Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_174

o cu ri Ziarul «HUNEDOREANULUI

M iercuri, 17 martie 2010” ___

SPECIAL

Dragom ir Hurmuzescu, părintele

radiofoniei din România

Acum 82 de ani, în România era lansat în eter primul semnal radiofonic. Prima emisiune radio din ţară debuta prin cuvântul unui
mare fizician român, colaborator apreciat al soţilor Curie. Primul post românesc de emisie radiofonică a funcţionat la Institutul
Electrotehnic, iar emisiunile se ţineau de două ori pe săptămână
alături de Petru Poni, în 1900, a
publicaţiei periodice Analele Să nu se
ştiinţifice ale Universităţii „Ale­ creadă că
xandru loan Cuza" din laşi, edi­
tată în limba franceză, la care a radiofonia
activat ca secretar de redacţie şi este o chestiune
pe care a introdus-o în circuitul numai de distracţie.
mondial al publicaţiilor ştiinţi­
fice. Radiofonia este <3e o
mare importanţă so­
Primele demonstraţii
de ascultare a unor cială (...) căci se poa­
posturi străine te adresa la o lume
în 1913 este transferat la
Universitatea din Bucureşti, ca întreagă. Curând, va
profesor la disciplina Aplicaţiile deveni criteriu de
căldurii şi electricităţii, unde va judecată a dezvoltă­
funcţiona până la pensionare,
în 1937. Aici înfiinţează Institu­ rii unui popor”
TRIBUNA ORATORILOR
Oria ti. <|r.; fir, tttg. K. P*tra)Cu, \ \ fiacul*teu, Ptnf. l i r . U u rm u s tJ tc u y
M. Aa lutria tul Electrotehnic din Bucureşti, DRAGOMIR HURMUZESCU,
I după modelul celui de la Iaşi, la inaugurarea primului post
Superioare, care forma viitorii zarea electroscopului şi publi­ fiind director al acestuia şi de­ de radio din ţară, în 1928
profesori pentru învăţământul carea a 17 lucrări ştiinţifice deo­ can al Facultăţii de Ştiinţe. în
secundar, la secţia ştiinţe fizice. sebit de valoroase îl impun de­ cadrul Institutului Electroteh­ dele electromagnetice, din ţări
Din 1887 a beneficiat de o bursă finitiv în lumea ştiinţifică pe sa­ nic face primele încercări de la depărtate la mii de kilometri. Şi
de studii la Universitatea Sor- vantul român. După susţinere^ noi privind transmisia prin te­ lumea curioasă, doritoare de a
bona din Paris, unde şi-a desă­ tezei, în 1896, se întoarce în ţară legrafie fără fir, împreună cu in­ cunoaşte acest mister, era atât
vârşit studiile teoretice şi le-a animat de dorinţa să ridice cer­ ginerul Emil Petraşcu. Aici, stu­ de numeroasă, încât umplea nu
completat cu altele de ştiinţă cetarea din România la nivel denţii erau instruiţi în domeniul numai sala, dar chiar şi curtea
experimentală şi aplicată. european. radiocomunicaţiilor, domeniu din faţa laboratorului în serile
în 1890, după ce obţine licen­ nou în România la acea vreme. destinate şedinţelor de recepţie".
ţa în Ştiinţe fizice, ca şef de pro­ Activitatea în 1924, în cadrul Institutului Acum, în acea clădire funcţio­
moţie, este admis să lucreze fn desfăşurată la Iaşi Electrotehnic a fost plasat primul nează Muzeul Literaturii Româ-
laboratorul de cercetări al pro­ La 1 octombrie 1896 este nu­ post de emisie radiofonică din ne.în 1922, sub conducerea sa, a
fesorului Lippman. Din această mit conferenţiar de Fizică-ma- ţară, pentru Bucureşti, sub con­ început să funcţioneze Societa­
perioadă datează importantele tematică la Facultatea de Ştiinţe ducerea lui Hurmuzescu. în 1925, tea Română de Radiodifuziune,
REÎNTOARCERE. în 1896, Dragomir Hurmuzescu a revenit în ţară sale descoperiri practice, de fo­ din Iaşi. în 1897, este numit pro­ sub îndrumarea lui a fost con­ care la 1 noiembrie 1928 difuza în
' 'mat de dorinţa de a ridica cercetarea din România la nivel losinţă imediată: dielectrina - fesor suplinitor la catedra de ■ struit şi dat în folosinţă primul eter prima emisiune cu anunţul:
jpean şi a fost numit conferenţiar la catedra de Fizică- "un izolant alcătuit dintr-un a- Gravitate, căldură şi electricita­ receptor radiofonic, care permi­ „Alo, alo, aici Radio Bucureşti".
matematică a Facultăţii de Ştiinţe de la laşi mestec de sulf şi parafină”, di­ te, catedră de curând înfiinţată tea audiţia unor emisiuni publi­ Este momentul ce inaugura,
namul de tensiune înaltă - 3.000 la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi. ce. Emisiunile se ţineau de două practic, postul naţional de radio
Gheorghe Manolea De ce inventează V şi electroscopul care îi poartă Din acest moment se ocupă cu ori pe săptămână, joia şi sâmbă­ din România. în anul 1915 este
/ Gazeta de Sud oamenii? acum numele, electroscopul organizarea unui laborator şi de ta, la ora 21.30. Iată ce spunea numit membru corespondent al
• • • Dragomir Hurmuzescu s-a Hurmuzescu, cu ecran electro­ cercetări originale. Dragomir Hurmuzescu: „în ane­ Academiei Române. Moare în
nalizând istoria mai născut pe 13 martie 1865, în Bu­ static. Cu acest electroscop, în în 1900, Dragomir Hurmu­ xele laboratorului din str. Victor 1954, la 29 mai, în Bucureşti, la
m ultor invenţii, se cureşti, într-o casă de pe strada 1899, Pierre şi Mărie Curie vor zescu devine profesor titular al Emanuel s-au făcut primele de­ masa de lucru, în timp ce îşi re­
poate spune că oam e­ Dorobanţi, ca fiul cel mare al lui face primele experienţe asupra Universităţii din Iaşi şi se dedică . monstraţii de ascultare a unor dacta memoriile, aproape uitat şi
Anii caută soluţii la pro­ Martin Hurmuzescu, funcţionar radiului, iar Becquerel îl va uti­ exclusiv cercetărilor ştiinţifice, posturi străine, cel din Viena desconsiderat în „epoca stali-
blemele de care se lovesc la modest de poştă, şi al Profirei, liza în 1903 în cercetări de radio­ în acest scop, între 1904 şi 1910 fiind cel mai bine auzit la Bucu­ nistă". Pentru a-i cinsti memoria,
un moment dat. casnică. A urmat gimnaziul „Ma­ activitate, distinse cu premiul organizează primul laborator reşti în acea epocă. La şedinţele unul dintre premiile Academiei
în cele mai multe cazuri, a- tei Basarab" şi apoi Liceul „Sf. Nobel. Atât dinamul, cât şi elec­ de electricitate din ţară, unde se acestea venea mulţimea curio­ Române îi poartă astăzi numele.
ceste probleme îşi au rădăcinile Sava", ca bursier. Din 1885 de­ troscopul au fost brevetate în construiau şi aparate pentru şilor pentru a se convinge de mi­ Numele părintelui radiofoniei
în activitatea profesională. Un vine bursier al Şcolii Normale Franţa. Invenţiile sale, rezultate experimentări în domeniul fi­ nunea de a asculta muzica şi cu­ este purtat şi de mai multe insti­
cercetător formulează o soluţie • EXTRA din necesitatea de a efectua zicii, transformat apoi în Şcoala vântul, aduse prin văzduh de un- tuţii de învăţământ din România.
care trebuie verificată cu in- experimentele din cadrul tezei de electricitate, respectiv „Insti­
jrumentele existente, iar dacă de doctorat, au fost achiziţio­ tutul electrotehnic" de pe lângă
iu există, trebuie să le creeze, nate de Casa Alvergniat-Cha- Universitatea din Iaşi (1900-
;ă le inventeze. 1965 band, care producea aparate de 1911). Aceasta este prima şcoală
0 să dau exemplul unui ingi­ laborator şi care le-a fabricat în de fizică experimentală gen
ner român, din a doua jumătate serie, fiind prezentate la toate Lippman, care îl consacra pe
n secolului XIX, care a inventat este anul în care expoziţiile anuale ale firmei Hurmuzescu ca fondator al în­
:âteva dispozitive pentru a-şi întreaga comunitate timp de 15 ani.La 28 aprilie 1896 văţământului electrotehnic din
inaliza teza de doctorat. Spre o- şi-a susţinut teza de Doctorat cu ţara noastră, având în vedere că
îoarea sa, aceste dispozitive au ştiinţifică mondială titlul "Asupra unei noi determi­ din acest institut a apărut Şcoa­
ost folosite şi de alţi cercetători sărbătorea 100 de ani nări a raportului dintre unităţile la Politehnică „Gh. Asachi" din
:ontempor-ani cu el, reuşind ast­ de la naşterea lui electrostatice şi electromagne­ Iaşi. în această perioadă repetă
ei să deschidă noi porţi ale cu- tice", în care stabileşte constan­ şi realizează, în 1901, experi­
îoaşterii. Numele acestui inven- Dragomir Hurmuzescu ta electrodinamică. Originalita­ mentele de comunicaţie prin
ator este Dragomir Hurmuzescu, la recomandarea tea acestei teze constă în faptul radio ale lui Guglielmo Marconi
onsiderat părintele emisiunilor UNESCO că, pentru determinarea con­ şi Alexandr Popov, cercetează
adiofonice din România. stantei electrodinamice, a folo­ radioactivitatea petrolului şi
sit aparatele construiţe de el, apelor minerale din România,
iar rezultatul era citat în toate perfecţionează galvanometrele.
SPITALUL VETERINAR ANDIVET cursurile universitare de la acea De numele lui Dragomir Hurmu­
vreme. Teza de doctorat, reali­ zescu este legată şi fondarea, Primul poet de recepţie la Inet. Eleciroteehnie (.Foto Wei«)

• Consultaţii * Tratamente • Vaccinări • Ecografie • Analize de laborator • Radiologie
• Intervenţii chirurgicale • Staţionar câini, pisici • Ambulanţă veterinară • Cosmetică canină N o n .