Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_186
P. 11
Obiceiuri ZiaruffiHUNEDOREANULUI
Vineri, 2 aprilie 2010
„C U LTU R A P O P U L A R A C U P R IN D E E S E N Ţ A Şl V IA ŢA U N EI C O M U N IT Ă Ţ I” - MARCEL LAPTEŞ Calendarul
tradiţional ţărănesc
_________ 1__________ !______________
Marea sărbătoare a învierii 2 9 M A R T IE - 4 APRILIE
Numită şi Săptămâna Patimilor, Săptămâna Mare, ultima din Postului Paştelui, are
menirea de a-i pregăti pe credincioşi pentru înviere
„Dumnezeu o făcut ca luna
lui april să fie jumate cald şi
jum ate mai rece ca să poată
oamenii sămăna pământu’
că Prier umed aduce
binecuvântare la to t ce
punem în pământ.”
(din eposul popular).
DENUMIRE
POPULARĂ:
- prier
(deschizător),
florariu
(înfloritor),
Traistă-n Băţ
(vreme
înşelătoare)
■ Luni 29 m artie
^-oana Giuhat ____________ munte se făceau descântece lea frumoasă şi dalbă", iar copiii fel de anafură spiritual şi mate „In calendariu Domnului
• • • pentru a nu seca laptele la oi şi la mari se scăldau în râu având în rială a omului. Mielul mai repre începe Săptămânii Patimilor
calendarul mobil, calen- vaci. mână un ou roşu, pentru "a nu zintă jerţfa Mântuitorului care când să aşteaptă învierea
Miercurea Paştelui aducea cu
dar paralel care-şi inter-
I hunedorene se mai păstreză şi cenţă şi puritate, simboluri fun cuvine să spălaţi copiii la râu
aducea blândeţe, simplitate, ino
prinde frigurile". în multe sate
Mîntuitorului; în astă zi se
sectează sărbătorile cu sine interdicţia de a se toarce,
damentale ale lui Hristos.
şi tăt anu’ nu vor ave boli. ”
cele ale calendarului fix, deoarece, credeau sătenii, că tor-
Paştele este, incontestabil, cel sul le putea “întoarce minţile". în astăzi obiceiul ca după slujba de Noaptea de înviere
Denie, sătenii şă-şi ocolească
mai im portant eveniment al unele sate se petrecea în nopţile casa de trei ori cu lumină şi să şi Duminica Paştelui ■ M a rti 30 m artie
*
lum ii creştine, percepută de de miercuri spre joi, obiceiul stri- facă o cruce cu lumânarea pe în noaptea de Paşti nimeni nu „li Marţea Seacă şi tăte
mentalitatea ţărănescă într-o gării peste sat, un fel de "judecată pereţi, ca întreaga gospodărie să dormea, la fiecare gospodărie se femeile s-o ţână pentru a nu
manieră profundă a m orţii şi de apoi" a colectivului în vederea fie ferită de foc, trăsnete şi boli. făceau focuri, precum şi în curtea seca qrânele şi laptele
a învierii ca fenomene ale purificării pentru sărbătoarea Sâmbăta Paştelui are cea mai bisericii, care era menţinut până vacilor”.
tim pului ritual. apropiată. “In Miercurea Paştilor mare încărcătură ritualică, care în zori. în trecut existau o mulţi
Cele şapte săptămâni ale nu spălam rufe şi nu mai mîncam capătă valenţe deosebite prin me de obiceiuri în mai toate sa
Postului Mare reprezintă şapte urzici că erau deja măritate (tre- plasarea printr-o cosmogonie tele hunedorene. Deşi multe s-au ■ M iercuri 31 m artie
trepte de spiritualitate, timp în cute) şi unele babe îngropau oa- originală a satului şi gospodinei, pierdut au mai rămas câteva „Semănaţi in, ovăz, linte,
care interdicţiile erau ţinute şi rece ouă la hotar să nu bată care găteşte preparatele de Paş- spectaculoase cum ar fi: Steagul măzăriche, fasole, mei,
respectate de către toată sufla- piatra". te. Din tot ceea ce face, forma ca- de Paşti (Certej şi Gondol), În luţernă, cartofi. Frecaţi vitele
rea satului. Ultima treaptă a spi- în Joia Mare sau a Patimilor se pătă prin gesturile sale o putere conjuratul toacei (Brădăţel, la gură şi picere cu sare şi cu
ritualităţii pascale, cea de-a întâlnesc numeroase practici de deosebită de a valorifica alimen- Glodghileşti, Muncelu Mare, Mi- funingine; daţi vitelor cu de-
saptea săptămână a Postului pomenire a morţilor. Se deschi- tele ritualice cum sunt pâinea, căneşti şi Almăşel). "în satul nost, aruncatul nutreţ verde: urzici
re, este structurată în funcţie dea raiul şi iadul până la nouă carnea ( miel sau ied), ouăle şi Bucureşci, în noaptea de înviere, şi buruieni amestecate cu
ae obiceiurile şi datinile tracii- zile după Rusalii. Se aprindeau zarzavaturile (ceapa şi usturoiul), flăcăii din sat instalează în curtea paie şi tărâţe”.
ţionale, care continuă o serie de focuri ritualice şi se aduceau o- în general, pasca se face de for- bisericii, puşcoiul cu carbid din
interdicţii, care se vor termina frande alimentare şi materiale mă rotundă, semnificând bolta care trage toată noaptea împuş pentru comunitate. Cu toate a- ■ Jo i 1 aprilie
cu moartea Mântuitorului şi a- cum ar fi colacul, oala, lumâna- cerească, dar având şi o expli- cături pentru a alunga pe Satana, cestea există instrucţiuni de hră-
poi învierea, când interdicţiile rea sau tincleul, care mai întâi caţie mai profană, pentru că se care a venit cu întreaga gaşcă de nire pentru cei care au postit ca „Se zice că azi poţi păcăli pe
ritualice alimentare se vor în- erau sfinţite la biserică şi apoi se zice că rotunde erau scutecele cu diavoli să spurce biserica şi să să nu li se facă rău. Peste tot, oa oricine, da’ nu cu răutate că-i
cheia. puneau la mormântul morţilor care afost înfăşat pruncul Isus, fure coşurile cu bucate şi ouă ro menii se făleau cu hainele noi păcat de Dumnezău.
sau în locuri în care se bănuia că sau dreptunghiulară, pentru că şii ce urmează a fi sfinţite. Când confecţionate în cadrul şezăto Calendariu Paştilor ţâne pe
Săptămâna Patimilor morţii "neîmpărtăşiţi", veneau în aşa a fost mormântul Mântuito- aud împuşcăturile de carbid dia rilor şi clăcilor, cu respectarea în Joia Mare care e friguroasă
Săptămâna începe cu Lunea zilele nefaste. Joia, cunoscută şi rului, precum sunt şi cozonacii volii fug de mănâncă pămîntul şi- cepând cu noul an şi până la pentru ăi morţi: să face foc
Mare şi Sfântă, zi care reprezintă sub numele de Joimăriţa, era ţi- alungiţi, ca sicriul în care a fost i lasă pe creştini în pace." Paşti, a unor interdicţii de ţesut- să-i încălzească şi să aibă
începutul patimilor lui lsus de la nută cu străşnicie de fiecare să- îngropat. Astfel, pasca mai repre- învierea Domnului reprezintă cusut în timpul Postului Mare. lumină”.
intrarea în Ierusalim. în unele tean. în această zi şi se mai obiş- zintă, alături de colacul ritualic, esenţa sărbătorii Paştelui. Mo Pentru acest nou an textil, se nu
sate ale comunei llia exista ere- nuia purificarea prin apă, a spă- preparatul tradiţional de Paşti, în mentul principal al zilei, îl consti mărau aproximativ o sută de zile,
dinţa conform căreia cine moare latului ritualic a membrilor fami- mai toate satele hunedoreane. tuie spălatul ritual, de dimineaţa, pentru realizarea hainelor noi. ■ V ineri 2 aprilie
în Săptămâna Mare va merge liei, pentru a fi curaţi în vederea Pasca, alături de alte alimente care asigură tuturor participan Cu toate că această sărbătoa - „Răsadurile cu acoperămînt
direct în iad, deoarece raiul este întâmpinării marii sărbători a din ciclul pascal, marchează re- ţilor, garanţia unei bunăstări în re se petrecea cu familia, tinerii se descoper toată ziua, ba şi
închis. învierii. perele ciclului de viaţă vegeta- anul ce vine, la care se adaugă din satele hunedorene organizau peste noapte, că soarele-i
Marţea, denumită şi Seacă, es- Vinerea Paştelui are mai mul- tivă, precum şi pâinea, ca meta- consumul de alimente ritual, în această zi diferite jocuri, care mai tare şi nu e temere de
te o zi în care sătenii considerau te denumiri în popor, cum ar fi foră a fiinţei umane şi fertilităţii, care acţionează magia imitativă ( deveneau cu timpul obiceiuri îngheţ”.
d trebuiau luate măsuri împo- Vinerea Patimilor, Vinerea Mare, Mielul şi drobul sunt alimente peşte - dinamism; oul - esenţa e- pline de originalitate, care atră
triva infertilităţii atât vegetale, Vinerea Şchioapă, Vinerea Seacă, tipice sărbătorii Paştelui. Drobul xistenţei, naşterea; caşul - as geau întregul sat.
cât şi animale. în satele de cîm- Vinerea Frumoasă sau Vinerea este un preparat specific româ- pect pur al materiei). “Mai-nainte Incontestabil, Paştele este cea ■ Sâmbătă 3 aprilie
pie, preoţii erau chemaţi de gos - Scumpă. în vremuri mai de de- nesc, care strângea la un loc, îmi spunea baba, că de Paşte se mai important sărbătoare a lumii „Se zăce: Priar fără
podari să slujească în hotarul sa- mult, pe Malul Mureşului, părinţii mitul mielului sacrificat, în spe- punea un ou roşu într-o cântă cu creştine, fiind percepută de men ploaie/chefu’ românului
tului, împotriva dăunătorilor din îşi scăldau copiii în apele sale ca ţă, Mântuitorul, prin jocul se- un ban scump de florin şi se în talitatea ţărănească într-o ma înmoaie; să uzi grădina de
holdele de grâu, iar în satele de să “le sece bubele" şi să aibă “pie - mantie (intestine, organe), ca un vârtea oul în apă de douăşpce nieră de profunzime a morţii şi legume, mai bine dimineaţa”.
ori, spunându-se <Hristosa în- reînvierii în care timpul este te
viatu> că noima era aşe: banu îi melia actului ritual. în general, ■ Dum inică 4 aprilie
vânzarea de Iuda către Domnu şi sărbătoarea e privită de comuni
6u roşu sângele ce s-a curs de pe tate ca un timp sacru. Iată cum „Dacă luna lui prier e
cruce". Cea mai răspândită este cele şapte trepte de spiritualitate frumoasă, se aşteaptă ca
legenda după care Maica Dom ţărănescă, rămân unităţi de viaţă luna mai să fie rece;
nului aşează sub crucea răstig tradiţională în ciclul pascal al oareunde cu îngheţuri.”
nirii un coş cu ouă peste care sărbătorilor, repere fundamen
curge sângele Mântuitorului şi le tale, pentru înţelegerea acestui (D in „Calendariul pentru
colorează în roşu. mod de viaţă de către comuni români pe anul 1851 care
Duminica Paştelui era zi pen tăţile rurale tradiţionale. cuprinde 365 de zile”- laşi,
tru ospătare şi divertisment. în Tipografia „Institutul
cetarea interdicţiilor după Postul Consultant de specialitate, Albinei”, 1851)
Mare pare să fie o descătuşare Prof. Marcel Lapteş, etnolog
