Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_176

Ziarul 1HUNED0REANULUI Drumeţi

Vineri, 19 martie 2010

J U R N A L D E D R U M E Ţ IE

M A Locuri de aproape. Cheile Măzii

Partea de nord-vest a judeţului Hunedoara este cunoscută în special datorită apelor termale şi minerale,
•DEVA care au dus vestea acestor locuri în lume. Atât despre staţiunea Geoagiu-Băi, cât şi în legătură cu apa
minerală de la Băcâia ar fi multe de spus, însă ele vor fi abordate cu altă ocazie. Ultimii fulgi de nea ai
acestei ierni, care parcă nu mai vrea să plece, ne îndeamnă să dedicăm aceste rânduri unui alt obiectiv -
Cheile Măzii

Caprele nu credeau că ne putem avânta pe crestele stăpânite de ele Puntea s-a dovedit a fi prea îngustă pentru ... Rex Oamenii locului au amenajat pentru drumeţi un loc de odihnă.

Iosif Vasile Ferencz atmosferă ne stimulează la mers. prin culmea "Chiciorele" - limita vremurile în care localnicii se re­ ■ EX T R A
• • • Undeva, spre Băcâia, se aud dintre satele Balşa şi Mada şi fugiau în spatele zidurilor peş­
ărăsind cea mai impor - focuri de armă şi lătrat de câini. locul ales, în urmă cu cca 5000 de terii pentru a scăpa de urgia Rezervaţie naturală
tantă arteră de circu­ Probabil că ziua aleasă de noi ani, de către locuitorii zonei, vrăjmaşilor. Cărarea străbate din Situate pe teritoriul administrativ al comunei Balşa, cheile
laţie din zonă - DN 7, în pentru drumeţie este la fel de pentru a-şi îngropa morţii. nou o porţiune cu grohotiş iar săpate de Valea Balşei în calcarul Pleşei Mari au devenit, mai
P dreptul staţiei de cale potrivită şi pentru vânătoare. noi ne propunem să escaladăm ales în ultimii ani, un obiectiv tot mai căutat de turişti. Ele pot
ferată "Geoagiu", drumul ne Pentru cei osteniţi, localnicii au Peştera zidită versantul estic al cheilor, în aşa fi străbătute cu piciorul sau călare, însă numai în zilele de vară,
duce spre nord, în direcţia lo­ amenajat un loc de odihnă, cu Alegem să coborâm pe pe ver­ fel încât să ajungem cât mai pe vreme bună, când debitul văii este mai scăzut. Statutul de
calităţii Zlatna, după cum ne in­ bănci şi o masă, la umbra pădurii, santul vestic al Pleşei Mari pen­ aproape de peretele aproape rezervaţie naturală, pentru o suprafaţă de zece hectare, l-a
formează indicatorul auto am - aproape de izvor, chiar în şaua pe tru a vizita Peştera zidită. Căra­ vertical de deasupra locului în dobândit încă din 1979 şi este administrată de Primăria
plasat pe marginea drumului. care urmează să o străbatem rea traversează o porţiune cu care apa victorioasă iese din comunei Balşa.
Dar până acolo străbatem pentru a ajunge deasupra satului grohotiş, după care se strecoară chei. Pe culmea pe care o esca­
Gelmarul, aflat pe malul Mure­ Mada. Nu suntem atât de osteniţi printre stânci, arbori şi arbuşti ladăm, câteva capre ne privesc
şului şi apoi oraşul Geoagiu. Lă­ încât să ne aşezăm la masă, dar până la baza peretelui, de unde parcă neîncrezătoare în capa­
săm în stânga calea spre staţiune de oprit tot ne oprim pentru a se vede zidul cu ambrazuri pen­ cităţile noastre. Curând însă, Rex
şi păstrăm, cu încăpăţânare, di­ admira peisajul, spre Pleşa Ar­ tru tragere, al fortificaţiei. Până le convinge că putem să ajungem
recţia nord. Spre stânga, un deului, care domină satul Ardeu la peşteră se poate ajunge oco­ chiar şi în cele mai dificile por­
indicator ne arată direcţia spre spre est (pe unde a fost trasată lind prin stânga, pe cărare. Orice ţiuni. Cu greu reuşim să îl potolim
sat, însă noi urmăm drumul limita dintre judeţele Hunedoara eventual atacator ar fi fost prins şi să îl ţinem departe de grupul
asfaltat DJ 705, spre Bozeş, iar şi Alba). Din Dealul Cornet, acest în bătaia armelor de foc şi ţinut de erbivore. De aici, priveliştea îţi
mai apoi, pe Valea Ardeului, spre unghi nu ne dezvăluie decât o la respect de refugiaţi. Am urmat taie respiraţia şi ne răsplăteşte
satul cu acelaşi nume. Şi aici, va­ parte din culmea calcaroasă. şi noi cărarea şi odată ajunşi în din plin efortul.
lea şi-a făcut loc printre versanţii spatele zidului-ne simţim parcă
dealurilor, însă chiar înaintea Un sat din Apuseni mai în siguranţă. Aici e mai ră­ Dejun frugal
satului valea se deschide, iar în Odată trecuţi de acest loc, în coare şi aerul e umed, însă pri­ E ora prânzului iar foamea în­
faţa noastră se postează, aseme­ faţă ni se dezvăluie satul Mada, veliştea e atrăgătoare. cepe să se facă simţită. Ne pro­
nea pieptului unui uriaş, "Pră- sat de munte, cu casele înşirate Obiectivul reprezintă un tip punem să ne oprim pentru o
guţul Ardeului”, străjuit de dealul în lungul cursului de apă şi pe de monument destul de des în­ gustare la baza stâncii, pe malul
"Cetăţuie". însă şi acest obiectiv dealuri, cu grădini şi livezi. Spre tâlnit în zonă, dacă ţinem cont de apei. La întoarcere, ne apare în Peştera zidită
îl lăsăm pentru că merită mai dreapta ni se arată imaginea prezenţa unor astfel de fortifi­ faţă, din nou Peştera Zidită. A-
multă atenţie, astfel că îl vom maiestuoasă a Cheilor Măzii, cu caţii în apropiere, la Ardeu, sau în cum constatăm că unghiul este cei doi pereţi de calcar. Apoi, pe care, la venire, am admirat cheile
păstra pentru un număr viitor. cei doi versanţi care o străjuiesc Cheile Glodului. "Amenajarea foarte bun şi că de aici se vede în drumul care străbate terenul şi satul. Mai aruncăm încă o
precum două santinele încreme­ unor astfel de fortificaţii în peş­ toată splendoarea ei, motiv pen - unei gospodării în care timpul privire spre ele şi apoi începem
Prima etapă nite la post, pentru totdeauna. teri reprezintă o consecinţă a tru care ne întrecem, care mai de pare să se fi oprit, cufundând coborâşul pe drumul de car.
Este ora nouă şi jumătate di­ Cea din stânga apei, Pleşa Mare invaziilor turco-tătărăşti din care, să o fotografiem. totul în nemişcare. Chiar şi plopii Odată ajunşi în Valea Ardeului,
mineaţa când lăsăm în urmă sau Cornetul (712 m), iar cea din secolele XVI-XVII. Acest feno­ Ne ospătăm copios din buca­ fără soţ, plantaţi cândva de un aruncăm o privire spre "Cetăţuie"
automobilul şi ne echipăm pen­ dreapta - Pleşa Mică. Priveliştea men trebuie înţeles ca fiind în tele întinse pe o piatră amena­ gospodar, în şir, par încremeniţi. şi încercăm din nou să îl convin­
tru a face faţă drumului pe care bucură ochiul călătorului chiar şi • legătură directă cu răspândirea jată de noi ca masă. Suntem chiar De aici putem vedea atât cheile gem pe Rex să traverseze puntea
ni l-am propus pentru această zi. pe timp înnorat, aşa cum este armelor de foc portabile care la baza peretelui versantului din cât şi peştera, înainte să începem de lemn. Dar nu avem nicio şan -
Apoi trecem valea peste o punte acum. Munţii tăiaţi de apa văii şi permit celor refugiaţi în peşteri stânga al văii, adică la baza urcuşul, pe drumul spre locul să. Câinele nu se lasă convins să
din lemn, însă Rex, însoţitorul cei doi versanţi alcătuiesc o ima­ să ţină la distanţă atacatorii. înălţimii de gnde tocmai am co­ unde am lăsat automobilul. pornească într-o astfel de aven­
nostru, nu se lasă convins să facă gine grandioasă. Pe Pleşa Mică, Majoritatea fortificaţiilor menite borât. De aici pornesc mai multe tură, preferând să ia contact cu
echilibristică pe puntea îngustă, despre a cărui culme localnicii să asigure siguranţa refugiaţilor trasee care au fost amenajate de întoarcerea apa rece.
astfel că se avântă în apa rece. spun că a fost arată şi cultivată în au fost construite în veacul al şi pentru amatorii de căţărare La întoarcere străbatem mai E după-amiază dar noi nu ne
Un drum care, folosit cândva urmă cu mai multe zeci de ani, a XVII-lea.” ne spune Mihai Căstă - sportivă. Razele soarelui de multe livezi şi fâneţe, unele cu­ simţim obosiţi. Undeva, în de­
pentru exploatarea lemnului, ne fost ridicată o cruce de lemn, ian, cercetător ştiinţific în cadrul primăvară nu pot să ajungă până rate şi îngrijite, iar altele în care părtare, încă se mai aud câinii de
conduce şi pe noi printre arborii însemn care vesteşte trecătorilor Muzeului Civilizaţiei Dacice şi în locul în care ne aflăm, astfel că spinii şi ciulinii au început să ia în vânătoare, zgomote care îl fac pe
tineri, spre culmea care desparte despre măreţia lui Dumnezeu, Romane din Deva. simţim tot mai intens frigul. Cu stăpânire locul. încetul cu încetul Rex să ciulească urechile. Dru­
Valea Ardeului, de cea a Măzii. E care a modelat aceste locuri. Părăsim fortificaţia încercând toate acestea, ne oprim pe malul drumul dezgheţat ne conduce în meţia s-a terminat şi ne aşteaptă
rece şi înnorat, însă o astfel de Spre vest, acest deal se continuă să ne închipuim segvenţe din apei care curge vijelios printre acelaşi punct de belvedere din drumul spre casă şi amintirile
unei zile frumoase în locuri pline
de viaţă şi istorie.

• EX T R A

10

hectare sunt cuprinse
în Rezervaţia naturală
Cheile Măzii
Drumul de car urcă prin pădurea tânără de foioase Străbătând grohotişurile Pleşei Mari Rex, însoţitorul nostru se bucură şi el de libertate