Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_164

&/!#*>•' __
Reportaj 1100% Ziarul iHUNEDORE ANULUI
M iercu ri, 3 m artie 2010

S P E C IA L

Un neamţ s-a mutat la Ruşi dupi a

68 de ani trăiti în Germania

Un cetăţean german a renunţat la ţara natală după ce a fost vrăjit de peisajul din judeţul Hunedoara. Bărbatul a decis să-şi
petreacă restul vieţii tntr-un sat de lângă Călan, Este căsătorit cu fiica unui actor român şi şi-a făcut deja câteva păreri despre
conaţionalii noştri: românii sunt o catastrofă, iar România e ţara tuturor posibilităţilor!
a
Monna Voinescu casă în absenţa mea. Găseam în In Germania
• • • —~ ~ bucătărie chibrituri arse”, îşi a-
orst-Werner Wessel minteşte Alexandra Soare, astăzi e suficient sa
are 70 de ani şi de un în vârstă de 67 de ani. te uiţi urât la
an şi jumătate s-a mu­ cineva, căjte-a şi dat în
H tat la Ruşi. Un sat de Groaza care ia proporţii
lângă Călan. Şi-a cumpărat a- Meseria o punea zilnic faţă în judecată. In România
ici o căsuţă, acum 15 ani. A fă­ faţă cu tot felul de străini. Cu unii însă, poţi face o
cut-o la sugestia unor prieteni a rămas chiar amică, în ciuda a-
români, pe care i-a cunoscut vertismentelor Securităţii. Ştia că mulţime de lucruri fără
în Germania, ţara lui natală. e urmărită dar a cutezat chiar să să te gândeşti dacă
se gândească la un eventual ma­ deranjează sau nu pe
însurat cu o româncă riaj cu un cetăţean străin. Atât
Wessel a trăit 68 de ani în pa­ i-a trebuit. Vizitele ei în biroul se­ cineva. Şi, mai ales,
tria lui Goethe. La.Lippstadt, în curiştilor s-au înmulţit, iar teroa­ fără să-ţi pese de alţii
landul Renania de Nord, la 70 de rea s-a amplificat. Punctul maxim
Kilometri de Dortmund. Avea a- a fost atins în 1982, când fratele sau chiar de autorităţi”
facerea lui. Un depozit de apara­ femeii şi-a făcut publică dorinţa HORST-WERNER WESSEL,
tură dentară. în 1991, s-a însurat de-a emigra în Statele Unite. cetăţean german stabilit la Ruşi
cu o româncă. 0 bucureşteancă „După două săptămâni, am
stabilită de câteva luni în Germa­ fost concediată. ONT-ul a moti­ munca lor. E ciudat! în schimb,
nia. Alexandra Soare îşi părăsise vat o reducere de personal. Am nimeni nu vine la muncă dacă
ţara sătulă să fie vânată zeci de atacat în instanţă decizia insti­ nu-i dai şi câte un vinars. Ro­
ani de Securitate. Femeia se în­ tuţiei, dar cum era aproape im­ mânii sunt o catastrofă. Iar Ro­
grozeşte şi astăzi când îşi amin­ posibil să te lupţi cu sistemul, am mânia e ţara tuturor posibilită­
tească propria poveste de viaţă. pierdut", povesteşte Alexandra TRAI ROMÂNESC. Când au părăsit Germania, soţii Horst şi Alexandra Wessel au renunţat şi la maşina ţilor", a concluzionat străinul,
Este fiica actorului Gheorghe Soare. străină pe care o aveau. Au schimbat-o cu una românească. Un Logan Combi FOTO: CRISTIVATAVU după un an şi jumătate de şedere
Soare, care le-a fost partener pe Patru ani, Alexandra Soare a în Transilvania lui Dracula.
scenă monştrilor sacri ai tea- fost silită să trăiască din pensia în octombrie 1990, bucureş- „Nu eram decisă să rămân nu era reţea de apă potabilă, Nemulţumirile lui Horst sunt
- trului românesc, Ştefan Ciubotă- mamei, bolnavă de cancer. Ca să teanca a plecat în Germania. A până la sfârşitul vieţii în Germa­ Horst s-a ocupat singur de pro­ multe. I-ar trebui ani de zile să le
raşu, Emanoil Petrul, Radu Be- nu crape de foame, şi-a vândut invitat-o o prietenă, fostă colegă nia. Mulţi dintre românii aflaţi în iectul şi de realizarea unei astfel amintească doar. îl îngrozeşte
ligan (foto). hainele şi bijuteriile. Nimeni n-a de serviciu stabilită de câţiva ani străinătate se întorc în ţară după de lucrări. Pe atunci, vecinii n-au birocraţia, îl surprinde când vede
vrut s-o angajeze în tot acest timp. în străinătate şi care avea o pizz- ce se pensionează. Atunci nu pu­ fost interesaţi să le curgă şi lor zilnic trecând prin sat camioane
Securitatea îi legase deja „tini­ erie lângă Dortmund. După o ju­ team să ştiu dacă nu aveam să fac apă la robinet. Abia după ce soţii cu copaci tăiaţi, e intrigat pentru
cheaua” de coadă. Abia în '86, i-a mătate de an, l-a cunoscut pe la fel ca ei", explică românca. Wesser şi-au instalat căminul de că îşi strică maşina prin gropile
fost acceptată angajarea la un Horst. Bărbatul nu fusese nicio­ Şi tocmai aşa s-au întâmplat canalizare, sătenii din jur s-au din şosea, în acelaşi timp în care
magazin de marochinărie. Primea dată însurat şi a văzut în el soţul lucrurile. Printre prietenii soţilor legat la el, gratuit şi fără ştirea vede pe marginea străzii indica­
de lucru acasă, să-şi poată îngriji pe care şi-l dorise toată viaţa. Wessel se aflau şi câţiva români. proprietarilor. toare cu inscripţia „Drum bun”.
mama suferindă. Confecţiona S-au căsătorit în curând şi s-au Prea puţini, pentru că, odată „Când ne-am renovat casa, Ar fi multe de comentat şi, mai
mărţişoare din resturi de fetru. mutat împreună, la Lippstadt. plecaţi din ţară, românii evită să am avut nevoie de meseriaşi, la ales de criticat, dar bărbatul nu-
se apropie de conaţionali de-ai muncă. Cum e firesc, întâi i-am şi mai bate capul cu ele, de teamă
Libertatea de dincolo 300 de mărci, câştigul lor. Nu-s ca italienii ori ca turcii, întrebat câţi bani trebuie să le* să nu-1 apuce fîfervii. Trebuie să-
de graniţă din foaierul teatrului să se ajute între ei, s-a convins dau. Răspunsul venea invariabul: şi menajeze inima, spune el. Are
„Uram sistemul după cum u- Alexandra s-a înscris la şcoa­ Alexandra. Dimpotrivă! cât vreţi. Nu ştiau cât valorează deja trei preinfarcturi.
După ce a fost o vreme dese­ ram tot ce mi se întâmpla în fie­ lă, să înveţe germana, şi şi-a cău­ „0 prietenă româncă ne-a
PUBLICITATE
nator tehnic la fosta întreprinde­ care secundă. Mama a murit în tat ceva de lucru. A vândut mo­ vorbit despre peisajul extraordi­
re „Poiect" Bucureşti, Alexandra '88. După un an, a venit Revo­ bilă, a făcut grădinărie, a vândut nar pe care îl are judeţul Hune­ • n;', '*r*».brttro
a lucrat la Aeroportul Internaţi­ luţia. Zile în şir nu m-am mişcat jucării la târguri şi, în final, a doara. Am şi venit de câteva ori în
onal Otopeni (astăzi, „Henri din Piaţa Universităţii în decem­ ajuns pe un post în foaierul Tea­ zonă, în vacanţă. Ne-a încântat
Coandă"). Schimba valută şi în­ brie '89. Nu ştiam ce se va întâm­ trului din Lippstadt. ce-am văzut şi ne-am decis să ne
chiria maşini străinilor care vi­ pla cu noi, românii, dar mă bucu­ „Câştigam în jur de 300 de luăm o casă aici. Am găsit una pe
zitau România. A ajuns apoi la ram că n-o să mai trăiesc cu Se­ mărci germane pe lună, în funcţie gustul nostru, la Ruşi, lângă Călan.
Hotelul „Athenee Palace", tot la curitatea pe urme”, povesteşte de numărul de spectacole, dar m- Am cumpărat-o şi veneam aici în
schimb valutar, şi mai târziu, la femeia. am bucurat că-1 puteam duce pe fiecare an, să o renovăm, că nu
ONT (Oficiul Naţional de Tursim). în ciuda libertăţii în care şi-au Horst la spectacole, gratuit. Anga­ era mare lucru de ea. Acum 15 ani,
Periodic, femeia trebuia să ra­ pus atunci speranţele 22 de mili­ jaţii teatrului aveau această posi­ nici reţea de apă potabilă nu era
porteze în scris Securităţii detalii oane de oameni, Alexandra Soa­ bilitate pentru membrii familiei. în sat”, îşi amintesc soţii Wessel.
despre clienţii pe care-i avea. re n-ayea să uite vreodată cum Altfel, trebuia să plăteşti 11 mărci
„Şi eu, şi locuinţa mea eram în trăise ani la rând. Hotărârea îi era pe bilet. Era scump”, spune femeia. „România e ţara tuturor
atenţia securiştilor. Nu o dată, luată de mult. Avea să părăseas­ într-o seară, pe scena din Lip­ posibilităţilor”
mi-am dat seama că au intrat în că România. Cel puţin o vreme. pstadt a urcat Opera din Iaşi. Când mare parte din casă a
Românii erauîntr-un turneu prin fost pusă la punct, cei doi s-au
străinătate. Alexandra s-a împri­ mutat la Ruşi. Horst nu regretă că
etenit cu două artiste din orches- a părăsit Germania.
t$ . Au păstrat legătura şi, de câte „Primul lucru de care m-am
ori ajungeau în Germania, ro­ bucurat este că, în România, nu A cces la soluţii
mânca aduna saci întregi cu ha­ mai trebuie să sortez gunoiul. O fin an ciare 9i operaţionale
ine şi alimente care urmeau să fie muncă mai puţin, deci. La nemţi,
distribuite sărmanilor din ţară. nu poţi arunca în acelaşi loc şi
hârtii ori cartoane, şi cojile de la
Persoanelor Fizice Autorizate si
De la Lippstadt, la Ruşi zarzavaturi. La români, poţi a-
Oricât ae urâte erau amin­ runca de toate peste tot”, s-a Profesiunilor Liberale
tirile Alexandrei despre securişti convins cetăţeanul german, care
şi concedieri, femeia n-a fost de face eforturi să se obişnuiască
acord să renunţe la cetăţenia printre ai noştri.
română. A preferat să parcurgă A început să-i cunoască pe ro­ BRD
TEST-DRIVE. Horst Wessel a testat Loganul românilor de pe drumul până la Bonn la fiecare mâni acum 15 ani, când şi-a ■ K»>Uf>K M M M II
vremea când locuia în Germania, fără să ştie că, într-o bună zi, va fi cinci ani, ca să-şi vizeze paşa­ cumpărat casa din Ruşi şi venea Feohetsie »»o Prom Tot mai simplu
chiar el proprietarul unui astfel de model portul la Consulatul României. în zonă în fiecare an. Cum în sat