, în cu mine/Soaţă cu tine/ Soaţă cu nească, iar în unele sate se mai primăvara va fi frumoasă şi
măsuri de siguranţă (să intre în tradiţiilor, neavând manifestări pădure, la focul făcut de flăcăi. Dumnezeu». Apoi scuturau po păstrează şi astăzi. călduroasă”
contact cu forţele fecunde şi să ritualice care să-l definească pe “Odată cu ivirea zorilor grupul de mul de cădeau pupezele, pe care
nu supere partenerele feminine), deplin. Aproape uitat în secolul fete şi flăcăi, plecau “spre fetele le recunoşteau, strigându- Consultant de specialitate, Sâmbătă 27 feb.
în satele izolatare din zona trecut, Dragobetele apare mai coastă", pentru culegerea bolbo- şi numele fetei ce o va Însoţi.” Prof. Marcel Lapteş, etnolog
etnofolclorică a Orăştiei, în mult ca o sărbătoare revitalizată - „Acu’ spre sfârşitul
această săptămână, se credea că de mass-media, în special la săptămânii se aprinde prin
bărbaţii nu aveau voie să se certe televizor In concurenţă cu Sfân case rădăcină uscată de prun
cu soţiile sau femeile, că nu Ie va tul Valentin al occidentalilor, spre curăţare de cele rele”
merge bine tot anul. Pentru a dorindu-se a fi o sărbătoare
proteja forţele benefice fertile, naţională a iubirii. Duminică 28 feb,
bărbaţii sărutau fetele pentru a
se "contamina" cu forţele faste. Pomana lui Sântoader - „Ca să nu prindă pruncii
Zilele Îndrăgostiţilor se în Toate aceste credinţe au soare rău muierile să lege la
tindeau de la sfârşită! lunii denumiri specifice In satele gâîu’ lor şinorel de amici
februarie, plnă la sfârşitul lunii hundorene: Sărbătoarea de Sân roşu îm pletit cu
martie. La noi In judeţ, sărbători toader, cunoscută şi sub numele bumbac alb”
ca Pomana lui Sântoader, de Pomana lui Sântoader, întâl
Popelnicul şi Strigarea peste sat nită mai mult în Ţinutul Pă-
sunt oarecum asemănătoare cu durenilor şi Popelnicul, în comu (Din calendarul „Comoara
ceea ce se întâmpla în aceste zile nităţile din zona Orăştiei şi de-a satelor”, 1925 şi „Calendarul
în zona de sud a ţării, unde era lungul Streiului. Zarandului”, 1947).
sărbătorit Dragobetele. Ca orice în arealul hunedorean, există
credinţă magico-rituală şi o mare varietate de obiceiuri şi
