Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_171
P. 11
Obiceiuri Ziarul IHUNEDOREANULUI
Vineri, 12 martie 2010
“CULTURA POPULARA CUPRINDE ESENŢA Şl VIAŢA UNEI COMUNITĂŢI” - MARCEL LAPTEŞ Calendarul
tradiţional ţărănesc
Timpul Mucenicilor, la 8 - 1 4 MARTIE 2010
jum ătatea Postului Mare „Mart e cea mai
schimbătoare lună; iei se
începe a număra cu zaua de
Sf. Toaţjer şi ţine mai tot
Astăzi, dintre toate practicile străvechi, mai persistă obiceiul ca femeile să coacă în ziua de 9 martie 40 de postu’. In zaua ceea femeile
figurine din aluat, numite "sfinţişori" sau "mucenici", reminiscenţe ale idolilor neolitici ai fertilităţii, iar se spălau, ca să fie sănătoase
şi să nu aibă visuri rele, cu
bărbaţii să bea câte 40 sau 44 de pahare de vin sau ţuică. "Sfinţişorii" sunt făcuţi din aluat dospit şi au apă ne-începută şi busuioc
forma antropomorfă a cifrei opt, cifra echilibrului cosmic uscat de la icoane, pentru că
Mart îi cea mai rauă de boli.”
(din eposul popular).
FOTO: DIN ARHIVA CENTRULUI
DE CREAŢIE HUNEDOARA
DENUMIRE
POPULARĂ:
- mart, marte,
martin, mărţişor,
Marta, germănar
(încolţitor), făurel
■ Luni 8 martie
„ S-a găsit cu cale că
Dumnezeu a făcyt lumea
către echinocţiu de primăvară
care cade în martie, pe 8 sau
pe 10 ale lunii”.
■ Marti 10 martie
9
„li mare sărbătoare, Sfinţii 40
rile în formă de 8 morţi, după ce erau sfinţiţi la de mucenici din Sevastia,-ce-s
reprezentau omul), rotunde biserică. Bătrânii din satele Văii mijlocitori între oameni şi
(reprezentau Soarele), zoomorfe Mureşului îşi amintesc de o Sfinţii cei mari şi Dumnezeu”.
(albine şi păsări), sau vegetale practică agricolă numită “Ieşi Sărbătoarea Ouălor
(brăduţi sau alţi pomi). rea plugului la arat” sau "Primul Ofrandele care se dădeau de
Originea sărbătorii mucenici arat", care se făcea de Sâmţi şi sărbătoarea Mucenicilor erau
lor, pe lângă cea livrească, este care consta în legarea de coar diverse şi se încadrau în pe ■ Miercuri 10 martie
totuşi mitologică, aşa cum se nele plugului a unui colăcei, rioada Postului Mare. Ne aflăm în „ Se fac colăcei din. făină de
manifesta din timpuri arhaice. care se rupea apoi în jumătate a patra săptămână a Postului grâu şi se ung cu miere şi după
Astfel, chinul mucenicilor este şi care se împărţea la plugari, Pascal, numit Miezul Păresimilor, ce se sfinţesc la biserică se dau
văzut ca un element al demonis iar ce rămânea se dădea la boi. ceea ce înseamnă aproximativ pomană ăşti micinici pentru
mului, a faptelor malefice care Un obicei interesant şi care se jumătatea postului.în calendarul sănătate şi belşugul roadelor”.
Luana Giuhat tejarea gospodăriei cu ajutorul voiau să împiedice venirea pri mai păstrează sporadic şi astăzi mobil al Sărbătorii Paştelui,
• • • chinocţiul de primăvară focului şi fumului, precum şi măverii. în satul Ghergheş din comuna miercuri îşi avea punctul de ple
care o sărbătoare care se numea
Cîrjiţi decurgea astfel: fetele cu
chemarea primăverii. în satele
E din Ţinutul Momârlanilor, gos Obiceiuri şi practici legeau în dimineaţa de Mucenici „Miercurea numărării ouălor” „Cătă mijlocul de săptămână,
■ Joi 11 martie
este un moment impor
ritualice
sau „Sărbătoarea Ouălor". Aceas
popelnic şi urzici pe care le fier-
tant al începutului de
podarii şi crescătorii de oi, che
în Ţinutul Pădurenilor, Sâm-
primăvară şi în calen
seara pe faţă şi pe păr, pentru a
ocol, să alungi boalele şi să pui
devenind obişnuinţă ca gospodi
botele în pământ de 40 de ori cu
darul tradiţional el avea loc mau primăvara prin bătutul cu ţii era o sărbătoare importantă beau şi cu apa rămasă se spălau tă zi nu avea un caracter fast, joia îi bine să faci foc mare în
între zilele de 8 şi 10 ale lunii scopul de a îngropa gerul şi a da care cuprindea toate satele din avea pielea frumoasă şi mătă nele să numere ouăle pentru ca într-un băţ o cârpă şi să
martie. libertate vegetaţiei. zonă prin practici de apărarea soasă, iar părul lung precum ele să nu se strice şi pentru a ocoleşti casele, coşarele,
în preajma echinocţiului se Tot acum se citesc şi semnele gospodăriei împotriva şerpilor “cozile iepelor". vedea mărimea şi aspectul exte grajdurile şi coteţele ca să
mai sărbătoreşte şi Ziua celor 40 vremii, facându-se previziuni veninoşi şi a insectelor dăună în ţinutul Orăştiei, în satele rior în vederea vopsirii lor în ca piară goangele şi şerpii”.
de sfinţi. Conform legendelor po meteorologice preţioase. Sosirea toare. Pentru ca şerpii să nu se comunei Romos, Beriu şi Orăşti- drul Sărbătorilor Pascale. La nu
pulare, în Sevastia trăiau 40 de păsărilor, "dezgroparea şerpilor", apropie de casă, se adunau oara de Sus, femeile mai merg şi mărătoare ouăle trebuie să iasă
mucenici (învăţăcei care propo- venirea insectelor, erau de fapt zdrenţe în curte, se punea jă astăzi la biserică, aducând colă cu soţ (mai există şi astăzi credin
văduiau religia creştină), credin practici apotropaice de apărare ratec pe ele, pentru a fumega, ceii de Mucenici, pentru a-i ţa, în Platoul Luncanilor, că dacă ■ Vineri 12 martie
cioşi Creştinătăţii, soldaţi ai Sfân a gospodăriilor ţărăneşti. De iar cu o lopată se lua din ele şi sfinţi şi a-i da pomană pentru ouăle ies fără soţ, murea cineva „ Poţi sădi fără teamă pomii,
tului Constantin. Voievodul ace- aceea, data de 9 martie avea o se înconjura casa, grajdul, că morţi, la care se adaugă oale noi din acea familie). merii şi tăt felul de arbofi
sci localităţi agricole a dat ordin importanţă deosebită, care cu mara, cocina, coteţul şi toate cu lapte dulce şi flori legate de Bătrânele din Băiţa şi Vălişoa- roditori şi-i bine a se lua altoaie
să-i lege pe toţi şi să-i Bage pe un prindea întreaga săptămână. în zidurile. în satele din comuna toartele oalelor. La fel se pro ra numărau ouăle ca să le mear de la pomi”.
ger cumplit, într-un lac îngheţat. popor, această sărbătoare avea Dobra şi Lăpugiu, la Sâmţi se ceda şi în Ţara Haţegului, dar gă bine păsărilor tot anul, să facă
Deşi erau fără veşminte, muce varii denumiri: Mucenici, Măci- dădea copiilor să mănânce oalele erau mai mici (ulcele), ouă multe, iar cloştile să aibă pui
nicii nu au murit îngheţaţi, deoa nici, Moşii de Mărţişor, Sfinţişo miere dintr-un blid , aşezat pe umplute cu miere de albine. sănătoşi. Orice sărbătoare are
rece Dumnezeu a pornit un vânt rii, Cap' de Primăvară, Sâmbra vatra casei, pentru că se credea interdicţiile sale, iar în această ■ Sâmbătă 13 martie
cald şi a strălucit o lumină care a Plugului (Maramureş) şi Sâmţii, că aşa vor roi mai bine albinele în perioadă erau legate de munca în „li zi bună să faci pită unsă cu
topit gheaţa şi a încălzit apa. Cu la noi în judeţ. pomii înfloriţi din grădină. Pe IM TtOMW. NM WMMfVWC- gospodărie, la câmp, în livadă miere ca să trăiască stupii şi să
toate acestea, tiranul a poruncit Sărbătoarea Sâmţilor este ul Valea Mureşului şi în Ţara Zaran- sau grădină. Deşi era interdicţia se facă grâu bun cu noroc în
:a toţi să fie ucişi şi astfel au ră- tima din ciclul Babelor, cu vădite dului, femeile făceau 40 de pupi de a lucra, se făceau focuri apo tăt anu.
nas în calendar drept cei 40 de rădăcini în obiceiurile păgâne ale (colăcei) din cocă nedospită, tropaice în fiecare gospodărie,
Tiucenici sfinţi. Din această le- culturii strămoşilor. Consumul adică atâţia câţi mucenici erau pentru a alunga spiritele rele şi
ţendă se prevede clar caracterul ritual se făcea cu scopul de a in cinstiţi. în satele de pe râul Mu aşa numita curăţenie de primă
unii martie, care alternează ge- fluenţa starea de sănătate şi pu reş era credinţa că în această zi vară, când se scoteau cergile ■ Duminică 7 martie
'ul cu dezgheţul, ceea ce dă obi- terea de muncă a membrilor co trebuie mâncaţi 40 de peşti, pen (ţoalele, covoarele) afară, pentru „Dacă va tuna în duminica
reiurilor şi datinilor o explicaţie munităţii. Astfel, se făceau 40de tru ca animalele din gospodărie a combate insectele dăunătoare săptămânii de mucenici vara
i acestei perioade, din punct de colăcei, se consumau 40 de peşti, să se înmulţească şi să aducă cum ar fi moliile.Cei care lucrau va fi roditoare, iară de va bate
vedere meteorologic. se beau 40 de pahare de vin sau belşug în casă. altceva, cu toate că aveau inter vânt şi-o ploua aşa va fi 40 de
ţuică, cu scopul de a fortifica or Fiind şi o săptămână de cele» dicţie, erau pedepsiţi cu diferite zile.”
lemnele vremii ganismul în respingerea farme brare a morţilor, prin cultul boli, cea mai rea fiind strâmbarea
Luna martie este punct de ple- celor şi vrăjitoriilor exercitate de strămoşilor, în multe sate din (un fel de paralizie), precum şi (Din “Calendarul
:are pentru mai multe calendare: forţele malefice, care se încheiau Ţara Haţegului cum ar fi Peş- muşcătura de şarpe veninos. Zarandului”, 1940 şi
igricol, apicol, pomicol, pastoral în Joia Mare. teana, Peşteniţa, Ciula Mare, „Calendarul săteanului pe
■te. Principala sarcină a comuni- Colăceii de mucenici aveau Zeicani şi Corbeşti, Sâmţii se Consultant de specialitate, anul comun 1918”, Sibiu)
ăţii în această perioadă era pro forme antropomorfe (împletitu dădeau şi ca pomeni pentru Prof. Marcel Lapteş, etnolog
