Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_182
P. 7
Reportaj u! Ziarul 1HUNED0REANULUI
Luni, 29 martie 2010
SPECIAL
Sarea din Transilvania ajungea în Ungaria
cu „carul dracului”, acum opt veacuri
ZIARUL • R EG U LA M EN T
rlUNEDOREANULUI
u înjurai
i refăcut drumul sării de O înjurătură te
Iw Tv w | • I w
icum 800 de ani, dinspre laşa fara slujba
Transilvania spre Panonia de
Un document interesant de
itunci. Harfa era cărată cu arhivă pomeneşte, printre
este, |
)lutele, iar plutaşii aveau altele de excluderea unui
)ropria asociaţie, scăpau de plutaş din breasla corăbierilor
:orvezile iobăgiei şi credeau nunedoreni, pe motiv de
ntr-o divinitate protectoare. blasfemie. Corăbierul i-a
adresat unui coleg o înjurătu
TO dintre ei erau
ră care făcea referire la Dum
k;jnedoreni, iar la Deva a
nezeu. Drept urmare, magis
îxistat chiar şi un cartier al trul i-a trimis o scrisoare Pre
rorăbierilor fectului Sării, de la Alba, prin
REM EM BER. Aşa arătau plutele care, până în jurul lui 1870, au transportat pe Mureş sare şi alte mărfuri din Transilvania până în Ungaria. care îi solicita să se pronunţe
VI afina Tudor_______ Potrivit documentelor, plutaşii hunedoreni erau recrutaţi din Deva, Geoagiu, Gelmar, Cigmău, Foit, Şoimuş, Brănişca, Burjuc asupra excluderii din breaslă a
••• plutaşului necuviincios.
acă întrebi vreun lo din belşug pe teritoriul Transil mul funcţiona chiar pe locul un pe baza unei convenţii pe care tăiate abia toamna, împreună cu
calnic din Veţel unde vaniei. Cât despre plute, docu de se află astăzi Secţia de Ştiinţe Guvernul - organizatorul trans ultima fâşie de scoarţă, cea care şi se rupeau. în tot acest timp,
era, odată, portul, ai mentele atestă existenţa a două Naturale a Muzeului Civilizaţiei portului de sare - o încheia cu lua contact cu solul. Prin tradiţie, marfa se sufunda. în plus, pe plu
D toate şansele să fii pri- tipuri: unele construite din bârne Dacice şi Romane. nobilii. Scriptele atestă şi exis niciun copac nu erau tăiat în pe taşii care nu aveau timp să sară în
ca unul tocmai venit cu plu- şi din scânduri, iar altele în formă în vremurile când plutăritul tenţa unei Prefecturi a Sării, con rioadele cu Lună plină. Iinterdic- apă îi aştepta o moarte sigură, ca
;a. Şi totuşi, cu toată uluiala pe de barcă. Documentele amintesc era o meserie în toată regula, în dusă de Prefectul Sării şi situată ţia nu este explicată de docu re începea cu retezatul picioare
:are o poate stârni, întrebarea şi despre o inscripţie de la Apul- municipiul reşedinţă de judeţ e- la Partoş, în judeţul Alba. Prefec mente, dar biologii o asociază lor. Poate din acest motiv pluta a
iu este deloc una deplasată. lum, în care este documentat un xista şi un cartier al corăbierilor. tul avea câte un ajutor în fiecare faptului că în aceste perioade rămas cunoscută peste ani şi sub
în urmă cu câteva sute de ani, „collegium nautarum” - adică, a- Se numea Haioş şi documentele judeţ - un magistru. în fiecare an, dezvoltarea la maximum a vege denumirea de „carul dracului”.
'a câţiva kilometri de Deva, pe sociaţia corăbierilor de pe Mu de arhivă îl pomenesc undeva în avea loc un recensământ al co taţiei face ca lemnul să fie mai Furtuna făcea şi ea ravagii cu
teritoriul fostei localităţi Micia, a reş. Din aceeaşi zonă provine şi zona actualei pieţe centrale. răbierilor, iar o comisie specială, spongios şi, prin urmare, se usu plutele pline cu sare, iar de cele
existat un port la Mureş, în dru- un relief reprezentând un „ga- Pe drumul de întoarcere, plu din care făcea parte şi magistrul, că mult mai greu. mai multe ori, vinovaţi de pierde
nul corăbierilor spre Panonia nius nautarum", divinitatea pro tele erau transportate în susul se întrunea periodic pentru a re în timpul iernii, trunchiurile rea mărfurilor erau găsiţi corăbie-
Ungaria de astăzi). Istoricii au şi tectoare a plutaşilor. De aseme apei de către animale, iar pentru zolva diferendele dintre plutaşi de copac erau aduse cu anima rii, cărora li se reproşa neatenţia.
d dovadă. Aici a fost descoperită nea, sigiliile din anul 1851 ale lo aceasta şi drumul de pe malul şi nobili ori pentru a discuta ca lele în lunca Mureşului, iar aici într-un document întocmit la
■jatuia unui corăbier sau ar- calităţilor Şoimuş şi Cigmău ates Mureşului trebuia întreţinut de zurile corăbierilor care îşi neso aveau să fie asamblate plutele. Alba-Iulia este pomenit un acci
nator, proprietar de plute şi tă prezenţa în zonă a plutăritului. localnici la fel de bine ca şi apa coteau îndatoririle. Ca să-şi recunoască lemnele tă dent de plutărit în care un ulcior
Dărci mari, dar şi o inscripţie re râului. în unele cazuri, odată a- iate, plutaşii aplicau pe fiecare plin cu câteva kilograme de mer
prezentând o închinare către o Drumul sării junşi la destinaţie şi după ce-şi Interdicţie pe Lună plină trunchi semnul familial de pro cur n-a mai ajuns la destinaţie
divinitate a comerţului. Sarea se exploata la ocnele vindeau marfa, plutaşii îşi vin Transporturile de sare erau prietate. Prin crestare. pentru că s-a spart în timpul unei
din Mureş şi Sibiu de unde era deau chiar şi plutele din bârne, mai intense primăvara şi toam furtuni. Mercurul era folosit pe-
Primele dovezi adusă cu plutele în judeţul Alba, dar numai după ce le desfăceau na. Vara erau împiedicate de de Riscurile meseriei atunci la amalgamarea aurului
Pe lângă sursă de apă ori la Partoş - un port organizat de bucată cu bucată. bitul scăzut al apei, iar pe de altă De regulă, plutele plecau pe dar şi la prepararea unor alifii fo
nrană, Mureşul a avut, pentru o romani pe valea Mureşului. După parte plutaşii aveau şi diferite apă deodată, câte şase-şapte, în losite împotriva sifilisului.
/reme îndelungată, şi un alt rol. ce era încărcată în butoaie, mar Plutăritul te scăpa preocupări: cultivarea pămân convoi. Mureşul avea albia largă Transportul sării pe Mureş a
fost cale de comunicaţie şi fa era transportată de corăbieri de iobăgie tului, creşterea animalelor. şi mai tot timpul cursul îi era lin. început să decadă odată cu apa
.. ansport. Locuitorii satelor de pe Mureş în jos, până Ia Szeged, Corăbierii erau recrutaţi din Pe lângă transportul pe apă, Prin urmare, plutaşii nu aveau riţia căilor ferate. Corăbierii hu-
oe malul apei aveau obligaţia să în Ungaria. Când debitul râului o rândul locuitorilor din satele a- propriu-zis, documentele de ar nevoie de cine ştie ce îndemâna nedoreni au renunţat la plutărit
întreţină râul astfel încât acesta permitea, corăbierii încărcau bu flate pe malul Mureşului şi erau hivă fac referiri şi la felul în care re. Era bai doar dacă pluta se în în jurul anului 1870, când era da
>ă fie navigabil în permanenţă. toaiele cu sare chiar de la Ocna scutiţi de sarcinile iobăgiei. în corăbierii îşi construiau plutele. ţepenea de vreun obstacol, iar al tă în folosinţă calea ferată Arad -
Potrivit istoricilor, primele Mureş. în drumul lor spre Pano judeţul Hunedoara au existat, Copacii erau tăiaţi, curăţaţi de tele o ajungeau din urmă, căci Alba-Iulia. De atunci, pluta a su
dovezi despre plutăritul pe Mu nia, plutaşii aprovizionau şi toate de-a lungul vremii, circa 70 de crengi şi decojiţi de scoarţă în lemnele se ridicau unele peste pravieţuit doar în jocurile copii
reş datează din secolul XIII, iar localităţile din Transilvania a- plutaşi. Recrutarea lor se făcea lunile de vară. Vârfurile le erau celelalte, iar plutele se desfăceau lor ori în pasiunile tinerilor.
:ea mai valoroasă marfă trans- flate pe malurile râului, căci în
aortată era sarea - aliment im- secolele VII şi VIII fiecare sat a-
aortant atât pentru oameni, cât vea o anumită cotă de sare, în TeIVrrttr: 0800 804 804 www.brd.ro
ji pentru animale - care se găsea funcţie de numărul de animale e- r Primăvara asta '
! zâmbim împreuna!
xistente în gospodării.
Haioş, cartierul
corăbierilor
Existenţa unor depozite de Ai 3 motive să zâmbeşti:
sare este atestată şi pe teritoriul 0 mstajCEpenbuMnagic
a două localităţi hunedorene, e plasideraedetijBnâtafcdepreţ j||%
spun documentele vremii. La în dăcoutaintHtofctfepââb <}<£%
DOVADĂ. Corabia de pe ceputul secolului al VlII-lea, pe
sigiliul din 1851 al localităţii malul drept al Mureşului exista
lunedorene Cigmău atestă un depozit la Şoimuş, iar pe malul 1 d S m * * * » * !
existenţa breslei plutaşilor stâng era un altul, la Deva. Ulti
• ISTO RIE
Cei dintâi plutaşi ai lumii
Despre faptul cum a ajuns trunchiul de copac primul „vehicul” pe
drumul fără pulbere documentele cedează terenul imaginaţiei.
Dar despre tehnica rudimentarei plutiri amintesc destui istorici ai
lumii. Ei povestesc în scrierile lor cum băştinaşii din Noua Guinee
călătoreau pe apă pe trunchiuri de copaci pe care le manevrau cu
o îndemânare extraordinară. Curând, lemnului i s-a făcut şi o sco
bitură, aşa încât vâşlaşul să aibă parte de o şedere mai comodă. MOcoMik»
«Hff*MS4 229920
La rândul lor, indienii din Ţâra Focului îşi construiau luntrea dintr- MoM: 0757101858
o coajă de copac cusută rudimentar, iar cei din ţinuturile Labr
adorului pluteau pe apă cu o luntre din coajă de mesteacăn cana Q B R D J* * ( j r * e Str.12rpKMrr.27*
dian, cusută cu rădăcini de molid. Plutele triburilor africane grâu T E RA G LASS 2» «ÎS?
Calitate bwredtm
confecţionate din papirus sau din lemnul arborelui de plută. In Tot mai simplu • imre* «
Peru, plutele se făceau din lemn de Balsa - cel mai uşor lemn din l f TeraPlast
C a lcu la ta p e n tru u n c re d t o e 6 0 .0 0 0 ie i, p e 5 a n i. C o m isio a n e : în to c m ire d o s a r 2 ,5 % , m in. 180
lume, iar în Colorado, din nuiele împletite şi „lipite” cu smoală. le i. m a x. 8 0 0 le» ş i g e s tiu n e lu n a ră 0 ,3 5 % la s o ld . V a lo a re a to ta lă p lă tir ă cte c lie n t: 7 8 .8 5 5 le».
wwtM f— jCKjv. *n
