Page 4 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_181
P. 4

■■■■"  r* V '
                                                                                                   -, J
                     Ziarul SHUNEDOREANULUI                                                        ■
                    Vineri, 26 martie 2010




          ISTORIA UNOR LOCURI

           Costeşti - Cetătuie,


                                                                                                                                                        DEVA
                                                                                                                                                             m
                                                                                                                                                           Costesti
           reşedinţa Regelui Burebista





          Se poate spune despre ea că este cea mai accesibilă dintre fortificaţiile care compun ansamblul ridicat de
          daci în jurul Sarmizegetusei. Istoricii presupun că cetatea a fost iniţial reşedinţa regelui Burebista, iar astăzi
          este una dintre cele mai vizitate dintre cetăţile dacice. Beneficiază de cel mai facil acces, datorită drumului                                          .'X
          care permite autoturismelor să se apropie până nu departe de zidurile ei.



















                                                                                            Plinte de calcar în Sanctuaru mare de pe versantul   Prim ul nivel era realizat din piatră de calcar, iar ce*
                                                                                            de nord al dealului                     de al doilea, din cărămidă nearsă
                                                                                            suprapuse în formă de "cleşte”   suprapus de un etaj din cărămidă   tor  cu  al  unui  pâlc  de  arbori
                                                                                            ale "valului roşu" se petrec şi as­  nearsă. Pentru a ajunge la primul   falnici, care susţineau acoperişul.
                                                                                            tăzi lăsând loc pentru intrarea   dintre cele două, accesul se făcea   Celelalte trei astfel de con­
                                                                                            în incintă. Aici, în vremurile de   pe o scară monumentală din pia­  strucţii de cult au fost ampla­
                                                                                            demult se afla poarta. Acest ele­  tră de calcar, flancată de jgeaburi   sate pe versantul estic şi sunt
                                                                                            ment al fortificaţiei este, după   pentru scurgerea apei. Din acest   asemănătoare, ca formă şi mod
                                                                                            toate  probabilităţile,  cel  mai   loc se poate vedea spre sud, spre   de  construcţie  cu  cel  pe  care
                                                                                            nou în comparaţie cu celelalte   Valea Făeragului şi spre Vârful   tocmai l-am descris.
                                                                                            şi se pare că a fost construit în   Blidaru. Mai apoi, dacă pornim   Chiar dacă astăzi nu mai pot
                                                                                            perioada dintre cele două răz­  spre nord, traversăm coama pla­  fi văzute,  trebuie să  ne închi­
                                                                                            boaie dintre daci şi romani.  toului  şi  trecem  pe  lângă  cele   puim că în interiorul cetăţii, pe
                                                                                              Odată trecuţi de această in­  patru baze care susţineau, când­  terase,  erau  amplasate  şi  lo­
                                                                                            trare, ne aflăm în faţa zidurilor   va,  un  turn  de  observaţie.  Nu   cuinţele  membrilor  garnizoa­
                                                                                            de piatră, care leagă turnurile   este deloc greu să ne imaginăm   nei, dar şi alte tipuri de amena­
                                                                                            amplasate pe pantele mai do-   că  de  aici  putea  să  fie  supra -  jări,  precum  erau  cisternele
                                                                                            moale, de la sud şi est ale dea­  vegheată  întreaga  vale  a  Apei   pentru păstrarea apei. Ele între­
                                                                                            lului. Atât zidul cât şi turnurile   Oraşului, cum este astăzi numită   gesc  imaginea  de  ansamblu  a
          Iosif Vasile Ferencz       în Valea Mureşului. Tocmai aici,  Ansamblul monumental  au fost construite din blocuri de   valea, după ce iese dintre munţi.  monumentului. însă toate aces­
          • • •                      Apa Grădiştii care curge la vale,   Planul cetăţii a fost gândit de   piatră de calcar, într-o tehnică   în partea nordică a platoului   tea, fiind realizate din materiale
                   I etatea  dacică  de   cu sprinteneală pe vreme bună   către cei care au ridicat-o sub   ce  imită  zidurile  elenistice  şi   se găseşte cel de- al doilea palat   perisabile nu s-au păstrat.
           u
                    la  Costeşti",  aşa   şi  vijelioasă  pe  timp  ploios,   forma unor incinte concentrice,   care a fost numită "murus daci-   de acest fel, parcă mai mare şi   Perioada de glorie a acestei
                    cum  o  numesc  u-   începe să se deschidă, să fie tot   încinse  parcă de  mai  multe  ...   cus".  în  epoca  Regatului  Dac,   mai impunător decât primul.  fortificaţii a apus demult. Ceta­
              cInii,  se  numără     mai largă, construindu-şi lunca   "brâuri". Vorbim de fapt de suc­  drumul urma, probabil spre est,   Cele  două  construcţii  sunt   tea  de  pe  dealul  "Cetăţuia"  a
          printre monumentele înscrise   până la vărsarea în Marisos.  cesiunea a trei tipuri de fortifi­  pe lângă zid, până la poarta care   cele mai mari din categoria lor, în   funcţionat  încă  dinainte  de
          în lista patrimoniului mondial   Pe baza informaţiilor adunate   caţii: un val de pământ, un zid   astăzi  se  distinge  cu  destulă   întregul areal locuit de daci. Tre­  perioada în care s-a acoperit de
          (UNESCO).                  până în acest moment de arheo­  de piatră, flancat de trei basti­  dificultate, datorită faptului că   buie menţionat că fiecare dintre   glorie regele Burebista şi a ră­
            Pe culmea  (561  m alt) şi pe   logi, se pare că cetatea de pe Ce -  oane, la care se adaugă o pali-   este blocată de blocuri de piatră   cele două are o suprafaţă de lo­  mas să apere drumul spre zona
          terasele dealului numit de lo-   tăţuie a fost cea mai veche dintre   sadă dublă ce înconjura partea   şi de tamburi  din sanctuare.  cuit ce depăşeşte 100 de mz pe ni­  sacră a dacilor până în vremea
          canici  "Cetăţuie”,  amplasat în   fortificaţiile  menite  să  bareze   superioară  a  înălţimii.  Toate     vel, fapt care justifică din plin in­  celuilalt rege erou - Decebal. A
          partea sudică a satului Costeşti,   accesul  spre  Sarmizegetusa.   aceste elemente de fortificaţie  în zona palatelor  terpretarea lor ca reşedinţe re­  fost distrusă în timpul primului
          la cca 20 km de Orăştie, a fost   Acest  punct  de  vedere  este   au fost construite în etape dife­  Cele mai importante clădiri se   gale. Şi nu credem că putem să   război  daco-roman,  a  fost re­
          construită una dintre cele mai   întărit, evident de constatarea că   rite. însă pentru a putea să înţe­  găsesc pe platoul cel mai înalt,   uităm a menţiona că fiecare din­  făcută şi apoi distrusă din nou,
          vechi cetăţi cu ziduri de piatră   înălţimea  constituie  un  foarte   legem mai bine rostul fiecăruia,   având formă ovală şi care a fost   tre  cele  două  turnuri  au  fost   în urma celui de-al doilea război
          din Munţii Şureanu. încă de la o   bun punct de pază, chiar la in­  va  trebui  să  le  parcurgem  pe   şi el apărat de o palisadă, adică   ridicate în locul altora mai vechi,   dintre daci şi romani, după ce
          primă vedere se poate observa   trarea în masivul muntos, acolo   rând,  aşa  cum  ar face-o orice   de un gard din trunchiuri groase   a  căror ziduri  încă  se  mai  pot   monumentul a fost martorul u-
          că locul a fost bine ales de către   unde valea se deschide dintr-o   turist care vizitează cetatea.  din lemn. Aici au fost construite   vedea.  nor evenimente tragice. Pentru
          daci.  Dealul  este  delimitat  de   dată. în legătură cu importanţa ei           cele  două  turnuri-locuinţă  -                       a ne face o idee asupra acestora
          văi care îi trasează limitele cu   credem că este semnificativ să  Vizită în reşedinţa lui   palatele  specifice  aristocraţiei  Sanctuarele  este suficient să menţionăm că
          mare precizie, iar poziţia domi­  menţionăm că se presupune că a  Burebista       dacice   în   sud   vestul   Imaginea  de  ansamblu  a   dacii au fost nevoiţi să blocheze
          nantă  îi  asigură  spre  nord  o   servit chiar de reşedinţă a regilor   După un urcuş de numai câ­  Transilvaniei.   Acestea   sunt   cetăţii nu este completă, dacă   poarta cetăţii  cu materiale de
          bună vizibilitate până departe,  daci, până în timpul lui Burebista.  teva minute, un indicator meta­  clădiri  având  nivel  inferior   nu menţionăm şi celelalte clă­  construcţie provenite din sanc­
                                                                lic  ne  anunţă  că  am  ajuns  la   realizat din blocuri de piatră de   diri.  Dintre ele se disting cele   tuare.  Aşa  stând  faptele,  nu
                                                                Cetatea dacică. De fapt ne aflăm   talie,  a  cărei  înălţime  ajungea   patru sanctuare, amplasate în   credem că greşim când spunem
                                                                  locul în care cele două capete  până la cca 2 m. Acest nivel era  afara fortificaţiilor.  că la Costeşti, zeii dacilor au pus
                                                                                                                         Unul dintre cele patru a fost   şi ei „umărul” pentru apărarea
                                                                                                                       construit pe o terasă aflată pe   cetăţii.  Astăzi,  ea  aşteaptă  să
                                                                                                                       versantul nordic şi datorită di­  trăiască,  alături  de  celelalte
                                                                                                                       mensiunilor sale a şi fost denu­  surori ale sale, o nouă "viaţă”.
                                                                                                                       mit de către descoperitori "Sanc­  Dar oare generaţia noastră îi va
                                                                                                                       tuarul mare”. Coloanele sale, re­  dărui această şansă?
                                                                                                                       alizate foarte probabil din trun­
                                                                                                                       chiuri de arbori, nu au rezistat   •EXTRA
                                                                                                                       până la noi, peste timp, însă as -
                                                                                                                       cunse  în  pământ  s-au  păstrat
                                                                                                                       plintele, adică bazele din piatră   561
                                                                                                                       care  susţineau  coloanele.  Aşa
                                                                                                                       cum au fost descoperite şi cum
                                                                                                                       pot să fie şi astăzi admirate, ele   de metri altitudine are
                                                                                                                       au fost ordonate în şiruri para­
                                                                                                                       lele, astfel că ne putem închipui   dealul Cetătuie
                                                                                                                       aspectul sanctuarului asemănă­
   1   2   3   4   5   6   7   8   9