Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_165

Reportaj 100% Ziarul 1HUNED0REANULUI

Joi, 4 martie 2010

U C E N IC U L N A TU RII

Hunedoreanul transformă

copacii în artă

Scorburi, rădăcini, scoarţă de copac şi crengi cât mai
întortocheate. Toate acestea sunt suficiente pentru ca un
hunedorean cu imaginaţie să le transforme în artă. Ce
iese din mâna omului este de-a dreptul spectaculos

de lei este preţul minim
cu care se vinde
o decoraţiune realizată
de Adrian Rusu

teşte omul care dă suflet lemnu­
lui.
Alături de ceas, în casa lui
Adrian Rusu şi-au mai găsit loc
M O D ELE IN ED IT E. Vazele pentru flori uscate sunt cele mai alte câteva scorburi meşterite de
ieftine dintre decoraţiunile realizate de Adrian Rusu. Lucrările el. Locuinţa şi atelierul bărbatu­
hunedoreanului se vând cu preţuri care pornesc de la câteva zeci de lui devin adesea adevărate locuri
lei şi pot ajunge până la 6-7.000 de lei, în funcţie de complexitate . „de pelerinaj" pentru cunoscuţi
FO TO : ARHIVA PERSO N ALĂ ADRIAN RUSU dar şi pentru clienţii care admiră
tot ce iese din mâinile hunedo­
ori, ajustând-o pe ici, pe colo. reanului.
Când e vorba de un tablou ori
de o piesă de mobilier, interven­ Dintr-un simplu hobby,
ţia meşterului e niţel mai mare. s-a ales cu un job
Dar şi rezultatul este unul spec­ Adrian Rusu a fost unul dintre
taculos. Aşa spun toţi cei care au miile de angajaţi ai fostului
în casă sau în curte rădăcinile şi combinat de pe malul Cernei. A
scorburile „însufleţite" de hune­ plecat din firmă în 2003, cu ordo­
dorean. nanţa. 0 vreme şi-a găsit ceva de
lucru la un depozit de fier vechi
Stalactite inedite din comuna Pui. Cam de atunci
în cramă au vizitat Hunedoara şi au dat cu îşi aminteşte că datează şi pasiu­
Cele mai mari lucrări pe care ochii de rădăcinile meşterite de nea lui pentru transformarea ră­
le-a realizat Adrian Rusu sunt de­ Rusu. I-au încântat şi le-au luat dăcinilor în decoraţiuni inedite.
Monna Voinescu nile pe marginea drumului, după Revoltă împotriva coraţiunile pentru crame şi piv­ acasă. Găsea prin zonă tot felul de cio­
• • • defrişări. Adrian Rusu le adună şi kitsch-ului niţe. Tot el a decorat - doar cu turi pe care, într-o bună zi, s-a
inuni ale naturii, le dă viaţă. Le meştereşte în felul Adrian Rusu a început să pre­ scorburi, rădăcini şi crengi us­ Scorbură transformată încumetat să le finiseze. în final,
desăvârşite de mâ­ lui şi le transformă în artă. Deco- lucreze uscăturile din pădure a- cate - şi pensiunea unui edil din în cizmă dintr-un hobby, cum a fost la
na omului. Aceasta-i raţiuni exterioare şi interioare - cum vreo doi ani. Revoltat de-a Ghelari. Un om de afaceri din Hu­ Cea mai mică decoraţiune şi început, prelucrarea scorburilor
M părerea pe care şi-o suporturi pentru flori ori pentru dreptul de chinezăriile din maga­ nedoara i-a testat, la rându-i, una dintre primele pe care le-a s-a dovedit a fi un job, spune hu­
face oricine vede lucrările lui lumânări, vaze pentru plante us­ zine, de kitsch-urile ieftine care imaginaţia pe o cramă. Rusu s-a făcut este un ceas în formă de nedoreanul.
Adrian Rusu. Un hunedorean cate, tablouri şi chiar filigorii, roa­ umplu galantarele la tot pasul. temut la început. Auzise că are cizmă. Cizma e de fapt o scoarţă Una peste alta, unicitatea şi
de 39 de ani care a crescut cu be sau băncuţe pentru terasele „Şi noi avem copaci. Şi noi a- de-a face cu un client pretenţios. de copac, finisată şi lăcuită, în ca­ originalitatea lucrărilor lui nu
dictonul „să scoţi bani şi din cabanelor ori caselor de vacanţă. vem scorburi şi crengi uscate. Şi Dar omului i-a plăcut ce-a ieşit. re este montat un ceas. pot fi puse la îndoială. Şi poate că
piatră seacă". Fiecare obiect este unic, căci poţi scoate din ele lucruri intere­ Mai ales că a reuşit să-i scoată „la „La aceasta ţin cel mai mult. ar fi interesantă chiar o expoziţie
după cum natura nu creează pe sante dacă îţi pui la lucru imagi­ lumină" chiar şi tavanul încă­ M-am hotărât s-o păstrez. Mi-au care să reunească obiectele uni­
Decoraţiuni unicat pământ două scorburi la fel, tot naţia", s-a convins hunedorea­ perii, strâmb şi denivelat. cerut-o mulţi, dar nu vreau să mă cat. Aşa încât toţi hunedorenii să
Cei mai mulţi le aruncă ori fac aşa,nici hunedoreanul nu poate nul. „M-am gândit să aplic pe el, despart de ea. Nu doar forma poată admira, în toată splen­
focul cu ele. Sunt resturi de co­ scoate din resturile copacilor Nu e nevoie de prea multă din loc în loc, porţiuni de lemn pe scoarţei de copac este inedită, ci doarea lor, minunile „înviate" de
paci, scorburi şi crengi care se a- doiîă obiecte care să semene muncă, asigură Rusu. Dacă ai no­ care le-am decorat cu nişte ţur­ şi ceasul. Am găsit un model Adrian Rusu din rădăcini, scor­
dună, în genere, în preajma gate­ întfe ele. De cele mai multe ori, roc să găseşti un trunchi strâmb ţuri asemănători stalactitelor. vechi, cu cifre romane", poves- buri şi crengi de copac.
relor. Ori zac pur şi simplu cu lu- spune că nici măcar el nu ştie ce sau nişte ramuri încovoiate, de- Tot din lemn. Efectul a fost extra­
va ieşi dintr-o creangă atunci coraţiunea e ca şi făcută. Aproa­ ordinar”, povesteşte hunedorea­ Natujafeste un artist extraordinar.
când începe s-o meşterească. în pe totul se realizează apoi manu­ nul, ale cărui decoraţiuni se află O d/monstrea^tă la fiecare pas. Nu eu fac
plus, cu cât e mai întortocheată al. Crengile ori rădăcina se cură­ în casele doctorilor, poliţiştilor, aceste oj?iecie, ci ea. Eu doar le finisez
bucata de lemn pe care o trans­ ţă, se dezinfectează şi se tratează oamenilor de afaceri din judeţ şi
formă în decoraţiune, cu atât mai cu soluţii speciale - dacă e roasă din afara lui, dar şi în locuinţele şi le găsesc un loc în ţasele oamenilor”
interesant va fi obiectul final. de carii, şi se lăcuieşte de câteva unor nemţi şi olandezi. Străinii A D R IA N R U SU

▲

ES EN Ţ E D IFER IT E. Esenţa copacului nu are prea mare importanţă în meşteşugul lui, spune hunedoreanul. Foloseşte fag, stejar - orice îi iese în cale. Doar de brad nu face risipă. Şi asta, pentru că e un copac cu
lemn prea drept pentru obiectele imaginate de el *