Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_183

ZiaruRHUNEDOREANULUI 7

M arti, 30 m artie 2010
y 7

zi suspendat

a pământului

lia. Acum e supervizor şi consultant în probleme tehnice la toate

au ajuns să lucreze pentru com- deja vechime - şase ani. • RISCURI
„Meseria asta nu-i pentru oricine”

Lucrul la înălţime îi aduce o grămadă de bani, dar ;i riscurile
meseriei sunt pe măsură, spune deveanul. Nu-i o meserie
i pentru oricine. Trebuie să te caţări pe piloni foarte înalţi, iar
dacă nu te pricepi s-o faci, eşti pierdut. Noroc că incidentele nu
se petrec prea des. De când lucrează în domeniu, are doar
două exemple. Acum vreo doi ani, un coleg care lucra în
Melboume a fost trimis să ridice un pilon, împreună cu nişte
englezi şi un australian. Din pricina unor defecte de fabricaţie,
dar şi din neatenţia lui, bărbatul a rămas fără un deget. I l-a
retezat pilonul în timp ce era manevrat de o macara. „L-am dus
la spital. Doctorii au încercat să i-l pună la loc, dar n-a fost
posibil. Trecuse prea mult timp şi nu s-a prins cum trebuia.
După o săptămână, i l-au tăiat din nou, aşa că a rămas cu nouă
degete la mâini”, povesteşte Valentin. Omul a avut totuşi
noroc. Pilonul putea să-i reteze mâna cu totul. Altădată,
nenorocirea s-a întâmplat în Noua Zeelandă. Acolo exista un
sistem de siguranţă puţin diferit de celelalte. Dacă aluneci,
acesta te împiedică să cazi până jos. Un coleg de-al
hunedoreanului era cocoţat pe un pilon de 30 de metri. S-a
bazat pe sistemul de siguranţă, care n-a funcţionat ca la carte.
îtă onestitatea şi felul în care Omul a căzut în gol vreo şapte metri. Şansa a făcut totuşi să nu
întâlnească nimic în cale. Dacă, de pildă, şi-ar fi agăţat
’uţini reas*fcă/fc greu la început. picioarele de ceva, i-ar fi fost rupte în bucăţi.
>şti sistemul, nsai prieteni, n-ai casă,
ţi pierdut.|^||^riiq|t foarte mult şi am
*Sişit sa mă ăc<wioqfe^«i|)^i aici ştiu că-i
pot să ofer familiei meleuriAâitbr mai bun”
/VALENTIN TĂNASIE

în probleme tehnice pentru toa­ tri pe zi. Recordul e 1.950. l-am
te lucrările companiei de pe te­ făcut într-o singură zi, mergând
ritoriul ţării. în plus, răspunde singur spre Port Adelaide. Pe
pentru tot ce se execută în Su­ drum, circuli alături de canguri,
dul Australiei. Are 10 oameni în cămile, capre, vaci, cai, emu,
subordine şi instalează 3G pen­ wombat şi şerpi", povesteşte
tru trei dintre cei mai mari ope­ Valentin.
pania aeriană naţională a Noii Supervisor în toată ratori de telefonie mobilă. E Toate acestea l-au surprins
Zeelande. Firma căuta o echipă Australia plătit mai bine decât toţi ceilalţi la început. La fel cum l-au sur­
capabilă să reînnoiască trans­ Din Noua Zeelandă, a fost tri­ angajaţi care ocupă poziţii simi­ prins multe altele. De pildă, cir­
misia între aeroporturi şi rada­ mis în Australia. A început cu un lare. în plus, nu mai e nevoie să culaţia rutieră, care e de de­
rele de pe munţi. Lucrare com­ proiect mai mic, la Sydney. A a- lucreze 16 ore pe zi. Programul parte mult mai civilizată decât
plicată, mai ales că trebuia exe­ juns apoi la Adelaide, unde a lui e între 8 şi 10 ore. la noi, s-a convins.
cutată pe timpul iernii, când e deschis o nouă bază pentru "Există camere de suprave­
frig şi bate vântul. Au început cu companie. Asta se întâmpla în Timpul liber ghere la majoritatea intersecţii­
aeroportul din Palmerston 2006. A decis să se stabilească şi-l petrece tot în aer lor", a observat Valentin, încă
North. Oraşul e crunt la capito­ acolo, în oraşul din golful Saint- în timpul liber, face tot ce-i uimit şi de vînzătorii care îi
lul vreme. Bate vântul, e ceaţă şi Vincent. Adelaide e denumit şi trece prin cap, de la salturi cu zâmbesc tot timpul. Ba mai mult,
plouă tot anul. Dar în meseria "festival city”, pentru festivalu­ paraşuta şi bungee jumping, îl întreabă şi ce mai face sau cum
hunedoreanului nu contează ce rile de Jazz care au loc aici dar şi până la înot la una cu delfinii. i-a fost ziua.
2 întâmplă. Indiferent de con­ pentru expoziţiile unor artişti Pe lângă toate astea, călătoreş­ Hunedoreanul n-a mai fost
diţiile meteo, trebuia să pună renumiţi. Ca să nu mai vorbim te în neştire. împreună cu Si- în România de doi ani. Şi nici
sistemul în funcţiune în două de evenimentele sportive pe ca­ mona, soţia lui - tot deveancă, nu-1 prea trage aţa. Aproape
ceasuri. Lucrarea a ieşit ca la re le găzduieşte. absolventă de Psihologie. toată familia lui e rezidentă în
carte, aşa că firma a mai câştigat După 10 ani, Valentin Tănasie "Pentru că Australia e o ţară Spania. La Deva mai are doar
jn client. Tănasie lucra pentru are o poziţie clară în cadrul fir - mare, conduc foarte mult. Fac câteva rude, prietenii din co­
'Infratel". Şi astăzi e tot la ei. Are mei. E supervizor şi consultant un minimum de 200 de kilome­ pilărie şi familia Simonei.