Page 4 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_164
P. 4
ZianiffiUNEDOREANULUI
Miercuri, 3 martie 2010
A L E G E R E R E C O M A N D A R E
Leurda sau urzicile, pe
România este pentru meniul eco de sezon
Aerul de primăvară aduce vitaminele pe care le conţin, pe
cultivarea organismelor cu el şi nevoia de a ne atât de greu ne va fi în această
perioadă să găsim fructe şi legu
întparce la salate după un
me bio. Specialiştii susţin că,
regim alimentar greoi din
pentru a fi siguri că produsele
timpul iernii
pe care le cumpărăm nu conţin
modificate genetic Carmen Albişteanu pesticide şi sunt crescute în
mod natural, fie să cerem vân
/ green-report.ro__________
• • • zătorului de la tarabă să ne ara
te certificatul bio, fie să mergem
Fiecare fermier trebuie să aibă posibilitatea de a alege între cultivarea culturilor ructele şi legumele se direct la sursă, adică la
reîntorc pe tarabe, iar producători.
convenţionale, ecologice sau modificate genetic. Aceasta este poziţia Ministerului specialiştii ne sfătuiesc Legumele şi fructele bio au
Agriculturii formulată la cererea Green Report referitoare la cultivarea OMG-urilor F să profităm la maximum acces pe piaţă şi uneori le găsim
de leurdă, urzici, salată şi un- şi la tarabe, susţine reprezen
tişor, deoarece au proprietăţi
tantul Asociaţiei Române pen-
Din punct
€ de vedere tenoase" cu amprenta noastră 'tru Agricultură Durabilă
curative şi, în plus, sunt „prie
(ARAD), Ion Toncea. Cu toate
acestea, pentru a fi siguri că
de carbon.
al liberali
Pentru lunile următoare tre
vânzătorii de la tarabă nu
zării cultivării şi
buie să trecem pe lista şi cire
comercializării şele şi căpşunele de sezon. în ce umblă cu ocaua mică şi nu vând
sub etichetă “eco" produse con
priveşte legumele şi fructele venţionale, ar trebui să solici
O M G , România se
bio, ca să nu ne păcălim, ar tre taţi certificatul care atestă ca
situează în grupul bui să cerem certificatul bio de litatea acestora.
ţărilor p ro -O M G ” la vânzător sau să le cumpărăm „Cererea e foarte mare şi
direct de la producător. producţiile au fost şi ele bune
• Comunict al Ministerului Primăvara este singurul se anul trecut, dar tot nu au reuşit
Agriculturii
zon în care ne putem bucura de să acopere cererea. Din cauza
şi Luxemburg au interzis aceste urzici, leurdă, untişor, ceapă ver asta, mulţi producători livrează
recolte, din cauza efectului pe de şi salată la „potenţialul” lor legumele şi fructele bio magazi
care l-ar putea avea asupra maximum: gust şi aspect proas nelor specializate sau le vând
sănătăţii şi a mediului. păt şi un conţinut important de direct clienţilor care vin la ei.
„Romania a semnat convenţia vitamine şi minerale. Având în Având în vedere că o treime din
de la Cartagena privind biodiver- vedere că aceste plante, mai necesarul de alimentaţie e re
sitatea, ce include principiul pre puţin ceapa, provin din flora prezentat de legume şi fructe şi
cauţiei. Asta însemnă că în mo spontană, nutriţionistul Gheor- că produsele bio au cel mai
mentul în care există orice fel de ghe Mencinicopshi susţine că mare conţinut de substanţe bio-
dubiu asupra siguranţei eliberă sunt cât se poate de sănătoase. active, este o cerere foarte mare
rii în mediu a unui nou organism, „Uneori, găsim şi la tarabe pe piaţă şi noi încercăm să
o ţară poate să interzică cultiva aceste produse. Ţăranii le culeg ftiărim suprafeţele cultivate”, a
rea respectivului organism", a de la pădure şi le aduc la piaţă. declarat pentru Green Report
explicat pentru Green Report Cu toate acestea, ar trebui să reprezentantul ARAD.
Dan Craioveanu, vicepreşedinte avem grijă când cumpărăm şi să Legumele şi fructele bio pot
le Clubului Ecologic Transilvania. alegem doar legumele din zone fi găsite în pieţele volante din
O P ŢIU N E . Fermierii români pot cultiva organisme modificate genetic Preşedintele Comisiei Euro le apropiate nouă, să încercăm Capitală, la fermele producă
pene Jose Manuel Barroso este să luăm cireşe de mai, leurdă şi torilor sau, bineînţeles, pe in
Roxajna Bucată / green- plicate (MM, ANSVSA, MADR, Locul 21 în lume un cunoscut promotor al orga ceapă crescute cât mai aproa ternet. La un click distanţă sunt
report.ro_________________ DAE, MAE) pe baza evaluării fie România se află pe poziţia 21 nismelor modificate genetic, pe", a declarat pentru Green producători sau magazine
• • • cărui caz în parte, fiecare institu în lume ca suprafaţă cultivată dar majoritatea cetăţenilor UE Report prof. dr. Gheorghe Men- online care vând legume şi
inisterul Agriculturii ţie implicată luând în considera cu organisme modificate gene par să îl contrazică. Posibilita cinicopschi. fructe în funcţie de comandă.
şi Dezvoltării Rurale re alte aspecte, în general cele tic, potrivit celui mai recent ra tea introducerii acestor culturi Mai nou, există şi firme care al
(MADR) a aderat la care vizează strict domeniul de port 1SAAA (International Ser în ţările membre a atras protes Trufandalele bio, cătuiesc coşuri cu produse bio,
M principiul adoptat activitate specific", se arată în vice for the Acquisition of Agri- te de stradă în multe ţări euro greu de găsit din care nu lipsesc bunătăţile
de Consiliul Uniunii Europene răspunsul oficial trimis de minis biotech Applications). La noi în pene, inclusiv în Bulgaria. Pe cât ne sunt de necesare de sezon: ridichi, ţelină, cartofi.
- „libertatea de alegere" - din ter pentru Green Report. Criterii ţară există mai puţin de 0,05 Suprafaţa totală a culturilor
punctul de vedere al cultivării le de analiză sunt opiniile ştiinţi milioane de hectare de culturi transgenice ajunge la 134 de mi
şi comercializării organisme fice ale Autorităţii Europene pen modificate genetic, faţă de lioane de hectare la nivel glo IN E D IT
lor modificate genetic. tru Siguranţa Alimentelor EFS, ocupanta primei poziţii, SUA, cu bal, potrivit raportului 1SAAA.
„Poziţia României în privinţa poziţia producătorilor agricoli şi 64 de milioane de hectare. în topul producătorilor, SUA es Haina care arată poluarea
autorizării cultivării şi a importu a asociaţiilor acestora, impactul în Uniunea Europeană este te urmată de Brazilia, cu 21,4 mi
lui de OMG în vederea comercia agronomic şi economic pe care îl permisă doar cultivarea porum lioane de hectare, Argentina cu green-feport.ro____________
lizării, este o decizie adoptată generează produsul respectiv bului MON810, dar Germania, 21,3 milioane de hectare şi India • • •
I avem o jachetă care să ne
consensual între autorităţile im asupra economiei naţionale. Franţa, Austria, Grecia, Ungaria cu 8,4 milioane de hectare. maginaţi-vă cum ar fi să
spună dacă zonă în care ne
F IN A N Ţ A R E ÎN E C O L O G IE aflăm este prea poluată.
y Ei bine această fantezie a
Fonduri europene pentru bazinul Dunării fost transformată în reali tate de
două studente de la- Univer
sitatea de Artă şi Design Emily
Proiectele de mediu şi cele şi de navigabilitate. Albia Dunării trebuie se vor concretiza de acum încolo Carr din Canada, care au creat
privind dezvoltarea Ultimul summit va în Ro refăcută în proiecte", a declarat Laszlo jacheta „Detectair", informează
potenţialului economic al mânia, la Constanţa, pe 10 iu Miniştrii din guvernul Româ Borbely. Potrivit Ministerului Greenlaunches.
nie", a explicat pentru Green niei vor avea în această săptă Mediului, strategia va avea capa
regiunii dunărene vor
Report Ministrul Mediului şi Pă mână o întâlnire pe tema bazi citatea să asigure o mai mare efi Detector de substanţe
beneficia de fonduri
durilor, Laszlo Borbely, prezent nului dunărean, ce se va încheia cienţă în alocarea şi administra toxice
europene suplimentare la Conferinţa privind Strategia cu un memorandum. „Este o stra rea fondurilor europene şi inte Această piesă vestimentară
începând cu anul 2014 Uniunii Europene pentru Re tegie care are la bază o docu grarea protecţiei mediului în po inedită, creată de Genevieve
giunea Dunării şi la Summitul mentaţie complexă şi studii, ce liticile de dezvoltare regională. Mateyko şi Pamela Troyer, este
Alina Coldea / green-report.ro Dunării, desfăşurate între 25-26 Ministrul a explicat că, în Româ dotată cu senzori care detectea
• • • ... .. februarie. La finalul summitului • EXTRA nia, cele mai urgente probleme ză şi indică prezenţa dioxdului
trategia este o ini va fi semnată "Declaraţia de la de mediu ale bazinului Dunării de carbon (C02) în aer, precum
ţiativă românească Budapesta", care va cuprinde an rămân staţiile de tratare a apei şi a unor toxine că alcoolul,
ce se va finaliza sub gajamentele de cooperare regio 14 uzate şi cele privind albia Dună benzenul, amoniacul şi oxidul
S preşedinţie ungară. nală ale statelor participante. rii. „Trebuie să se redea Dunării de azot. Jacheta „Detectair” ar
Suntem în faza în care s-a a- Discuţiile se desfăşoară pe patru acele zone din cauza cărora au putea fi foarte folositoare oa umani şi vase de sânge, jacheta îl
doptat o declaraţie cu toate teme: dezvoltarea economică, state cuprinde regiunea fost multe inundaţii în ultima menilor sensibili la aceste sub atenţionează pe cel care o poar
elementele care ţin de pro dezvoltarea sustenabilă, cultura, perioadă, pentru că s-au făcut stanţe toxice. tă, printr-un sistem pe bază de
blemele de mediu, de conec educaţia şi dezvoltarea institu dunăreană f unele lucrări 3iscontinue", sus Având la bază un aranjament vibraţii, de nivelul de poluare al
tivitate, probleme economice ţională. ţine ministrul Laszlo Borbely. de LED-uri în forma de plămâni aerului în locul în care se află.