Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_181

Obiceiuri • * ZiaruRHUNEDOREANULUI

Vineri, 26 m artie 2010

CULTURA POPULARA CUPRINDE ESENŢA Şl VIAŢA UNEI COMUNITĂŢI” - MARCEL LAPTEŞ Calendarul
tradiţional ţărănesc
BunaVestire în timpul 22-28 martie

ăptămânii Florilor

„Mart e cea mai
schimbătoare lună; iei se
#iîn duminica a şasea din Sfântul şi Marele Post, cunoscută în începe a număra cu zaua de
popor şi sub numele de Duminica Floriilor, creştinii Sf. Toader şi ţine mai tot
sărbătoresc intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în postu. In zaua ceea femeile
se spălau, ca să fie sânătaose
Ierusalim. Prăznuirea se face numai duminica, la fel
şi să nu aibă visuri rele, cu
ca şi Paştele. Numele derivă din latinescul Floralia, apă ne-începută şi busuioc
sărbătoare a vegetaţiei. uscat de la icoane, pentru că
Mart îi .cea mai rauă de boli.”
Luana Giuhat iarăşi prieteni. sebite asupra oamenilor şi
Peste tot în
• • • ăptămâna cu­ satele noastre, animalelor. In satele din Beriu şi (din eposul popular).
S prinsă între 22 şi toreau această femeilor tinere o serie de DENUMIRE POPULARĂ:
Orăştioara, bătrânele impuneau
Ţăranii sărbă­
interdicţii: nu se înşirau mărgele
28 martie aduce
mart, marte, martin,
în prim plan două i
zi când Fecioara
şuviţe, nu se spălau rufele şi nu
evenimente deosebite, Maria a fost vestită pe aţă, nu se împletea părul în mărţişor, Marta, gemănar
(încolţitor), făurel
în calendarul fix, pe că poartă în pântece se mătura casa după prânz;
data de 25 martie se pe fiul lui Dumnezeu nerespectarea acestor interdicţii
bătoreşte Buna Vesti- !|ca pe o zi a fertilităţii ducea la pedepse dintre cele mai Luni, 22 martie
iar în calendarul mo­ 7 umane dar şi a serioase, altfel, pe când dor­ „Se intră în Săptămâna
bil, a şasea săptămână de A naturii. în acest fel, meau femeile, veneau şerpii, le Floriilor a Postului Mare al
post este cunoscută şi I cucul devine pasăre încolăceau mâinile şi capul şi le Paştilor; de astăzi se vor
sub numele de Săptă­ oraculară, care muşcau. răsădi flori ca tot anul să ai
mâna Floriilor. oferea comunităţii
Ziua de 25 martie este o. informaţii despre Ziua Floriilor, mare mlădiţă la porci, la şură, în belşug şi sănătate”.
sărbătoare importantă în ftîntregul caracter sărbătoare grădină, iar în satele Mada, Voia
O n o r a r ; al anului,
comunităţile tradiţionale^ l î i agrar Perioada din calendarul fix, şi Ardeu "salca se pune la uşa Marti, 23 martie
hunedorene, întâlnită şi sub fToate satele cin- aici se intersectează cu cea din casei, vezi bine, dară şi la marhe „Fetele să pună grâu în blide
denumirea de Blagoveştenie. (Haţegului steau această zi, calendarul mobil, cu a şasea (vite) în grajd, cele cu mulţi cu apă ca să aducă ploi şi rod
Această zi era considerată de “se făceau1 deoarece exista săptămână a Postului Mare a mâţâşori, câţi măţâşori, atîtea
^ranul tradiţional punctul final 'fumuri” în livezi, credinţa conform căreia, Paştelui, denumită Săptămâna vite ar ave oaminii.” La Peşteana, bogat în holde”.
al revenirii la viaţă a tuturor 'pentru a distru­ dacă nu era sărbătorită, Florilor sau Floriile. Toată în Ţara Haţegului, sătenii făceau
fiinţelor închise peste iarnă, ca ge ouăle lar­ asupra gospodăriilor se săptămâna fetele sădesc flori, ca cercuri din ramuri de salcie şi le Miercuri, 24 martie
un monument decisiv al trezirii velor cuibărite sub coaja1 puteau abate nenorociri, să fie frumoase ca şi ele şi se pun agăţau în pomi, pentru roade „Azi de ajunul Bunei Vestiri,
vegetaţiei. Tot acum, în calen­ copacilor. în Ciula Mare din în satele comunei Baia de plante magice uscate cum ar fi bogate. Salcia mai era "bună de
darul mobil, se sărbătoreşte comuna Râchitova, ziua chiar Criş şi Ţara Zarandului se mai busuiocul sau menta, la uşile dragoste că atrăgea băieţii faini este obiceiul ca gospodarul
Săptămâna Florilor, sau Floriile, era numită “Ziua Fumului". păstrează şi astăzi, segmenţial, o grajdurilor, pentru a feri la fete, că mai apoi se luau" şi se să meargă la un pom ce î se
fiind percepută ca o sărbătoare serie de interdicţii: să nu pui animalele de strigoii care iau atingeau copiii pe cap ca să fie pare că nu va rodi sau va da
"de graniţă" a primăverii, când Ziua Cucului mâna pe ouă, să nu cauţi găinile "mana laptelui". La Ribiţa şi "mintoşi". Pe vremuri, stuparii poame puţine şi să-l atingă
florile, plantele magice de orice în alte zone, această săptă­ de ouă, să nu pui cloşti că altfel Uibăreşti, fetele îşi împleteau cu de pe Valea Mureşului, aşezau cu securea de trei ori zicând:
încep să-şi dezvăluie pute - mână este numită şi “A Pă­ va fi nenorocire în gospodărie, flori şi ramuri verzi coroniţe pe lângă stupi ramuri de salcie cu de nu rodeşti, te tai. Âtuncea
rue. Prima zi din această săptă­ sărilor", având în prim plan "Ziua iar animalele mai mari se vor cap şi salbe la gât, iar apoi, mulţi mâţâşori pentru miere pomul se va speria şi va da
mână este şi reperul echinoc - Cucului", asociată în popor cu naşte strâmbe şi se vor putea mergând pe la casele feciorilor multă şi pază de boli la "muscă".
ţiului de primăvară, din punct de BunaVestire, care asemenea le­ îmbolnăvi uşor. le agăţau de porţi ca semn de în Ţinutul Pădurenilor, în roade multe”.
vedere astronomic. gendei biblice, a vestirii Prea - în vremurile trecute, în satele ursit, a dragostei lor. sâmbăta Floriilor, se dădea
în credinţa populară, această curatei Fecioare, anunţa drumul de munte din Ţara Haţegului, de Duminica Floriilor este pomană la morminte"co!aci cu Joi, 25 martie
zi putea influenţa practicile către vară. Ţăranii de pe Valea Blagoveştenie, în gospodării se considerată de comunitatea salcă", pentru tihna morţilor. „Acu’ de Blagoveştenie
magice, desfăşurate acum în plin Mureşului credeau că de “Ziua făcea un foc în ocol, iar într-un tradiţională cea mai mare Salcia de Florii "se păstra în (Buna Vestire) îi primul
sezon al muncilor agricole şi în Cucului", se poate face aratul cel tuci se fierbea grâu curat, care se sărbătoare din săptămânile de casă, la icoană, ca s-o apere de cântat al cucului; numai să ai
special asupra fertilităţii maxime mai bun, dar fără a semăna, îndulcea cu miere de albine "ca post. Plantele magice ca salcia, rău, mai ales de foc, că-i ferită de
la cereale. Pentru acestea se deoarece ziua de Blagoveştenie să aibă îngerii să mănânce şi să urzica, popelnicul, iarba mare Dumnezeu". Cele 40 de zile, cât cîţiva bani în poşnar
făceau previziuni ale vremii cu era aceea care "dezlega limba bea, să poată apăra copiii şi etc. aveau rolul de a proteja durează Postul Paştilor, sunt zile (buzunar) ca tât anu’ să-ţi
caracter oracular. tuturor păsărilor” şi acestea oamenii bolnavi". O parte din "teritoriul sacru al sărbătorii ritualice mai mult sau mai puţin meargă bine”.
Blagoveştenia în Ţinutul Pă- puteau mânca seminţele din grâul astfel preparat se dădea la care era prohibit forţelor de rău importante în mentalul tradi­
durenilor avea ca simbol brazdă. oamenii sărmani, iar alta, se augur”. în această zi, se sfinţesc ţional, dar toate respectate ca Vineri, 26 martie
'Bolbotaia" (vâlvătaie, foc), iar Blagoveştenia era ţinută în punea pe coji de ouă fierte la sălciile la biserică, iar pomii sunt ipostaze ale restabilirii vieţii,
fumul avea rolul de a alunga Platoul Luncanilor şi ca o zi a liziera pădurii sau în livadă, în perioada maximă a înfloririi. timpului tânăr, adică a pri­ „Dacă se ia ceata înainte de
»
spiritele malefice din gospo­ împăcării între oameni. Se cre­ deoarece se credea că îngerii vin La noi în judeţ, ţăranii păstrau măverii, a începutului de an a ieşi soarele, aşa de
dărie, care atentau la fertilitatea dea că era bine ca vechile la miezul nopţii să mănânce. ramurile de salcie sfinţite, vegetativ. timpuriu are să vină
naturii. duşmănii să piară în această zi, Blagoveştenia nu era o pentru diverse ritualuri în primăvara”.
în satele Goleş, Mânu şi iar ei să intre în Sfintele Paşte cu singură zi, ci un ciclu de trei, ce gospodărie: se puneau ramurile Consultant de specialitate,
/ălari ale comunei Topliţa, se împăcare, iubire şi dragoste. se derulau cu influenţe deo­ la poartă şi în casă, şi câte o Prof. Marcel Lapteş, etnolog
■nai păstrează şi astăzi un ritual Astfel, în satele Târsa, Priho- Sâmbătă, 27 martie
nrin care vitele erau mânate să diştea şi Bobaia, bărbaţii se „In noaptea Floriilor fetele
reacă prin fum, să nu le muşte împăcau şi apoi închinau la birt pun un mănunchi de busuioc
;erpii în timpul verii. în Ţara trei pahare de băutură, devenind pe mărăcine; găsindu-l cu
rouă, le vesteşte noroc sau
nenoroc”.

Duminică, 28 martie
„Femeile fee tot felul de
colaci pe care popa îi
sfinţeşte la biserică şi se
împărtesc celor săraci de
pomană.”
(Din calendarul “Comoara
satelor", an III, nr. 2-3,1925
şi Calendarul Zarandului”
1944)