Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_175
P. 7
Reportaj! Ziarul WUNEDOREANULUI
Joi, 18 martie 2010
S P E C IA L
Un hunedorean controlează calitatea
celui mai mare proiect de inginerie din lume
Peste 20 de români lucrează la cea mai mare reţea de conducte de pe planetă. Toţi sunt ingineri şi deţin Mi-am în
posturi de control, spune Marcel Gheorghe, un hunedorean angajat în megaproiectul derulat în Libia şi cercat no-
cunoscut sub numele de „Marele Râu Artificial". Unii descriu lucrarea drept „cea de-a opta minune a lumii" (P rocul şi în
diurnă. Cazarea, masa şi trans afaceri. Am avut o
portul nu-1 interesează. Sunt su firmă de construcţii.
portate de compania care l-a
angajat. Prin urmare, tot ce câş N-a mers. Nu-s fă
tigă îi rămâne în buzunar.
cut pentru asta. Am
Alcoolul şi carnea de plecat în Libia pen
porc sunt interzise tru bani. Acum câş
Hunedoreanul se declară
mulţumit. în Libia spune că nu-i tig foarte bine, dar
lipseşte nimic, în afară de familie. am şi un regret. Sunt
„Pe platformă sunt trei can departe de familie”
tine. Una e pentru europeni. Poţi
mânca oricât. Se serveşte bufet M ARCEL GHEORGHE,
suedez", povesteşte inginerul, a- inginer la „Lavalin International”
mintindu-şi că există totuşi două 0
lucruri pe care nu le găseşti nică vezi bucurându-se. Au mare
ieri în ţara din nordul Africii: al încredere în noi. Dacă îţi vezi de
coolul şi carnea de porc. Sunt treabă, ţi-s cei mai buni prieteni.
H U N ED O R EN I IN Săptămâna de muncă interzise. Poţi bea, în schimb, apă Dacă nu, renunţă imediat la tine”,
M EG A P R O IEC T U L LIBIEI. are şase zile plată (minerală, nu există!), suc şi povesteşte hunedoreanul, încă
Inginerul Marcel Gheorghe este Marcel Gheorghe are contract bere fără alcool. Apa e la mare impresionat de viteza cu care se
unul dintre cei cinci de muncă pe un an. Peste două preţ în deşert. E printre puţinele înalţă construcţiile în ţara arabă.
hunedoreni angajaţi în luni, termenul se încheie, dar e- produse scumpe de la arabi. Dar Când a ajuns prima dată la
proiectul „Marele Râu xistă posibilitate de prelungire, şi aşa, tot wnai ieftină decât în sediul firmei angajatoare, îşi a-
Artificial”, care a explică. Programul de lucru e de România, spune Gheorghe. minteşte că în jur a văzut doar un
fost demarat în 10 ore, cu pauză de masă, iar săp Mâncarea şi ţigările sunt ief teren viran. După două luni, pus
urmă cu mai bine tămâna de muncă are şase zile. tine la arabi. A socotit deja: cu tiul dispăruse. în locul lui erau 40
de două decenii Singura zi liberă este vineri. Timp banii de pe un pachet de ţigări de blocuri „în roşu". Le-au ridicat
de nouă săptămâni, inginerul nu din România, îşi poate cumpăra, asiaticii. Românul a mai remarcat
se mişcă din deşert. „Stăm cu toţii în Libia, un cartuş. De 10 luni, de un lucru: libienii nu sunt trişti şi
(esfăşoară proiecte de infra pe o platformă de vreo patru când lucrează la mai bine de nici îngrijoraţi. E firesc! De patru
structură, industriale şi de pro hectare, chiar în Sahara. Acolo 3.500 de kilometri de casă, s-a decenii, ţara lui Gaddafi a deve
tecţia mediului în 100 de state ale petrecem 24 de ore din 24. Acolo obişnuit şi cu clima statului nu nit o mare producătoare şi ex
lumii. „Ca să ajung la <Lavalin>, muncim, acolo mâncăm, acolo mit oficial Marea Jamahiriye Ara portatoare de petrol. Asta a ridi
Monna Voinescu te, şi avea în subordine 186 de am luat legătura cu o firmă din dormim", povesteşte. bă Libiană Populară şi Socialistă. cat nivelul de trai al locuitorilor
O dată la nouă săptămâni
oameni. Timişoara, care se ocupă cu poate veni acasă, pentru o lună. Vara sunt 40 de grade Celsius, ei, care reprezintă şi populaţia cu
n inginer metalurg din
De la Hunedoara, a ajuns la
U Hunedoara controlea combinatul de la Călan, iar după printr-un interviu - mai mult, o cei 21 de români angajaţi la „Ma sunt cam 35 de grade Celsius, în viaţă din Africă - 74 de ani.
ziua. Dar nu-i umiditate, aşa că
recrutarea de personal pentru
cea mai" ridicată speranţă de
temperatura e suportabilă. Acum
compania canadiană. Am trecut ,In aceleaşi condiţii muncesc toţi
ză calitatea celei mai jumătate de an s-a întors în ora
In plus, au parte şi de politică
mari lucrări hidrologi
ce de pe glob. Proiectul este şul de pe Cerna, ca director la discuţie pe teme tehnice, în lim rele Râu Artificial”. La fel şi ca timpul zilei. Noaptea e mult mai socială pe cinste. Cei mai mulţi
nadienii. Egiptenii şi tunisienii au
rece - 5 grade!, spune bărbatul.
ICSH. La 47 de ani, şi-a dat de
ba engleză, dar 90 la sută a cân
adulţi n-au muncit nici măcar o
denumit „Great man made ri- misia şi a plecat în Libia, să lu tărit CV-ul şi experienţa pe care vacanţă doar de trei săptămâni şi zi. Şi nici n-o s-o facă. De când se
ver" („Marele Râu Artificial”) şi creze în Sahara. o am în domeniul metalurgiei şi muncesc continuu alte şapte, iar Libienii nu muncesc. nasc, statul le asigură o rentă
înseamnă o reţea de conducte „Am aflat de la un fost coleg, al controlului calităţii", poves asiaticii pot merge acasă abia Statul le dă rentă viageră pe toată durata vieţii.
care alimentează ţara lui Gad- care lucra deja pentru libieni, că teşte Marcel Gheorghe. după 11 luni de muncă. pe viaţă! Suma e sufientă ca să trăieşti
dafi cu apă din deşertul Sahara, au nevoie de un inginer în dome Inginerul hunedorean a ajuns Despre câştig, Marcel Gheor Chiar dacă stă doar pe plat decent. Doar bărbaţii care vor să
povesteşte Marcel Gheorghe. niul controlului calităţii. Deci, e- în Sahara acum 10 luni. Până în ghe nu suflă un cuvânt. E con forma din deşert, Marcel Gheor aibă mai multe neveste trebuie
Construcţia reţelei a început xact domeniul meu. M-am hotă Bengazi, a schimbat trei avioane. fidenţial. Spune doar că are un ghe şi-a făcut o părere despre să lucreze, căci fiecare soţie tre
la mijlocul anilor '80, la trei de- rât să fac pasul. Evident, motivul Un drum de 14 ore, cu tot cu es salariu fix, iar pentru fiecare zi libieni. Sunt oameni prietenoşi. buie cumpărată, povesteşte Mar
:enii după ce în sudul Libiei au a fost cel financiar. La ICSH a- calele de la Viena şi Tripoli. Din petrecută în Sahara primeşte „Când află că eşti român, îi cel Gheorghe.
rost descoperite resurse enorme veam un salariu bun, dar libienii Bengazi în deşert a ajuns cu mi
de apă potabilă. Analizele au de- m-au plătit de câteva ori mai crobuzul. Sunt cam 500 de kilo »EXTRA
-nonstrat că apa este în acel re mult. Iar eu aveam nevoie de ba metri, pe care i-a făcut în vreo
zervor fosil încă din era glaciară, nii lor. Am doi copii la facultate şi cinci ore. Nu-i dificil, pentru că
n plus, este printre cele mai pure trebuie să-i susţin", spune Marcel libienii şi-au făcut autostradă
din lume. Conductele care o Gheorghe, unul dintre cei cinci prin deşert. ■ 3.600
"ansportă prin deşert au patru ingineri hunedoreni angajaţi în De 10 luni, hunedoreanul
îetri diametru şi sunt menite să proiectul „Marele Râu Artificial". Marcel Gheorghe îşi pune sem de kilometri despart
eziste 50 de ani, potrivit site-ului nătura pe tot ce înseamnă con
oficial al proiectului. Angajatul canadienilor trolul calităţii în megaproiectul România de Libia
Libia a investit până acum Hunedoreanul-este acum an care aduce apă din Sahara în ţara
ieste 30 de miliarde de dolari în gajat al grupului canadian SNC lui Muammar Gaddafi. După el,
negaproiectul pe care mulţi îl Lavalin International - o com doar ministerul libian de resort
lescriu drept „cea de-a opta mi- panie cu sediul la Montreal, dar mai are un cuvânt de spus.
lune a lumii" şi care a transfor- care are birouri în 30 de ţări şi
nat ţara arabă în liderul mondial
n hidrotehnie.
director demisionar
„Libienii au foarte mare încre-
lere în români”, spune Marcel
îheorghe, care a ajuns să lucreze
entru ei la sugestia unui fost
oleg de la combinatul din Hune-
oara. Bărbatul are 48 de ani şi
ste inginer metalurg. A absolvit
istitutul Politehnic din Bucu-
sşti. După 17 ani de siderurgie, a
ărăsit combinatul pe lista dis-
onibilizaţilor. Era director CTC
adică reprezentant al manage- APA „FOSILA” E SU B PATRU ŢARI. Uriaşa „cisternă” subpământeană nu se întinde doar sub teritoriul Libiei, ci şi sub cel al Egiptului, Ciadului şi Sudanului ■ toate state cu
îentului pe problemede calita apă de suprafaţă prea puţină pentru a îndestula nevoile celor câteva zeci de milioane de locuitori ai zonei sahariene