Page 4 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_161
P. 4

Ziarul'HUNEDOREANULUI                                       ’  Y / %

                      Vineri, 26 februarie 2010                                        ,  — y  ; .:<;y v .  '




            POVEŞTILE ZIARUL HUNEDOREANULUI


             Pe urmele unei comori





            „Fură descoperite şi comorile lui Decebal, deşi se aflau ascunse sub râul Sargetia.  Căci [Decebal]  abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase acolo o
            groapă. Pusese în ea o mulţime de argint şi de aur şi alte lucruri foarte preţioase  - mai ales dintre cele care suportau umezeala  - aşezase pietre şi îngrămădise


            pământ, iar după aceea adusese râul din nou în albia lui.  Tot cu oamenii aceia [Decebal] pusese în siguranţă, în nişte peşteri,  veşminte şi alte lucruri la fel.  După
            ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca să nu dea nimic pe faţă.  Dar Bicilis, un tovarăş a! său,  care cunoştea cele întâmplate, fu luat prizonier şi dădu în vileag toate
            acestea” - Dio Cassius





































            Zona sacră a Sarmizegetusei
                                                                                                                                                       între comorile adunate de
            a fost, fără doar şi poate şi
                                                                                                                                                        daci se regăseau monede şi
            locul unde se adunau darurile
                                                                                                                                                       vase din metale preţioase
            oferite zeilor
            Iosif Vasile Ferencz                                                                                                                          gropat agoniseala  şi  în
            • • •                                                                                                                                        apele  unor  râuri.  în
            Pe scurt despre      \                                                                                                                      legătură  cu  îngroparea
            comorile dacilor      N                                                                                                                    unor  tezaure  de  către  per­
              Fără  nici o îndoială,  co­                                                                                                            soane particulare stau mărtu­
            morile dacilor au fost cunos­                                                                                                           rie numeroasele tezaure dacice
            cute  în  antichitate şi  au con­                                                                                                       de   monede    de   argint,
            stituit o atracţie. Despre o astfel                                                                                                     descoperite   de-a   Iun»1"!
            de comoară ne vorbeşte istori­                                                                                                          timpului, precum şi tezaurel
            cul bizantin loanes Lydos citân-                                                                                                        monede de aur despre care se
            du-l  pe Criton (medicul perso­                                                                                                         spune  că  ar  fi  fost  găsite  de
            nal ai împăratului Traian). De la                                                                                                       căutătorii de comori.
            el  aflăm  că  în  urma  victoriei                                                                                                         în epoca Regatului Dac, zona
            asupra geţilor, Traian  a  luat o                                                                                                       capitalei  era  intens  locuită  şi
            pradă   bogată,   însumând                                                                                                              după  câte  cunoaştem  astăzi,
            1.650.000 de kilograme de aur şi                                                                                                        mulţi  dintre  locuitorii  acestei
            de două ori pe atâta argint. Din                                                                                                        zone  erau  înstăriţi.  Zvonul  a-
            datele pe care le avem la dispo­                                                                                                        propierii  urgiei,  odată  cu  tru­
            ziţie, strânse din izvoarele scri­                                                                                                      pele romane, i-a făcut pe mulţi
            se antice, din cele epigrafice şi                                                                                                       să îşi îngroape avutul: fie bani,
            arheologice, rezultă cu claritate                                                                                                       fie  unelte  sau  alte  bunuri.  Şi
            că învingătorii au fost răsplătiţi                                                                                                      poate  că  unele  dintre  ele  au
            cu o pradă deosebit de bogată.                                                                                                          ajuns în albia unor râuri, alături
            Totuşi,  cantităţile  imense  de*                                                                                                       de obiecte consacrate, din vre­
            metal preţios pe care Lydos ne                                                                                                          muri  străvechi, unor divinităţi
            asigură că le-ar fi dobândit, par                                                                                                       acvatice.
            a  fi  extrem de  mari.  Din acest                                                                                                         în ultim ii ani, mirajul meta­
            motiv, unii istorici au interpre­                                                                                                       lului galben a făcut ca întreaga
            tat  sursele  antice  prin  prisma                                                                                                      zonă a Capitalei Regatului Dac
            propagandei romane şi au con­                                                                                                           să fi fost agresată fizic. Mărtu­
            siderat că în realitate a fost vor­                                                                                                     riile subtile pe care dacii ni le-
            ba de mult mai puţin. Dar chiar                                                                                                         au lăsat moştenire au căzut pra­
            şi acceptând o cifră mai mică cu                                                                                                        dă  acestei  curse  nebune după
            o zecime, aşa cum a propus Je-                                                                                                          aur. între ele, putem spune fără
            rome Carcopino, atât în ceea ce                                                                                                         să greşim că brăţările din aur se
            priveşte cantitatea de aur cât şi   Tezaurul regal al Daciei, încărcat pentru a fi dus la Roma.  Inagine de pe Colum na lui Traian      numără printre cele mai cunos­
            de argint, sau chiar dacă redu­                                                                                                         cute, discutate şi mediatizate o-
            cem  cu  încă  o  zecime,  cum  a   informaţia, ea completează fe­  Şureanu  şi  curge  spre  vest  şi   fost anticul Sargetia. Care din­  cu cele relatate de Dio Cassius.   biecte dacice, la începutul aces­
            propus Ion Iosif Rusu, se poate   ricit istoria desfăşurării eveni­  apoi spre nord. Râul Grădiştii,   tre ele? Nu vom şti, poate, nicio­  Să le fi scăpat romanilor o parte   tui mileniu. însă acestui subiect
            trage  următoarea  concluzie:   mentelor din timpul celui de al   care îşi adună apele din aceeaşi   dată. Şi totu şi...  din comoară? Tot ce este posi­  ZIARUL HUNEDOREANULU
            cantitatea de metal preţios ră­  doi-lea război  dintre Traian şi   zonă  curge  spre  nerd,  foarte   în secolul al XVIlI-lea, nişte   bil. La fel de credibile pot să fie   i-a  consacrat  pagina  „Oamen
            mâne  considerabilă.  Prada  de   Decebal.  Dar  oare,  care  este   aproape  de  locul  unde  a  fost   pescari au găsit în albia Streiu-   şi  alte  explicaţii  ale  prezenţei   Locuri" de vinerea viitoare.
            război  romană  a  reprezentat   râul la care se referă izvorul?  identificată Sarmizegetusa Re­  lui o comoară. Un număr mare   comorii  descoperite  în  albia   Chiar dacă unele obiecte at
            pentru acele vremuri, ca şi pen­                      gia. Şi tot în apropiere şi tot spre   de monede de aur fuseseră de­  râului. De ce nu ar fi fost posibil   fost şi sunt recuperate, poves
            tru cele de astăzi,  o adevărată  Râul Sargetia azi   nord curge şi Sibişelul. Dacă nu   puse  într-un  „şarpe  din  aur"   ca  Decebal  să  îşi  fi  împărţit   tea lor va rămâne, poate pentri
            comoară, un adevărat tezaur.  După cum este ştiut, în apro­  luăm  în  calcul  cursuri  de  apă   (care ne duce cu gândul la dra­  tezaurul în mai multe părţi şi să-   totdeauna, un mister. Nouă nt
              Deşi neconfirmată de nici un   pierea capitalei  Regatului  Dac   precum  Cugirul,  Sebeşul  sau   gonul dacic). Atât monedele cât   1 fi îngropat în mai multe locuri?   ne  mai  rămâne  decât  să  n<
            alt izvor, cele relatate de către   curg mai multe râuri: Streiul, cel   Jiul,  care sunt situate  la  oare­  şi piesa în care fuseseră depuse   Tot la fel de posibil credem că ar   bucurăm ochii în faţa vitrineloi
            Dio Cassius nu pot să fie igno­  mai important curs de apă izvo­  care distanţă de capitală, unul   nu se mai păstrează, dar infor­  fi fost ca una sau mai multe per­  muzeelor şi să reconstituim ci
            rate. Considernd a fi adevărată  răşte din chiar inima masivului  dintre primele trei ar putea să fi  maţia ar putea să aibă legătură  soane  particulare  să  îşi  fi  în­  ochii minţii măreţia trecutului.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9