Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_168
P. 7

Z ia m lîH U N E D O R E  A N U L U I

                                                                                                                                         M arti,  9 m artie 2010




        SPECIAL


        Cea mai veche casă locuită din




        Deva este încă în picioare datorită




        evenimentelor din '89




       Cea mai veche casă din oraşul Cetăţii este locuită şi astăzi. Imobilul a fost construit acum un secol şi
       jumătate şi aici a funcţionat iniţial primul spital civil din Deva.  Printre cei care au locuit în clădire de-a
       lungul vremii se numără şi strănepotul memorandistului  Moş Nicolae Herlea














                                                                                                                                                IS T O R IE . Pe frontispiciul casei
                                                                                                                                                construită în Deva a rămas
                                                                                                                                                inscripţionat anul în care aceasta
                                                                                                                                                a fost ridicată - 1854.  In acelaşi
                                                                                         D O U Ă  FA M ILII D E LO C A T A R I. Doar două dintre apartamentele   an, în oraşul Cetăţii mai era
                                                                                         im obilului şi-au păstrat până astăzi destinaţia de locuinţă. Restul   consemnată o premieră:
                                                                                         încăperilor au fost transform ate în spaţii comerciale şi birouri  introducerea telegrafului
                                                                                         în spaţii comerciale şi birouri.  explică  reprezentantul  DJCPN,
                                                                                           Mariana Herlea îşi aminteşte   Călin Cornea, inspector patrimo­
       A T E S T Ă R I. Faptul că aici a fost primul spital din oraş poate fi legat şi de faptul că imobilul a fost unul   şi câţiva dintre foştii  locatari ai   niu mobil. Statutul clădirii îi îm­
       Jintre puţinele din oraş care, în anii 1930, aveau canalizare cu fosă septică   FOTO  CRISTIVATAVU  celei mai vechi case locuite din   piedică pe proprietari să modifi­
                                                                                         Deva.  Un  director  al  „Centro-   ce  faţada  construcţiei.  „Casa  e
        ionna Voinescu            cerile i-au luat-o razna, a vândut-   cumpere apartamentul nr. 3 -  un   farm", un director al fostei între-»  construită  din  cărămidă  şi  se
       • • •                      o unui avocat din Orăştie,  Iosif   spaţiu de 160 de metri pătraţi, pe   prinderi Regionale de Transport   păstrează încă bine. Doar la pod
       I  O r / j   Acesta este anul în   Jano.  Clădirea  avea  28  de  ca­  care îl ocupa familia lui Hedvig.   Auto, un croitor refugiat din Un­  am făcut câteva lucrări de între­
       I O D   î.c a r e   a  fost  con-   mere, iar avocatul le-a închiriat   Silviu Herlea a fost tatăl actualei   garia, la care-şi făcea haine toată   ţinere, căci altfel se degradează.
       >truită  cea  mai  veche  casă   pe toate. Printre primii chiriaşi s-   proprietare  a  apartamentului,   lumea bună a târgului. în imobil   Şi  interiorul  apartamentelor  a
        ocuită din  Deva.  Clădirea are   au numărat Augusta Fiedler, îm­  Mariana  Herlea, şi  nimeni altul   au locuit cândva şi o fostă pro­  fost modificat. AI nostru, de pil­
        'ortna literei „U" şi este situată   preună cu cei patru copii ai săi,   decât strănepotul memorandis­  fesoară  de  biologie  a  Liceului   dă, a fost recompartimentat de-
        ie  Strada  Călugăreni,  colţ  cu   printre care şi fiica sa cea mai mi­  tului care a rămas în istorie drept   „Decebal" împreună cu soţul ei,   a lungul anilor", mai spune Ma­
        dihai Eminescu, la numărul 2.  că,  pe  atunci  de  13  ani,  Hedvig   „Moş Herlea", dar şi nepotul lui   director, pe atunci, la fosta între­  riana  Herlea, amintindu-şi încă
         Aici  locuiesc  şi  astăzi  două  Hamburg. Adică, bunica împreu­  Remus Herlea, pomenit de poe­  prindere de Pajişti, tatăl cunos­  un  detaliu.  Muncitorii  care  au   D EV A  D IN  S A T E L IT . Aşa
          ■ilii. Cel mai longeviv proprie-   nă cu mama Marianei Herlea.  tul  Lucian  Blaga în  „Hronicul  şi   cutului caricaturist Gavco, dar şi   betonat pe vremuri curtea casei   arată cea mai veche casă locuită
        v.  al imobilului stă aici de 52 de                   cântecul vârstelor".       o  familie de ucraineni  refugiaţi   au dat de nişte ziduri groase, din   din Deva într-o vedere din sa­
        ini. Clădirea are opt apartamen-   Cei dintâi chiriaşi  De  atunci,  urmaşii  familiei   din Bucovina. Unul dintre cei trei   piatră, care te duceau cu gândul   telit. De-a lungul anilor, imobilul
        e, dar cele mai multe încăperi au   A u g u s t a     Herlea  au  locuit  cu  toţii  în  a-   copii  ai  acestora  din  urmă  a   la existenţa unor foste magazii.  a fost am intit în documente de
        ost  transformate  în  spaţii  co-   Fiedler  şi  co­  ceeaşi casă.              ajuns, mai târziu, solist la Opera                     prea puţini istorici şi doar pentru
        nerciale şi birouri. Pe frontispi-   piii ei s-au mu­                            Română din Timişoara.      Ceauşescu a vrut            faptul că aici a funcţionat primul
        iul ei se păstrează încă inscrip-   tat în  casa  de   Locatari, unul şi unul                               să demoleze casa            sp italcivil din oraş
        ionat anul în care a fost ridicată.  pe  Strada  Că­    De 72 de ani, apartamentul nr.  Zonă istorică protejată  Cel mai longeviv proprietar al
                                  lugăreni  în  a-            3 a fost locuit doar de urmaşii fa­  Potrivit  scriptelor  Direcţiei   casei de pe Strada  Eminescu îşi   vei nu a prea stârnit curiozitatea
        ’rimul spital civil       nul 1938, după              miliilor Hamburg şi  Herlea. As­  Judeţene pentru Cultură şi Patri­  aminteşte  că  înainte  de  1989,   istoricilor. Cei mai mulţi nu ştiu
        lin oraş                  84 de ani de la             tăzi, în toată casa mai sunt doar   moniu  Naţional  (DJCPN)  Hune­  imobilul se afla pe lista clădirilor   nimic despre el,  iar înscrisurile
         Iniţial, imobilul de pe Strada   construirea         trei apartamente. Două aparţin   doara, casa din Deva, împreună   care urmau să fie demolate.  din  arhive îl  pomenesc doar în
        ălugăreni  a  fost  spital.  Do-   imobilului.        familiei Marianei Herlea şi soţilor   cu alte câteva  imobile de  pe a-   „Dacă  Ceauşescu  ar  mai  fi   treacăt. Este menţionat doar în
        umentele vremii atestă că aici a   „Eu sunt a treia generaţie care   Margareta şi Petre Şuteu. Aceştia   ceeaşi stradă, este situată într-o   trăit, casa asta n-ar mai fi existat   volumul  II din „Monografia De­
        DSt  înfiinţat  primul  spital  civil   locuieşte aici, dar tot în casa a-   din urmă sunt proprietarii unui   zonă istorică protejată - Ansam­  acum. Ca de altfel, nicio casă de   vei", a lui Victor Şuiaga -  avocat,
        in Deva, care a funcţionat apoi   ceasta au crescut şi cele două fii­  apartament de două  camere în   blul  urban  „Strada  Mihai  Emi­  pe strada Eminescu. Toate erau   om  politic  şi  publicist  hunedo-
        i mai multe clădiri din oraş, iar   ce ale mele, şi nepoata mea. Deci,   care stau de 40 de ani. Numărul   nescu, datare secolele XIX-XX".   pe lista de demolare", povesteşte   rean. Cartea a fost editată într-un
        lădirea de pe Călugăreni a fost   noi suntem aici de cinci genera­  încăperilor  din  imobil  a  rămas   Ansamblul  este  înscris  în  Lista   Mariana Herlea. în ciuda vechi­  singur exemplar şi a fost donată
        ansformată în azil de bătrâni.  ţii", explică Mariana Hfrlea (fo­  acelaşi ca la început -  28, dar ce­  Monumentelor Istorice din 2004,   mii de mai bine de un secol şi ju­  de către autor Muzeului Civiliza­
         După  câteva  zeci  de  ani,  a-   to). Femeia a aflat povestea casei   le mai multe au fost transformate  sub  codul  HD-II-a-B-03218.05,  mătate, imobilul din centrul De-  ţiei Dacice şi Romane din Deva.
        sasta avea să intre în proprieta-   de la bunică şi de la mamă. Rădă­
        ja unui negustor, al cărei nume   cinile familiei Fiedler se trăgeau   ' PRO PRIETA RI C ELEB R I
        u este însă pomenit de înscri-   din Austria, dar Augusta s-a năs­
        jri.  Despre  existenţa  lui  ştie   cut la Sibiu, unde a trăit până la   Strănepotul lui Moş Herlea,       cei cu diplome de trei coţi”. în plus, „era un bun cântăreţ la
        oar  Mariana  Herlea,  cel  mai   24 de ani, după care s-a mutat la   locatar al casei                      strana din biserică, dar şi un priceput chirurg, căci ştia să vinde­
        mgeviv proprietar al construc-   Deva. „Era dintr-o familie de co­                                          ce diferite fracturi ale corpului şi diferiţe boli cu ajutorul plan­
        ei, care locuieşte de 52 de ani în   mercianţi. Şi-a deschis un maga­  Silviu Herlea, tatăl Marianei Herlea, care a   telor medicinale”, mai scriau gazetele. In timpul Revoluţiei din
        aartamentul  cu  numărul  3  al   zin şi la Deva, în zona centrului   locuit în casa de pe Strada Călugăreni după   1848, tot Moş Herlea a organizat călătoria lui Bălcescu în Ardeal
        nobilului.  Negustorul  a  trans-   vechi, aproape de Liceul Decebal.   ce s-a căsătorit cu Hedvig Hamburg, a fost   şi întâlnirea lui cu Avram lancu, în Munţii Apuseni. A  făcut
        irmat casa, în mare parte, în de-   Acum, în locul acela se află o pa­  strănepotul memorandistului Moş Nicolae   parte şi din delegaţia celor 300 de romani plecaţi la Viena, în
        szit de cereale.  Dar când  afa-  tiserie", povesteşte Mariana Her­  Herlea (foto), rămas în istorie prin bogata sa   1892, ca să prezinte „Memorandumul” împăratului Franz losef şi
                                  lea. Augusta a venit în oraşul Ce­  activitate de pe tot parcursul vieţii. Numele   $ ţinut aici o cuvântare în trei limbi - română, germană şi latină.
         EX T R A                 tăţii  şi  s-a  căsătorit  tot  cu  un   de „Moş Heriea” i-a fost folosit pentru prima   In plus, a uimit un profesor de la Universitatea din Viena după
                                  comerciant,  austriac,  cu care  a   dată de fruntaşii Memorandumului de la 1892-1894. „Moş” sim­  ce i-a spuş denumirea ştiinţifică a mai multor plante din grădina
                                  avut  trei  copii,  două  fete  şi  un   boliza în primul rând înţelepciunea, dar şi memoria ieşită din co­  botanică. In raportul informativ al autorităţilor austro-ungare a
             156                  băiat. Hedvig s-a născut din cea   în 1819, în localitatea Vinerea (pe atunci, judeţul Hunedoara).   fost scris la vremea aceea că: „Nicolae Herle^nu este un ţăran,
                                                              mun pe care o avea vestitul personaj. Memorandistul s-a născut
                                  de-a doua căsătorie, cu un avo­
                                                                                                                    ci un intelectual deghizat în haine ţărăneşti”. In 1896, a fost ales
                                  cat neamţ.  Doi dintre copii i-au
                                  murit devreme, însă fiica cea mai   N-a fost dat la şcoli înalte, la fel ca fraţii săi, dar dragostea de   membru pe viaţă al Astrei de la Orăştie Asociaţia Culturală a
                                                                                                                    Românilor Ardeleni), iar Căminul Cultural din Vinerea i-a pur­
                                                              carte a făcut din el un excelent autodidact, fapt remarcat şi de
         de ani este vechimea
                                  mică, Hedvig Hamburg, a rămas   presa vremii care îl aprecia ca vestit poliglot. „Revista ilustrată”,   tat numele vreme de 13 ani de la înfiinţare, din 1935. Moş Ni­
          casei de pe Strada      în imobilul de pe Strada Călugă­  de la Orăştie, scria despre el: „Moş Herlea a reuşit să cunoască   colae Herlea a murit în 1897, pe 13 februarie, iar la înmormân­
         Călugăreni, din Deva     reni  şi  după  căsătorie.  în  1965,   istoria universală şi geografia mai bine decât mulţi profesori din  tarea lui au venit peste 10.000 de oameni din tot Ardealul.
                                  soţul  ei,  Silviu  Herlea,  avea  să
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12