Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_194
P. 11

Obiceiuri                                                                                                        ZiaruffiUNEDOREANULUI                   11

                                                                                                                                         Vineri, 16 aprilie 20 10




         “C U LT U R A  P O P U LA R A  C U P R IN D E  ES EN Ţ A  Şl V IA ŢA  U N EI C O M U N IT Ă Ţ I” - M A R C E L LA P T E Ş                Calendarul
                                                                                                                                                  tradiţional ţărănesc

         Sfântul Mare Mucenic                                                                                                                     1 9 - 2 5  A PR ILIE









                                                                                                                                                  „Dumnezeu o făcut ca luna
                                                                                                                                                  lui april să fie jumate cald şi
                                                                                                                                                 jumate mai rece ca să poată
                                                                                                                                                  oamenii sămăna pământu’
                                                                                                                                                  că Prier umed aduce
                                                                                                                                                  binecuvântare ia tot ce
                                                                                                                                                  punem în pământ.”
                                                                                                                                                          (din eposul popular).



                                                                                                                                                  D EN U M IR E
                                                                                                                                                  P O P U LA R Ă :
                                                                                                                                                         - prier
                                                                                                                                                          (deschizător),
                                                                                                                                                          florariu
                                                                                                                                                          (înfloritor),
                                                                                                                                                          Traistă-n Băţ
                                                                                                                                                          (vreme
                                                                                                                                                          înşelătoare)




                                                                                                                                                  ■  Luni, 19 aprilie
                                                                                                                                                 „Poţi începe să pui în grădină
                                                                                                                                                 seminţe pentru legume:
                                                                                                                                                 castraveţi, morcovi,
        Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai prezenţi sfinţi ai conştiinţei populare româneşti. în ţară, există mai                         pătrunjel, salată şi chiar
                                                                                                                                                 curcubete (dovlecel), că vei
        multe oraşe care poartă numele Sfântului Gheorghe şi chiar unul dintre cele trei braţe aie Dunării este                                  avea roadă - bună”.
        denumit astfel. Imaginea Sfântului Gheorghe ucigând balaurul este prezentă şi pe steagul Moldovei medievale
                                                                                                                                                  ■ Marţi, 20 aprilie
        Luana Giuhat                mă  în  animale  fabuloase  care   Mureşului  nu  dormeau,  deoa­  întindeau plasele pentru prin­  de Sângeorz, de este rouă multă
        • • •                       fac rău comunităţilor.     rece  se credea  că  astfel  vor  fi   derea  peştelui,  dar înainte,  se   sau pâclă, este semn de an bo­  „D e azi, timp de trei zile,
              u dată fixă în calenda­                          vioi şi sănătoşi tot anul. în sa­  scăldau în vederea purificării şi   gat. De aceea, femeile din Ţinu­  fetele tinere ţin mămăruţa
              rul  popular  şi  cu  roşu  Datini şi obiceiuri  tele  Dumbrăviţa,  Săcămaş  şi   asigurarea  unei  stări  bune  de   tul Orăştiei, udau seminţele de   sau paparudele ca să plouă
              în  calendarul  creştin   La  noi  în judeţ  încă  se  mai   Brâznic, oamenii puneau o braz­  sănătate perntru tot timpul anu­  busuioc  din  grădină  cu  apă   vara la semănături”.
         C ortodox,  sărbătoarea  păstrează  o  serie  de  credinţe,   dă de iarbă pe stâlpul porţii în   lui.  Sângeorz  era  şi  timpul  pu­  strânsă în ziua Sfântului Gheor­
        Sfântului  Gheorghe  din  23   datini şi obiceiuri, legate de săr­  care înfingeau            rificării prin apă   ghe  din  călcătura  de  bou  sau   ■ Miercuri, 21 aprilie
        aprilie, este o dată importantă   bătoarea Sfântului Gheorghe. în   o  rămurică  de           şi a ‘udării ritua­  cal.
        şi  în  calendarul  pastoral  şi   Ţinutul Pădurenilor, ziua de 23   răchită,  iar  a         lice".  în  satele   Sărbătorirea  acestei  zile   „In noaptea de 21 spre 22 ies
         agricol.                   aprilie  este  numită  Sângeorz.   doua  zi  dimi­                din  Ţinutul  Pă -  avea şi conotaţii magice, deoa­  femeile care ştiu farmece ce
           Sărbătoarea marchează des­  Menirea sărbătoririi acestei zile   neaţă, pe rouă,            durenilor, fetele   rece, doar azi se adunau de pe   iau sporul laptelui şi mana
        chiderea jumătăţii  "a timpului   era de a apăra vitele de moroa-   flăcăii  se  bă-          care erau prinse   câmp  tot  felul  de  buruieni  de   holdelor şi buciumă din
        cald’, viu, al anului. De abia de   ne  şi  strigoi  (fiinţe  malefice).   teau  cu  urzici   pe uliţă de către  vrăjit  şi  leac  care  se  păstrau   tulnic ursitorilor să aducă
        acum începe primăvara în anul   Astfel se puneau  la  uşile graj­  spre a fi harnici          flăcăi erau uda­  peste an la grinda casşj.sau la   noroc la casa omului”.
        nou agrar, când se consideră că   dului,  diferite  plante  magice:   şi iuţi tot anul.       te, în timp ce în   icoane, folosindu-se ca remedii
        totul  este  verde.  Ca  practică   salcie, corn, orice lemn înverzit,   Exista  o  le­       satele  din  vale,  în diferite boli, dar şi în "vrăji de   ■ Joi, 22 aprilie
        magică apotropică, de apărarea   leuştean verde, urzici, precum şi   gendă  în  Ţara          ; cum ar fi Dăbâca   legat în dragoste".
        gospodăriei  de spiritele male­  mărăcini sau spini. în comunele   Za r a n d u l u i ,       sau Hăşdău,  fe-   Sărbătoarea   durează   în   „D e ajunul Sângeorziului (Sf.
        fice, se ţinea în casă o " ramură  Topiiţa, Bunila şi Cerbăl, se un­  conform căreia,         ;  tele erau  arun­  calendarul ţărănesc tradiţonal   Gheorghe) e bine să rămâi
        verde", cu verdeaţă.       geau ugerele vitelor cu leuştean  în  noaptea  de                   cate  direct  în   trei  zile,  ultima  fiind  dedicată   cu vitele două nopţi pe
           Ziua  Sfântului  Gheorghe   tocat în untură, pentru a păstra   Sângeorz,  stri-             apa  râului,  în   cailor,  de  la  calul  lui  Sfântul   câmp, păscându-le să fie
        conferă tuturor bunăstare, pu­  laptele.               goaicele  în  nu­                       credinţa  unui   Gheorghe,  când  nu  se  lucra   sănătoase şi lăptoase cu
        tere  de  muncă  şi  sănătate  în   în satele păstoreşti din Ţara   măr de 9 sau 12,           an îmbelşugat şi   deloc, alături de ziua boilor, 25   putere în tăt anul”.
        decursul anului. Şi acum, ca şi la   Haţegului erau mai multe prac­  se adunau la hotar şi se vorbeau   a unei nunţi apropiate.  Aprilie, de Sfântul Marcu, când
        alte  sărbători- importante  “se   tici de apărare a oilor din gos­  la ce case să meragă pentru "a   Sfântul Gheorghe, cel care a   aceste animale nu erau legate   ■ Vineri, 23 aprilie
        deschid cerurile", când ţăranii   podărie, împotriva lupilor. Ast­  fura  somnul  copiilor,  visul  fe­  învins balaurul are semnificaţia   sau înjugate,  ci  erau  lăsate să
        spun că ‘se dă putere pomilor   fel, gospodarii  din sat dădeau   telor şi norocul băieţilor". Nu re­  înfrângerii forţelor malefice, ce   pască toată ziua.  „Azi îi sărbătoare mare
        să înflorească".           un miel de pomană, ca acesta să   uşeau peste tot, pentru că unde   se  opun  vieţii  şi  regenerării   Revenirea  naturii  la  viaţă,   Sfântul Mare mucenic
          Tot acum este perioada când   fie al lupilor, ca “să nu rupă tur­  găseau  leuştean  şi  busuioc  pe   naturii. Este de înţeles astfel că   reprezintă  în  credinţa,  dar  şi   Gheorghe, purtătorul de
        se înregistrează  cea  mai  mare   ma". Sătenii din Meria, comuna   prag nu puteau intra şi atunci, de   el este stăpânul "peste câmpuri,   obiceiurile  ţăranului  o  etapă   biruinţă ce se zice că-i Cap
        desfăşurare  de  forţe  negative   Lunca  Cernii  dau  şi  astăzi  un   ciudă,  se  prefăceau  în  abur  şi   vite, peste tot ce îi verde”, cum   importantă  în întreaga viaţă a   de primăvară, când totul e cu
        care vin să contracareze viaţa,   miel celui mai sărac din sat, ca   intrau prin gaura uşilor în grajd,   zicea o bătrână din satul Rapolt.  comunităţii  săteşti.  Ea anunţă   adevărat verde”.
        natura renăscută. Vrăjitoarele   pomană "pentru Sântu Gheor­  unde luau laptele de la vaci.                  de fapt, împlinirea şi dezvolta­
        iau mana vitelor şi a culturilor  ghe, stăpânul lupilor".  în  ziua  Sfântului  Mucenic  Previziuni meteo    rea viitoarelor recolte, atât de   ■ Sâmbătă, 24 aprilie
        şi stabilesc cantităţile de ploaie   în  ajunul  Sîngeorzului,  a -  Gheorghe  este  şi  dezlegare  la  şi plante magice  necesare vieţii.
        pe care le vor puţine şi îi chinuie   proape  de  timpurile  noastre,   peşte. Astfel, de-a lungul râului   Legat de ploaie şi umiditate   Consultant de specialitate,   „Se iasă întreg satu’ cu
        pe oameni, pe care îi transfor -  sătenii din Văile Geoagiului  şi  Mureş, dis de dimineaţa, flăcăii  exista credinţa că dacă în ziua  Prof. Marcel Lapteş, etnolog  preotu’ în frunte cu crucea în
                                                                                                                                                 câmp şi se fac rugăciuni
                                                                                                                                                 pentru ploaie şi mană în
                                                                                                                                                 câmp”.


                                                                                                                                                 ■  Duminică, 25 aprilie
                                                                                                                                                 „La noi (Tara Zarandului), se
                                                                                                                                                 zice că-i ‘ sărbătoarea boilor"
                                                                                                                                                 şi nu-i bine să-i înjugi, că or
                                                                                                                                                 şchiopăta tăt anu
                                                                                                                                                          (Din „Calendarul
                                                                                                                                                        Zarandului”- 1944 şi
                                                                                                                                                   “Comoara satelor”, an III,
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16