Page 4 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_179
P. 4

Ziarul’HUNEDOREANULUI

                    M iercuri, 24 martie 2010



                                                                                                                                                           im
          M U N ŢII SORTITI SA CADA

           Proiectul care nu vrea ca Apusenii                                                                                                     Arborilor
                                                                                                                                                   Luna Plantării



          sa apună în negura cianurii




          Certej, sinonim cu Roşia Montană. Un crater imens, un lac toxic, râuri poluate, ţinut selenar. Asta se vrea în
          locul Munţilor Apuseni. Soluţia există într-un amplu proiect, trecut cu vederea de singurul minister care ar
          putea să facă ceva











                                                                                                                                                   Elevii de la Colegiur„Emanuil
                                                                                                                                                   Gojdu”, din Hunedoara,, şi de la
                                                                                                                                                   Şcoala Generală din Boşorod au
                                                                                                                                                   participat, zilele trecpte, la „Luna
                                                                                                                                                   Plantării Arborilor”. In cadrul
                                                                                                                                                   acţiunii organizate de
                                                                                                                                                  Administraţia Parcului  Natural
                                                                                                                                                   Grădiştea Muncelului-
                                                                                                                                                   Cioclovina, copiii au avut ocazia
                                                                                                                                                   să planteze în curtea şcolilor la
                                                                                                                                                   care învaţă diferite specii de
                                                                                                                                                   puieţi -  stejar roşu, mesteacăn,
                                                                                                                                                   pin, molid -  şi au aflat lucruri
                                                                                                                                                   interesante despre importanţa
                                                                                                                                                   pădurii pentru sănătatea
                                                                                                                                                   oamenilor.  Potrivit
                                                                                                                                                   organizatorilor, scopul acţiunii a
                                                                                                                                                   fost imprimarea în sufletul
                                                                                                                                                   tinerei generaţii a dragostei faţă
          HARTĂ. Proiectul prezintă şi o hartă a zonei care este propusă, de                                                                       de pădure şi necesitatea ocrotirii
          cercetător, pentru a deveni patrimoniu UNESCO          PERICOL. Cadrilaterul Aurifer, pe punctul de a fi distrus                         ei. (M . Tudor)
                                                                                                                                                   ooo
          Mihai Rădic                adăpostită tot de Apuseni, mi­         Numai prin      tura lor. La fel au fost şi cei din   enormă de dinamită care va fi          %
                                      nunata zonă a  Certejului riscă       declararea      Roşia  Montana.  Dar  cei  mai   folosită  zilnic,  16.740  de  kilo­ Poliţiştii, la sapă
                  unţii Apuseni. Ştiuţi   să ajungă un crater arid, toxic şi   ca peisaj    mulţi, din cauza aparentei lipse  grame,  va  culca  la  pământ  şi   Oamenii legii vor lăsa armele
           M                          lipsit  de  viaţă.  In  2003  a  luat   cultural evolutiv   de perspectivă, cedează.  ceea ce utilajele nu pot face.  pentru câteva ore şi vor trece la
                  de  peste  2.000  de
                                                                                              Peisajul natural specific, ci­
                                                                                                                                                   sapă. Poliţiştii vor planta astăzi
                                      naştere un proiect unic.  "Ţara
                  ani  pentru  aurul  şi
                                                                                                                       Soluţia care
                                      Moţilor - peisaj cultural evolu­
                  argintul  ascunse  a-
                                                                                            sul de colonizare a romanilor şi  nu interesează
                                                                                                                                                   Inspectoratului de Poliţie al
          dânc în inima lor, au fost cu­  tiv în  primejdie"  a  ajuns  însă  UNESCO se poate   vilizaţia unică creată de proce­                   35 de copaci în curtea
          treieraţi de civilizaţii dornice  doar un dosar uitat undeva pe   salva o civilizaţie   austro-ungarilor,   caracterul   Cercetătorul  Ioana  Bogdan   Judeţului Hunedoara. Acţiunea
          să folosească resursele ce par   rafturile  prăfuite  ale  Ministe­               multietnic,  tehnicile  miniere   Cătăniciu a strâns toate aceste   se desfăşoară în colaborare cu
          nesfârşite.            *    rului  Culturii.  Banii  primează   specifică, forjată în   datând din preistorie şi până în   argumente,  şi  multe  altele,  a   Direcţia Silvică Hunedoara, care
             Fiecare cultură,  fiecare  pe­  înaintea adevăratelor valori.  decursul mileniilor”  secolul  20,  posibilitatea  de  a   prezentat riscurile şi avantajele   va pune la dispoziţie teii, stejarii
          rioadă şi-a lăsat amprenta şi au                               .  IO A N A  BO G D AN    crea o zonă imensă de dezvol­  ocrotirii  Munţilor  Apuseni,  a   roşii şi molizii care vor creşte sub
          făcut din Apuseni un amalgam  Munţii care ascund              CĂTĂNICIU, cercetător  tare  a  turismului  cultural  şi   arătat că există baza legală pen­  pază strictă. Potrivit pădurarilor
          de vestigii istorice. Acum totul  istoria sub flecare piatră                      tradiţiile specifice locului sunt   tru protejarea Ţării Moţilor şi a   hunedoreni, oricine doreşte să
          este la un pas să dispară. înar -   Proiectul a fost creat de Ioa­  este mai mult decât evidenţiată.  doar  câteva  dintre  motivele  încercat din răsputeri să se facă   planteze copaci se poate adresa
          maţi cu un aviz de mediu, Deva   na Bogdan Cătăniciu, cercetător   Apusenii ascund un complex   pentru care Munţii Apuseni me­  auzită. Le-a adunat pe toate în­  instituţiei silvice, care va oferi   ♦
          Gold, o companie din care sta­  în cadrul Institutului de Arheo­  labirint minier creat de romani   rită un Ioc în UNESCO.  tr-un proiect pe care l-a dat, de   arborii gratuit. Reprezentanţii
          tul român nu are decât 20 la su­  logie şi Istorie a Artei din Cluj-   la  scurt  timp  după  cucerirea      mai multe ori, reprezentanţilor   Direcţiei Silvice Hunedoara au
          tă, vine acum să profite de mi -  Napoca,  prima  care  a  adus în   Daciei. Galeriile sunt incluse în  Bogăţia apuseană   Ministerului Culturii  care s-au   declarat că anul acesta vor fi
          nereuri,  chiar  aici,  în  judeţul   discuţie posibilitatea ca întreg   lista siturilor de importanţă na­  din judeţul Hunedoara  perindat  din  2005  şi  până  în   plantaţi, la nivelul judeţului,
          Hunedoara.HLa Certej. Nu are de   Cadrilaterul  Aurifer,  aflat  în   ţională  protejate  de  legea   Ţara Moţilor e vastă, dar ju­  prezent. Nimeni nu a făcut ni­  peste 800.000 de puieţi.
          gând să folosească lopeţi şi site.   Munţii Apuseni,  să  fie distrus.   5/2000, dar pare că zece ani mai   deţul  Hunedoara  adăposteşte   mic, iar Apusenii mai au puţin   OOO
          Soluţia  lor:  cianuri,  munţi  de   Lucrarea a apărut în anul 2003,   târziu nu mai interesează. Ioana   valori  inestimabile.  Galeriile   până  să  se  stingă.  în  2004,
          steril şi un imens iaz de decan­  iar  importanţa  Ţării  Moţilor   Bogdan Cătăniciu spune că zona   "Treptele Romane" de la Barza,   proiectul ajunge la  UNESCO şi  Educaţie prin
          tare. La fel ca la Roşia Montană,  pentru  România  şi  nu  numai  ar  putea  scoate  la  suprafaţă   Complexul Băilor Romane şi iz­  ICOMOS  (Consiliul  Internaţio­  geografie
                                                                 vechi  aşezări,  locuri  sacre  ale  voarele termale de  la  Geoagiu   nal  al  Monumentelor  şi  Situ­
                                                                 celor  care  munceau  în  mine,   sunt,  la  figurat,  o  mină de aur  rilor) şi toţi consideră că Ţara
                                                                 vechi drumuri şi alte elemente   pentru  arheologi.  Dintre  lăca-   Moţilor ar putea face parte din
                                                                 istorice de nepreţuit.  Rând pe   şele  de  cult  apusene,  unul  se   Patrimoniul Universal. Mâinile
                                                                 rând, aceste fărâme ale istoriei   ridică falnic la Crişcior -  Biserica   oricui ar dori asta sunt legate.
                                                                 locale apar după fiecare expe­  "Adormirea  Maicii  Domnului",   Doar Ministerul Culturii poate
                                                                 diţie arheologică. Un exemplu   iar morile de apă de la Şoimuş au   cere acest lucru. în cazul în care
                                                                 sunt trei temple ale căror altare   fost catalogate ca  monumente   Munţii  Apuseni  ar  ajunge  în
                                                                 au fost păstrate "in situ", desco­  ale "civilizaţiei de lemn". Şi natu­  patrimoniul UNESCO, planurile
                                                                 perite în 2001. Chiar şi aşa, im­  ra  a  binecuvântat  judeţul  cu   celor  care  ar dori  să  distrugă
                                                                 portanţa  arheologică  a  Ţării   minuni. Măgurile Săcărâmbului,   zona ar rămâne doar nişte vise   Profesori şi cercetători din mai
                                                                 Moţilor a devenit cunoscută în   din Certeju de Sus, Calcarele din   frumoase,  iar coşmarul  nu  va   multe judeţe ale ţării se vor
                                                                 întreaga Europă încă din prima   Dealul Măgura, Rezervaţia natu­  avea loc niciodată.  întâlni, sâmbătă şi duminică, la
                                                                 parte a secolului al 18-lea, când   rală din Băiţa, sunt opere de artă            Brad, în cadrul Simpozionului
                                                                 în zonă au fost descoperite mai   create în timp cu precizia unui   •  EXTRA      naţional „Geografia în şcoală”.
                                                                 multe  tablete  din  ceară,  care   meşter iscusit.                            i  Tema manifestării, care a ajuns la
                                                                 aveau gravate pasaje din Legea   Mare  parte  dintre  acestea                     a Vlll-a ediţie, este locul şi rolul
                                                                 Romană.                    vor  rămâne  doar  o  amintire   5.424              I  geografiei în învăţământul
                                                                   Pericolul pândeşte şi casele   odată ce la Certej se va începe                  preuniversitar şi aportul
                                                                 răsfirate  prin  fiecare  luminiş.  ■ extragerea minereurilor cu aju­             Societăţii de Geografie din
                                                                 Odată cu ele vor dispărba şi mo­  torul cianurii şi exploziilor. Pro­  de kilometri pătraţi ar   România în realizarea educaţiei
                                                                 dele unice de arhitectură rurală,   iectele Roşia Montană şi Certej               prin geografie. Evenimentul se
                                                                 faimoasă  pentru  sculptura  în   presupun  distrugerea  a  cinci   avea, conform   desfăşoară la Şcoala „Horea,
                                                                 lemn.  Sătenii  din  Certej  sunt   munţi  şi înlocuirea lor cu cra­  proiectului, Ţara   Cloşca şrCrişan” din Brad, dar
           DISTRUGERE. Craterul de la Certej ar fi de câteva ori mai mare   dispuşi să lupte pentru locul în   tere imense, iazuri de decantare   Moţilor  include şi o aplicaţie practică pe
          decât acum                                             care s-au născut şi pentru cul­  şi  râuri  de cianură.  Cantitatea               teren. (M . Tudor)
   1   2   3   4   5   6   7   8   9