Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_176

Obiceiuri ZiaruBHUNEDOREANULUI

Vineri, 19 martie 2010

C U L T U R A P O P U L A R A C U P R IN D E E S E N Ţ A Şl V IA Ţ A U N E I C O M U N IT Ă Ţ I - M A R C E L L A P T E Ş Calendarul
tradiţional ţărănesc

Sfântul Alexie şi 1 5 -2 1 M A R T IE 2 0 1 0

Săptămâna Gângăniilor

„Mart e cea mai
schimbătoare lună; iei se
începe a număra cu zaua de
în calendarul popular, în ziua de 17 martie este sărbătorit Sfântul Alexie, considerat a fi patronul tuturor Sf. Toacjer şi ţine mai tot
vieţuitoarelor care au hibernat în subteran sau au stat ascunse sub coaja copacilor şi care se trezesc la postu’. In zaua ceea femeile
viaţă, odată cu încălzirea vremii se spălau, ca să fie
sănătoase şi să nu aibă
Luana Giuhat visuri rele, cu apă ne­
• • • începută şi busuioc uscat
onform calendarului de la icoane, pentru că
fix al acestei săptă­ Mart îi cea mai rauă de
mâni, asistăm la m o­ boli.”
C mentul trezirii la viaţă (din eposul popular).
a vieţuitoarelor mărunte, care
erau văzute ca fiind închise în
pământ din " Ziua Crucii" (14
septem brie) a anului care a
trecut. D EN U M IRE
în această săptămână, toate POPULARĂ:
gângăniile ieşeau la suprafaţă, - mart, marte,
deoarece, după cum spuneau martin, mărţişor,
ţăranii, după jumătatea lui mar-
M arta, germănar
"iarna nu mai are nicio pute-
(încolţitor), făurel
'sau “iarna o sleit".
Există şi o legendă populară
referitoare la această perioadă,
relatată pentru prima dată de ■ Luni 15 martie
folcloristul Simion Florea Ma­ „începe de azi să lucrezi în
rian. Legenda se mai păstrează grădină; să pui tot ce-i cu
şi la noi, puţin schimbată şi con­ rădăcină că se vor prinde
figurează în spaţiul hunedorean bine şi vei avea roade m ulte”.
întreg sistemul calendaristic
tradiţional al acestei săptă­
mâni. Ana, o bătrână de la Tisa,
Ae pe valea Mureşului, fostă în­ ■ Marti 16 martie
văţătoare, povesteşte: "Domnul „Să afumi pomii fructiferi de o
Dumnezeu ce iubeşte atât de fi brumă, ori ceva îngheţ cu o
mult oamenii s-a gândit să le oală cu jar şi rumeguş, să nu
facă un bine. Şi a închis într-un îngheţe florile”.
cufăr toate goangele rele. I-a
spus Sfântului Alexie să îl a- munte din Ţara Haţegului, femei­ nului. Toate ţesăturile făcute din cea săptămână a Postului Mare, abăteau asupra oamenilor şi ani­
runce în apele Mureşului, că le legau foarfecele cu aţă, pentru lână erau scoase în această peri­ conform calendarului mobil malelor. De Sâmbăta Ursului, fe­
toate-s rele şi fac stricăciuni la ca lupii şi urşii să nu le sfâşie oile oadă la aer şi la lumina soarelui, creştin ortodox se continua ri­ meile bătrâne din Lăpugiu de Sus ■ Miercuri 17 martie
semănături, dar curios, Sfântul din gospodărie. Ţăranii credeau pentru a alunga moliile din gos­ tualul specific Paştelui, printr-o umblau toată ziua pe dealuri şi „A zi îs A lexiile ce alungă cu
deschis cufărul şi toate gân- că în această perioadă pământul podărie. Ţăranii mai în vârstă de serie de prescripţii legate de pro­ văi, pentru a săpa şi a scoate bu - tatu' gerurile de iarnă; dacă-i
3aniile s-au împrăştiat în lume. se deschide şi revarsă gângăniile pe Valea Mureşuluii mai cred şi tecţia gospodăriilor ţărăneşti de ruienile de leac, care, numai în a- soare bun, poţi scoate afară
De atunci, pământul şi apele s- şi animelele mici: şopârle, broaş­ acum că Sfântul Alexie a dat po­ un anume demones (reprezen­ ceastă zi, aveau putere timp în­ stupii cu alb in ele",
au umplut de tot felul de gângă­ te, cârtiţe, şerpi, care ieşeau toa­ runcă să se împrăştie peştii prin tând forţele natural negative) ce delungat. în satele din Ţinutul
nii, ţigănii (insecte foarte mici) te la căldura soarelui. ape şi să se zbată întâia oară, în acţionează pentru tulburarea e- Momârlanilor, bătrânele făceau
şi goange, iar Dumnezeu s-a Pentru a fi feriţi de duhurile 17 martie. De aceea, pentru a a- chilibrului pascal. în multe zone plăcinte de bostan şi le dădeau
supărat pe Alexie şi l-a prefăcut malefice ale acestor dăunători, vea noroc la peşte, se credea că din judeţ era privită cu atenţie zi­ de pomană, crezând că astfel a- ■ Joi 18 martie
în barză, ca să le strângă înapoi. comunitatea tradiţională obiş­ este bine ca pescarii să postească ua de sâmbătă, numită şi Sâmbă­ lungau ursul din sat. în alte zone „A cu' la m ijloc de săptăm ână
De atunci, Alexie a deschis cio­ nuia ca de ziua gângăniilor, în da­ în această zi. Este perioada în ca­ ta Ursului, un important animal etnofolclorice hunedorene nu se îi fain să faci foc mare în
cul păsărilor şi le-a poruncit să ta de 17 martie, să păstreze anu­ re în satele tradiţionale se făceau fabulous din mitologia româ­ lucra şi se mergea la marginea ocol, apoi să afum i tăte
înghită toate aceste gângănii mite interdicţii. "Nu era voie să te prevederi meteorologice de tip nească. Ursul era caracterizat pădurii unde se puneau drept acareturile şi n-ai să ai nici-o
care le ies în cale". Astfel, popo­ gândeşti sau să rosteşti numele oracular; de cântă broaştele pri­ prin forţă, virtute şi tărie, care ofrandă urşilor bucăţi de carne şi gânganie să strice m arhele
rul numeşte săptămâna la care acestora”, pentru că, spuneau măvara va fi lungă şi grea; de or era în acelaşi timp şi bun şi rău oase, pentru ca aceştia să nu facă (anim alele n .r.)”.
ne referim Săptămâna Gângă­ bătrânii din satul Curechiu, Ţara ieşi insectele înainte de Alexii, va faţă de comunitate, în măsura în stricăciuni stupilor de albine şi
niilor, avându-l ca stăpân pe Zarandului, "altu’ fel te vei îmbol­ îngheţa; de-or fi fulgere şi trăs­ care erau respectate interdicţiile “să rupă vitele şi oile" ţăranilor.
Sfântul Alexie, născut pe data năvi de friguri tăt' anu'". Tot aşa, nete, ele îs semne rele de an: va impuse de acest personaj. Bătrâ­ Săptămâna a cincea a Pos­
de I7 martie, conform calenda - în satele de munte din comuna fi prăpăd la animale şi recolte. nele din sate, aşa zisele “vrăjitoa­ tului Mare din calendarul mobil P Vineri 19 martie
rului creştin ortodox. Sălaşu de Sus, bărbaţii nu lucrau Cei mai bătrâni credeau că Sfân­ re", credeau că e perioada când, pregăteşte o săptămână funda­ „De-o cânta prima dată
în această zi cu unelte şi scule în tul Alexie este şi patronul albi­ cu ajutorul ursului solomonar, se mentală Paştelui, numită "Moşii broaştele atuncea primăvara
Tradiţii păstrate formă de şarpe, pentru a nu fi muş­ nelor, alături de Sfântul Ilie şi în puteau face vrăji cu încărcătură de Florii" sau "Săptămâna Flo­ va fi lungă şi rea cu potop de
peste ani caţi de aceştia în timpul anului. această săptămână este bine ca magică. Tot acum era săptămâna rilor", zile în care plantele şi flo­ ploaie”.
în spaţiul etnofolcloric hune­ Femeile ţineau ziua de Alexie stuparii să-şi scoată afară stupii. recoltării plantelor de leac care rile de orice fel îşi dezvăluie pro­
dorean se păstrează o multitu­ (17 martie) pentru a-şi feri copiii vor fi folosite în decursul anului, prietăţile magice.
dine de obiceiuri şi tradiţii în a- de înţepăturile insectelor ori de Sâmbăta ursului la sărbătorile specifice pentru a- Consultant de specialitate,
ceastă săptămână. în satele de muşcătura şarpelui în cursul a­ Cum ne aflăm în cea de-a cin- lungarea spiritelor rele ce se Prof. Marcel Lapteş, etnolog ■ Sâmbătă 20 martie
„li zace Zaua Ursului când
ursoaica puiază şi nu-i bine s-o
întărâţi că tăt' anu' ţi-o rupe
oile”.

■ Duminică 21 martie
„Acu' zaua şi noaptea îs la fel
de lungi, ce dovedeşte că-i
echinocţiu de primăvară; de
vezi întâia dată barza, vei avea
noroc.”
(Din “Calendarul Comoara
Satelor”, 1924 şi „Calendarul
Zarandului, 1944)