Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_166
P. 11
m 9 9
Obiceiuri Ziarul flUNEDO REANULUI
Vineri, 5 martie 2010
“C U L T U R A P O P U L A R A C U P R IN D E E S E N Ţ A Şl V IA T A U N E I C O M U N IT Ă Ţ I” - M A R C E L L A P T E Ş Calendarul
tradiţional ţărănesc
OBICEIURI CARE VESTESC 1 - 7 MARTIE 201 0
VENIPEA PRIMĂVERII
„Mart e cea mai
Conform legendelor, Martie a luat de la Faur două zile şi din cauza acestora schimbătoare lună; iei se
începe a număra cu zaua de
există o luptă între cele două luni. în martie, când vântul e cel mare, atunci Sf. Toaţjer şi ţine mai tot
e bătaia lor: se prind, se sfarmă cu omăt, dar şi cu ploaie postu’. In zaua ceea femeile
se spălau, ca să fie
sănătoase şi să nu aibă
visuri rele, cu apă ne
începută şi busuioc uscat
de la icoane, pentru că
Mart îi cea mai rauă de
boli.”
(din eposul popular).
D EN UM IR E
PO P U LA R Ă :
- m art, m arte,
m artin, m ărţişor,
M arta, germănar
(în co lţito r), făurel
vânturos - mai frumos/ Marte (poate chiar Dumnezeu) care îi din grădină şi livadă...ce mai, la
răcoros nu aduce an mănos", dă o mână de fragi. Dochia crede tăţi ni-i frică", povestesc câteva
aceste observaţii fiind că a venit primăvara şi punând femei din satele hunedorene. Cu
adunate de-a lungul anilor. pe ea nouă (sau douăsprezece) toate acestea, cele* 12 zile ale ■ Luni, 1 martie
La rândul lor, ţăranii din cojoace urcă muntele împreună babei sunt zile cosmice în care „Să pui la tăţi prunci şinorel
Ţinutul Pădurenilor cu oile sale. Vremea de primăva soarele cu razele sale au rol de M arte (m ărţişor-n. r.) să
v credeau că dacă în ră capricioasă o face să lepede cumpănitor „sunt altu feliu, nu ca nu-i deoache răul iar voi să
' martie este timp unul câte unul cele nouă cojoace în tăt anu”, spunea un bătrân, vă cătaţi cum or fi Babele în
uscat, cu atât mai de unde şi tradiţia celor nouă „dar noi trebe să ştim când să ne astă săptăm ână.”
umed va fi în aprilie, babe. După cele nouă zile (în pre facem de lucru". Soarele, prezent
iar rouă în martie, va zent numite ale Babelor) vremea în mai multe obiceiuri şi tradiţii,
aduce ploaie în schimbătoare îşi arată colţii, iar în timpul tânăr ai primăverii, este
aprilie (până în Baba Dochia, surprinsă de ger, un semn concret, cosmic, dădă- ■ Marti, 2 martie
s ă r b ă t o a r e a îngheaţă împreună cu oile sa- tor de căldură şi viaţă.
Paştelui). Bătrânii din le.Aceste zile sunt cunoscute ca „ Gospodariiţpot să se apuce
satele momârlăneşti zilele Dochiei sau Babele, când Mărţişorul să sam ene în'grădină,
din Valea Jiului credeau vremea este schimbătoare dato Purtatul mărţişorului este un m azăre, linte şi alte”.
că dacă va cânta cucul în rită caracterului capricios al Ba obicei vechi, ancestral, care a-
prima parte a lunii lui Marte, bei Dochia. Semnificaţia poveştii proape se pierde în istorie ca
are să fie an mănos. începutul de babei Dochia, prezentată sub datare. Purtatul mărţişorului re
an agricol se extinde şi asupra forma conflictului dintre noră şi prezenta contracararea forţelor ■ Miercuri, 3 martie
oamenilor, prin fenomenul soacră, se referă de fapt la con distructive ale soarelui alb, orbi „în ţinuturi mai calde puteţi
babelor, adică, alegerea a şapte fruntarea dintre anul vechi şi tor şi rece care „a ţinut iarna în pune ovăz, secară şi orz da’-
până la 12 zile, ce puteau arăta anul nou, dintre iarnă şi vară, spate". Din cele două fire, roşul nainte să gunoiaţi bine
caracterul oamenilor, dar mai dintre frig şi căldură, dintre ste reprezintă norocul, şansa, iar holda”.
ales al ursitorilor. La începutul rilitate şi fecunditate. Printre albul, sănătatea. La început, ca
de an agricol, zilele faste erau obiceiurile populare din luna tegoria protejată erau copiii. Ini
Luana Giuhat rostind un descântec: “spre a le private ca repere stricte de viaţă Martie s-a păstrat tradiţia ca ţial, pe cele două fire se punea un
duce apa în sânul lor, pentru ier globală (spiritual, material, social fiecare să-şi aleagă o Babă între 1 bănuţ din metal, cel mai adesea ■I Joi, 4 martie
rimăvara se înce- tarea păcatelor şi întîlnirea ur şi educaţional) şi trebuiau prote şi 9 martie.în unele zone etno- argint, care era purtat la gât. Mai „li timpul să curăţaţi livezile
? ?
Ipe, după unii, cu sitei". Fetele din Ţara Zarandului, jate. Există o serie de fenomene folclorice se aleg 12 zile, echiva târziu, obiceiul se extinde la toa de muşchi şi om izi cu o
prima zi a lunei aveau obiceiul ca, în prima săp ciclice fizice şi organice obser lentul lunilor anului, cifră cu va te categoriile sociale, ameste- m ătură vârtoasă”.
Pi martie, după alţii tămână a lui martie, să adune vate de-a lungul timpului şi care loare magică în cultura populară, cându-se obiceiurile, adică, fe
rând se sfârşesc zilele babei apa de ploaie şi să se spele pe o- se manifestă în două obiceiuri de reprezentând trecerea gradată meile dăruiau mărţişoare la copii
Dochiei, şi anume la Alexii, 17 braz şi pe păr cu ea, ca să fie fru primăvară: Babele şi Mărţişorul. de la iarnă-la primăvară. Legenda şi ele primeau de la bărbaţi. în
nartie, şi durează până la Sf. moase şi să aibă pielea întinsă şi Babelor spune că şi în funcţie de alte zone, cum ar fi Moldova ve ■ Vineri, 5 martie
3nofrei, 12 iunie. catifelată. Este timpul când apare Babele starea vremii se prezice caracte che sau Bucovina, femeile dăru „D e-ncepe azi, în M arte cu
Alţii pun iarăşi ziua întâi de şarpele, ca personaj mitologic şi Apare luna aceasta persona rul şi norocul persoanei respec iesc mărţişoare bărbaţilor de 1 rouă, după Paşti mult plouă,
'imăvară după ce trec treispre- cu puteri miraculoase, care e jul mitic Marta sau Dochia, care tive în acel an. în satele hunedo- Martie. Mărţişorul se punea m oţii noşti îi mai zâc
:ece săptămâni numărate din “bun de leac", de descântec de după unii cercetători ar fi de sor rene, obiceiul Babelor este mai dimineaţa până a răsări soarele, <Vinerea ploii>”.
:iua de Crăciun. Atunci zic ei că friguri şi care apără întreaga ginte dacică, reprezentând zeiţa bine păstrat decât la oraşe. „Ba considerat aici ca forţă distruc
>mătul se topeşte şi curge în comunitate dacă nu este lovit fertilităţii şi fiind protejată de bele se ţân la noi de către muieri tivă. în zonele Orăştiei, mărţişo
orente chiar şi de pe vârful celor sau violentat, alungat sau vânat, zeul Soare. în jurul acestui per mai mult, da’ copiilor le place cel rul se ţinea de regulă 12 zile, „pâ
nai înalţi munţi. Când încep a în Ţara Haţegului se zicea că cine sonaj mitologic s-au născut mai mai mult"; „nu-i sărbătoare prea nă la venirea berzelor” şi apoi se ■ Sâmbătă, 6 martie
eşi jigăniile şi gujuliile de prin pune mâna pe şarpe, rămâne multe poveşti, fiecare întruchi mare, da'i bine să nu lucri că se agăţa într-un pom înflorit, de „Cartofii îngheţaţi fierbe-i şi
iscunzişurile lor de peste iarnă, sănătos tot anul. în zonele pând-o pe Baba Dochia în mai poate face pagubă în holde...că regulă, în prun. Astfel, mărţişo scurge apa de pe ei, apoi ţi
:ând prind a zbura gâzele şi flu- viticole din ţinutul Orăştiei, se multe ipostaze. Despre una din baba poate da cu frig şi chiar rul, poate fi caracterizat ca o mo dă la vite, altcum se vor
urii cei roşii şi mai ales când credea că "neaua din mărţişor tre variante se afirmă chiar că ar neauă"; „să ţi-o zâc pe adevăr: dalitate de luptă a vieţii împo îm bolnăvi, că-s otrăvitori”.
ncep a veni rândunelele, cocos- împuţinează vinul". sta la baza etnogenezei poporu nu-i bine să te pui rău cu Baba că triva morţii, a sănătăţii împotriva
arcii, cocoarele şi celelalte pa- lui român. Este vorba despre mi odată dă cu neauă şi se strâcă tot bolilor. Prin acest obicei, socie
eri ce petrec peste iarnă în ţările Previziunile anului nou tul „Traian şi Dochia". Se spune tatea tradiţională dorea ca între-
ele calde, atunci, când vin aces- agrar că Dochia, fata lui Decebal, îi ga familie să fie sănătoasă şi cu ■ Duminică, 7 martie
ea, e semn că primăvara a sosit Luna martie mai este şi o lună cade dragă lui Traian, cuceritorul rată ca argintul, odată cu venirea „Se cheamă că în unele
i că mai mult n-are să ningă." a previziunilor meteorologice. Daciei. Urmărită de trupele lui primăverii şi peste vară „să nu-i locuri s-or sfârşit Babele;
Antoaneta Olteanu, Calendarele Din punct de vedere calendaris Traian, ea se ascunde în munţi apuce şi să-i scuture frigurile". urm ează iarna cea m ică,
•oporului român) tic, astronomic şi tradiţional, lu împreună cu oile ei, unde se Astăzi, obiceiul mărţişorului a după 7; când vi de la biserică
Marte este cunoscută şi ca na martie este începutul de pri transformă într-o bătrână cu oi suferit mutaţii destul de serioase, să faci foc în curte, să alungi
luna buruienilor de tot felul “: măvară şi reprezintă momentul cu ajutorul Maicii Domnului (sau depărtându-se de sensul arhaic iarna”
irzici, ştevie, grâuşor, ghiocei, propice când se pot realiza mun al lui Zamolxis în unele surse). şi devenind datorită economiei
nicşunele, cocoşei, viorele, ruji- cile agricole. Din punct de vedere Altă legendă spune că Baba de piaţă o afacere, un automa
e, fragi şi brebenei. Pe Valea Mu- meteorologic, întâlnim tot felul Dochia era o soacră rea. De I tism în a face daruri şi cadouri (Din calendarul “Comoara
eşului, fetele strângeau în bu- de concepţii tradiţionale despre Martie îşi trimite nora la cules de persoanelor iubite. Satelor" 1923 şi “Calendarul
heţele florile şi buruienile şi le vreme. Pe Platoul Luncanilor, fragi pe munte. După lungi stră Consultant de specialitate, Zarandului”, 1944)
runcau pe o apă curgătoare, bătrânele aveau o vorbă: "Marte danii ea întâlneşte un moşneag Prof. Marcel Lapteş, etnolog
