Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_199
P. 11
Obiceiuri
V in eri, 2 3 aprilie 2010
C U LT U R A P O P U LA R A C U P R IN D E E S E N Ţ A Şl V IA TA U N EI C O M U N IT Ă Ţ I - M A R C E L LA P T E Ş Calendarul
tradiţional ţărănesc
___________ i_____________? _ _______________
ARMINDENUL ŢĂRĂNESC 2 6 A P R IL IE - 2 M AI
„Florarul începe cu
armindenul ce-i zace şi
începătorul verii că-i dată
de Dumnezeu plină de flori
şi verdeaţă”.
(din eposul popular).
DENUMIRE
POPULARĂ:
- florar, frunzar, luna
ierburilor
■ Luni, 26 aprilie
„Tăiaţi crengi de salcie şi
puneţi pari lângă pomii tineri
să crească drepţi”.
■ Marţi, 27 aprilie
„Să începeţi a semăna
cânepă şi in că-î timpul de a
se prinde bine”.
minden - ziua profetului (în pentru a intra cu sănătate în vară
limba ebraică). Armindenul ţără şi pentru a alunga bolile sezo ■ Miercuri, 28 aprilie
nesc reprezintă în esenţă, o sumă niere. în satele comunei Mărti- „Dacă azi plouă, toată luna
de practici de propiţiere, de aco neşti, cum ar fi Tămăşeasa, Dân- mai o fi la fel de ploioasă şi
modare cu explozia vegetală. cul Mic şi Dâncul Mare, tinerele bună pentru holdă”.
Astfel, exista practica spălatului fete se spălau dimineaţa pe mâni
ceasta săr cu rouă, băutului vinului roşu, şi pe faţă, cu rouă ce cădea peste
bătoare se nu practica ritualului pelinului sau noapte pe flori şi ierburi, pentru ■ Joi, 29 aprilie
meşte Săptă - mâncatul mielului fript ca obicei a fi mai frumoase şi plăcute de „Fasolea semănată în astă zi
mâna Arminde pastoral. Există şi o legendă cu flăcăi. Femeile din satele Ribiţa, este mult mai roditoare. La
nului. Armindenul conotaţii biblice acceptată de Buceş şi Buzeşti din Ţara Zaran- fel se pun castraveţi pentru
semnifică începutul verii în ca popor, care stă la baza cuvântu dului, ţineau sărbătoarea Armin că în timpul anului nu vor fi
lendarul ţărănesc, cu data de I lui “armind": armindenul (ramu denului având credinţa că astfel mâncaţi de viermi”.
mai, fiind privită şi ca o tran ra verde) a fost pus de cei care nu se va pierde laptele Ia vaci.
ziţie de la primăvară la vară şi o voiau să-l prindă pe pruncul Isus Până aproape de zilele noastre,
sărbătoare a biruinţei renaş în casa în care locuia acesta, pu- în satele din Ţaţa Haţegului, cum ■ Vineri, 30 aprilie
terii naturii. nându-se la uşă acest semn. Di ar fi Silvaş, Petroz, Peşteana, Fi- „li ajunul Armindenului iară
După sărbătoarea de Sân- mineaţa, au constatat cu mirare zeşti şi Răchitova, bărbaţii ţineau femeile nu lucră în casă nici
georz este al doilea moment con că toate casele aveau la uşă o ra ziua pentru “ a-şi feri boii să nu se la câmp să nu le fure
sacrat naturii care revine la viaţă. mură verde şi astfel nu au putut taie la plug’ şi pentru “sănătatea vrăjitoarele laptele la vaci”.
Acum aveau loc numeroase găsi casa unde era adăpostit vitelor trăgătoare". De Arminden
practici apotropaice îndreptate Mântuitorul. Cu timpul, poporul nu se înjugau boii, nici măcar nu
în special împotriva vrăjitoarelor a adăugat diverse credinţe şi le se atingeau coarnele lor. Cine nu ■ Sâmbătă, 1 mai
care luptau să fure energiile vi gende, legate de sărbătorile pas respecta interdicţia, putea să-şi „Taţi oamenii serbează Ar-
tale ale vegetaţiei şi animalelor. torale, viticole şi agrare proprii îmbolnăvească sau chiar pierde mindenu care-i zi de veselie
Sărbătoarea numită Armin comunităţilor. In Transilvania, animalele de muncă. Ţăranii din şi se petrece la iarbă verde”.
den este considerată străveche de Arminden se scoate mărţişo Platoul Luncanilor chiar spuneau
dar conotaţiile ei religioase creş rul care a fost pus la 1 martie. despre Arminden că este Sărbă
tine încep pe timpul Sfântului toarea Boilor. 0 bătrână din Târ- ■ Duminică, 2 mai
Prooroc Ieremia, având o etimo - Obiceiuri hunedorene sa povestea că:" boii nu se înju „Se merge la biserică, iară
logie aproximativă: Armin, ir- In Ţinutul Pădurenilor se cre gă, îi laşi acolo unde au fost în după slujbă femeile dau
*•* * % i-A « * ♦ , x.
de că “înfrunzirea cerului" (a ste ajun şi nu se ating nicicum, toată colaci cu ramură verde de
jarului) este începutul muncilor ziua”. în satele comunelor Bur- pomană la cei săraci; la
agricole, deoarece în această juc, Gurasada şi Zam, bătrânii bărbaţi se dă vin roşu de-i
zonă, vegetaţia este mai târzie mai ţin şi astăzi ziua pentru ca zice pelin”.
din cauza altitudinii. în ajunul viile şi livezile de prune să dea
zilei de I mai, adică de "Armi- roadă multă şi bună.
denu’", bărbatul casei mergea în (Din „Calendarul
pădure, alegea un mesteacăn Sărbătoarea agrară, £ Larandului”' 1941
tânăr, înalt şi subţire, înfrunzit, îl de sorginte păgână şi “Comoara satelor”, an I,
tăia de la rădăcină şi îl curăţa de Toate aceste practici dove nr. V, 1923)
crengi, lăsându-i doar în vârf câ desc o sărbătoare agrară de sor
teva crenguţe. Acasă, nevasta ginte păgână, ale cărei segmente
pregătea un săculeţ dintr-un pe se păstrează şi astăzi prin ritua aduce belşug, îi va ţine casa bo
tec de opreg negru purtat în care luri, cum ar fi vinul roşu, care era gată şi plină de bunătăţi. Există şi
punea: osânză amestecată cu băut în această zi, amestecat cu o legendă istorisită de o bătrână
iarba vîntului, sânziene uscate, pelin (se crede că astfel va reîn din satul Romos, care spune aşa:
busuioc şi alte "bolbote" (ier via sângele organismului şi va "Sfântul Ieremia se preumblă
buri), culese în vinerea de Sân- ajuta la sănătatea ficatului). în prin holdă cu un sac de petre şi la
toader. Săculeţul era pus în vâr satele din Lunca Cernii de Armi- cei care lucră, le dă cu peatră cât
ful pomului, cunoscut şi sub nu- den se mânca caş alb, care se cre oul de găină, de nu rămâne
meje de Arminden, care se aşeza dea că purifică şi tonifiazâ orga niciun fir de grâu”. Noaptea de
în poarta gospodăriei unde ră nismul, iar tinerele fete, credeau Arminden este momentul propi
mânea până la Rusalii. După ce că vor avea tot anul ten alb şi ce, când se caută buruienile pen
se cobora armindenul, ingre plăcut, neatins de "negreaţă soa tru leacuri de femeile pricepute.
dientele din săculeţ se păstrau ca relui". Conotaţii din sărbătoarea Aceste buruieni erau folosite în
remedii contra bolilor la oameni tradiţională agrară le găsim şi în timpul anului ca remedii pentru
şi animale. întregul ritual se Câmpul Pâinii, în zona etnofol- anumite maladii la oameni şi ani
constituie prin simbolistica sa, ca clorică a Orăştiei. Aici şi astăzi se male, dar şi al practicilor de ursit
o străveche sărbătoare cu co crede că Sfântul Prooroc Ieremia şi oraculare, întâlnite în satele
notaţii creştine. în satele de pe (Armindenul) aduce rodul şi bel din Ţara Zarandului.
Valea Mureşului şi a Geoagiului, şugul în holdă. Astfel, cine îl ser Consultant de specialitate,
gospodarii "ţineau Armindenul" bează, îl are ca protector şi îi va Prof. Marcel Lapteş, etnolog
