Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_189

Ziarul 'HUNEDOREANULUI
Vineri, 9 aprilie 2010

“C U L T U R A P O P U L A R A C U P R IN D E E S E N Ţ A Şl V IA ŢA U N EI C O M U N IT Ă Ţ I” - MARCEL LAPTEŞ Calendarul
tradiţional ţărănesc

12 aprilie -18 aprilie
Săptămâna Luminat

şi Paştele Blajinilor „Dumnezeu o făcut

ca luna lui april să fie
jumate cald şi jumate mai
rece ca să poată oamenii
sămăna pământu’ că
Săptămână care urmează imediat Duminicii Paştelui poartă numele de Săptămână Prier umed aduce
Luminată. Conform tradiţiei creştine, în această săptămână Raiul se deschide binecuvântare la tot ce
punem în pământ.”
pentru toţi cei aflaţi pe lumea cealaltă şi se închide odată cu Duminica Tomii (din eposul popular).

Luana Giuhat
Denumire populară:
ăptămânile cuprinse în­ prier (deschizător),
tre zilele de 5 şi 18 aprilie florariu (înfloritor),
sunt considerate săptă­ Traistă-n Băţ (vreme
S mânile "de ieşire" din înşelătoare)
sărbătoarea Paştelui, şi se în­
cadrează în timpul pregătirii
■ LUNI, 12 aprilie
sărbătorii de Rusalii, care se
ţinea cu sfinţenie, fiind consi­ „De astăzi nu
derată ca importanţă, ca un fel se mai ară în holdă
’aşte mai mic. că-i târziu pentru
Prima săptămână de după grâne; să-ţi dregi
Paşti mai este numită Săptămâ­ uneltele stricate
na Luminată sau Albă, şi se în­ şi să le pui în |ură
cheie odată cu Duminica Tomii. pentru hăl an .
în popor există credinţa că Raiul familiile lor, unde aşteaptă până prosperitatea turmelor de vite. ind pedepsită. Aceeaşi bătrână tele de pe Valea Mureşului se a-
se deschide odată cu învierea în sâmbăta dinainte de Rusalii, în această zi, bătrânele din Ra- mai relatează: “ într-o joie după prind lumânări în cimitire, iar ru­ ■ MARŢI, 13 aprilie
Domnului şi rămâne aşa până în când se fac pomeni de plecare a polt interziceau tinerelor să lu­ Paşti, cineva o lucrat la arat şi dele morţilor postesc sâmbăta.
Duminica Tomii (prima duminică sufletelor. Printre practicile de creze în gospodărie, pentru că, sara i-o murit bou’." Paştele Blajinilor este o săr­ „Resadurile cu
după Paşte). După o veche da - pomenire a morţilor care se în­ spuneau ele, puteau fi trăsnite Vinerea din Săptămâna Lumi­ bătoare a "oamenilor buni" de la acoperământ de
tină, uşa din mijloc a altarului bi­ tâlneau în comunitatea rurală se sau să se dogească (boală de pi­ nată mai era numită şi Scumpă, Dumnezeu, buni creştini care au descoper toată zâua,
sericii este scoasă toată săptă­ numărau aprinderea focurilor cioare). Femeile din Târsa, Cio­ deoarece “ stimula puterea ma­ murit neîmpărtăşiţi. De aceea, ba şi preste noapte,
mâna. în aceste zile nu se fac ritualice, ofrande alimentare clovina şi Luncani nu torceau în gică a apei”. Era o zi fastă a apei, "Dumnezeu le-o făcut Paşti", zi­ fără grijă de îngheţ”.
nunţi. în plus, fiecare zi are de­ sfinţite la biserică, precum şi Marţea Oprită, pentru că ere- . crezându-se în puterea tămădu­ cea o bătrână din Dumbrava (co­
numirea ei şi activităţile trebuie stropitul cu apă. deau că li se vor umfla buricele itoare a acesteia. Comunitatea muna Peştişu Mic). La Paştele ■ M IERCURI, 14 aprilie
să se desfăşoare după datinile degetelor. Locuitorii din comuna sătească credea că în această zi Blajinilor se credea că sufletele
străvechi, pentru a asigura pros­ Săptămâna Luminată Lunca Cernii ţineau această zi, Dumnezeu sfinţeşte anumite morţilor sunt libere şi reveneau „Trebuie să scoţi
peritate şi sănătate. In această săptămână "se pentru ca vara să nu se înţepe cu ape, iar acestea izvorăsc în lume. la casele unde au trăit, la miezul vitele la păşune cât
Deşi fiecare zi a săptămânii deschide Cerul" şi, cine moare, ghimpi (mărăcini) sau obiecte tă­ Fântânarul din Bacea (comuna nopţii, cerând mâncare şi băutu­ de dimineaţă să mînce
are o semnificaţie aparte, toate merge fericit drept la Dumnezeu, ioase. llia), spunea că “acum se pot să­ ră. La Simeria Veche mai sunt şi iarba crudă cu rouă;
se îndreaptă către credinţa învi- spuneau bătrânele din satele Tot în această zi se făceau po­ pa fântâni şi căta izvoarele cele astăzi familii care mai fac masă atunci or fi tăte
’~:i ce se prelungeşte de la Paş- Ţării Zarandului şi de aceea se meni în curtea bisericii, după mai bune cu apă limpede şi cu­ mare cu bucate alese, înainte de sănătoase”.
Mare, până la Duminica To­ spune că lunea, prima zi din săp­ cum povesteau sătenii din Sime- rată, pentru sănătatea oameni­ apusul soarelui, la care sunt che­
mii (Paştele Mic sau Paştele Bla­ tămână, este ziua tuturor sfinţi­ ria Veche, unde se aduceau co­ lor şi animalelor". Astfel sătenii maţi oamenii sărmani şi cerşe­
jinilor). în satele hunedorene se lor, mai fiind numită şi Lunea Al­ laci, băutură şi mâncare pentru din satul Bobaia, din Platoul torii. în comunităţile din Dealu ■ JO I, 15 aprilie
credea că acum, morţii revin la bă. în satele tradiţionale se mai săraci. Luncanilor, au un izvor al tămă­ Mare, până aproape de timpurile „li mai zace şi „joia
păstra obiceiul ca în această zi a Miercurea din Săptămâna Lu - duirii, despre care se spune că noastre, Paştele Blajinilor se urzicilor”, când se face
se spăla rufele, pentru a fi albe şi minată, mai era numită de co­ poate tămădui multe boli, în serba de unele familii la câmp, cu zamă bună la cei bolnavi
curate tot anul. în satele comu­ munitatea ţărănescă din Ţara special "mântuirea sufletului" şi ouă, pască şi miel, ca să liniş­ de foaie”.
nelor Burjuc, Gurasada, Ilia şi Haţegului şi “Nunta Şoarecilor", cei mai mulţi merg acolo în Vine­ tească sufletele celor plecaţi pe
Zam nu se lucra pământul, pen­ deoarece se credea că în această rea Scumpă pentru a se vindeca. lumea cealaltă şi neîmpărtăşiţi. ■ VIN ERI, 16 aprilie
tru că se zicea că “e rău de boală zi se înmulţesc aceste rozătoare. Fiind ziua ploilor, în Ţara Haţe­ Această sărbătoare se ţinea pâ­
rea” (n.r. - epilepsie). Comunită­ Locuitorii din satele Ciula Mare gului, unde există multe culturi nă în ziua de luni inclusiv, dato­ „Azi se prind ielele
ţile din Vaidei, Romos şi Jeledinţi şi Goleşti ţineau această zi “ca să de pomi, aceştia se stropesc la rită unui decalaj temporar, când în horă ne-ncheiată
(comuna Mărtineşti), mai păs­ nu le strice lucrurile, şoarecii". rădăcină cu apă sfinţită, păstrată se credea că sufletele morţilor şi joacă pe verdeaţă;
trează şi astăzi un obicei stră­ Despre Joia Nepomenită se de la Bobotează crezând astfel neîmpărtăşiţi vor pleca iarăşi în verdeaţa pe unde or
vechi al udatului de Paşti, mai credea înainte că este necurată, că pomul va da multe fructe mari cer “fiind apăraţi de bunul Dum­ jucat ieîele se topeşte
ales în familiile catolice. Bărbaţii rea şi verde, în fapt o treime ne­ şi dulci. nezeu, ca ăi mai curaţi oameni", ca şi cum ar fi arsă de
care udau femeile primeau în fastă care aducea boli şi secetă după cum ne spune bătrâna din foc, apoi târziu răsare
schimb un pahar de vin şi un ou în holde şi animale. Astfel şi as­ Paştele Mic satul Dumbrăviţa, comuna Ilia. iarbă în acel loc, de o
roşu. Tot un obicei de o vechime tăzi, unele femei nu lucrează cu Punctul culminant al săptă­ Această prelungire a sărbă­ frumuseţe rară, dar
apreciabilă este udatul fetelor cu acul, la ţesut şi la cusut, pentru mânii sunt zilele care o înche­ torii Pascale anunţa sfârşitul nemâncand-o nici un
apă de la fântână, de către bă­ că, ne spune baba Uca din Lelese ie,respective Sâmbăta Tomii şi primăverii şi începutul verii, du­ dobitoc”.
ieţii din sat. Fetele ieşeau la “cine lucrează în această zi, va Paştele Mic. Ambele zile sărbă­ pă calendarul agrar.
plimbare frumos gătite în a doua avea cele mai rele boli tăt anu'." toresc morţii, fiind o prelungire
zi de Paşti, iar flăcăii le căutau, le De aceea nu se lucra nici la a sacralităţii, a Marii învieri, un Consultant de specialitate, ■ SÂMBĂTĂ, 17 aprilie
prindeau şi le duceau la fântână, câmp, încălcarea interdicţiei fi­ ecou din "lumea cealaltă". în sa­ Prof. Marcel Lapteş, etnolog „Se tine pentru
unde le udau, câte o dată chiar şi Sf. SÎfinţit Mucenic
cu câte o găleată de apă. Prin sat ,, J l v . Simeon ce apără copiii
era o vorbă că fetele care erau şi bătrânii de rele
udate urmau a se mărita în acel şi boli”.
an. Acest obicei se mai păs­
trează şi acum în comuna Pui, ■ DUM INICĂ, 18 aprilie
cu precădere în satele Federi,
Fizeşti, Ohaba Ponor şi Hobiţa. „încep în satele de
Marţea Oprită din Săptă­ mai sus (n. r. - de munte)
mâna Luminii era plină de obi­ sărbătorile ciobanilor
ceiuri, iar în satele de pe Valea de-i zice măsurat
Streiului, era sărbătorită pen­ când oile se pregătesc
tru eficienţa lucrărilor din ca - pentru mulsu dintâi”.
lendarul agricol şi “ferirea
semănăturilor, viilor şi livezilor (Din „Calendarul
de furtuni, grindină şi îngheţuri Zarandului”- 1941
târzii". Mai existau însă şi in - şi “Comoara satelor”,
terdicţii de muncă pentru a - an IV, nr. 2 ,1926)
părarea sănătăţii oamenilor şi